936 matches
-
penetrați o gașcă '80'90. Fiecare revistă literară se sprijină pe o gașcă. în gașcă se bea. Voi încercați prin a aduce de băut. (....) din rețeta cărora (textele debutanților, n.n.) să nu lipsească sub nici o formă cuvintele: intertextualitate, sincretism, Patapievici, sacralitatea elementarului, postmodern, turnul de fildeș, oximoron (....) Ei și acum să te ții. Pentru că în orice poveste cu Scufița Roșie (asta sunteți, nu vă faceți iluzii), trebuie să apară și lupul, (critica, bat-o s-o bată!). Iar lupul se uită
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
un document, dar insuficient! clarifică președintele. Trebuie luați cei doi bătrâni ca pretext pentru a construi o epocă, o istorie a acestei localități. Recuperarea istoriei se realizează punând în funcțiune izvoarele ei autentice, viața de zi cu zi a oamenilor, sacralitatea acestei vieți peste care deseori trecem fără să o sesizăm“. În acest sens, vor fi introduse în carte, prin simplă alipire, fragmente dintr-un studiu socio-antropologic, Reprezentări ale tranziției în mediul rural, „inițiat de prof. Moise Constantin, Președintele Direcției Culturale
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
coarnele, docil, în tufișul de lîngă locul sacrificiului, pregătit de Abraham - pentru a se conforma, sever, datelor impuse de concursul Baptisteriului, constrîngerilor din întrecerea istorică între Brunelleschi și Ghiberti. Înfățișările motivului închipuite în expoziția noastră rîvnesc mai degrabă spre o sacralitate mai slobodă, spre acel fond de remanență mitologică - în jurul lui Pan și a unor anume răsunete dionysiace, de care s-a servit exemplar Lucian Blaga, în lirica înfiorată a începuturilor: cînd zeul «prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă la fiecare tînără săgeată" (La fiecare tînără săgeată). Că și: "Doamne, pe cine și-a pus ochii,/ Scăldat în fericire și țintind/ Din a horei sacralitate, goliciunea de aureola/ Pe care i-a pus-o aerul pe brațe?" (S-a încumetat). Candid-orgolios, Kiropol se ridică deasupra contactelor cu realul invocat spre a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a-l
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
un Dumnezeu vizionar El însuși, un Dumnezeu artist, care suprimă limitele. Un Dumnezeu al totalității, cu un mesaj criptic, pe care ondulația imagistică a versului l-ar putea surprinde mai convenabil decît conceptul: "Crepusculul cu dezmierdări solare/ Mă înhamă la sacralitate./ Aș geme între colții sulemeniți cu rod/ Ai întîmplării și m-aș depărta./ Ce bun a fost misterul ascultîndu-mă/ De aceea-i șunt copil ținînd genunchii-n piatră./ Pe această roua la înfiorarea unui prun/ Îmi înnoiesc picioarele, simt jocul
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
gîndul că șunt iarmaroc/ Prin care trece scriptură de noroc/ A taurului prăsind tot ce întîlnește,/ Dar fără act. Numai cu suflarea/ Ploii răvășite de atîta spasm/ În patul, pînă la ceruri, din staul" (Din staul). Fertilitatea e sacrala, iar sacralitatea e fertila: "Cenușă mea e serafim în vatra/ Și în tine, Doamne, culcat/ Peste pieptul, ce încă mi-e germinație./ Tu m-ai rănit de mic copil,/ Mi-ai dat să sug./ De atunci am crescut laur și în toate
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
dlui Andrei Cornea din revista 22 (nr. 671), Tom și Jerry față cu reacțiunea, despre articolul (semnalat și de noi) al dlui Romoșan din Observator consacrat dlui Pleșu.* În Cetatea literară (nr. 1), dl. Miron Scorobete consacră un amplu comentariu Sacralității în poezia eminesciană. Dacă titlul cărții d-sale, din care comentariul este un fragment, ni se pare foarte potrivit cu spiritul eminescian, Dacia edenică, ideea de sacru, religios ori chiar mistic la Eminescu e o simplă modă. Din păcate, ca toate
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
interdependente: credința, nădejdea, dragostea. Esența poeziei, ne încredințează d-sa, este de natură mistică, edificiul său fiind analogonul unui Templu: " În absența Templului sîntem izgoniți de la cele drepte, de la cele ce ne dau rost. Necesitatea existenței Templului (cel în care sacralitatea sa se manifestă) este explicitată și argumentată, de altfel strălucit, de Heidegger, în Originea operei de artă". Pe urmele celebrei teze a abatelui Brémond, ni se propune asocierea dintre fiorul poetic și cel al rugăciunii: "La rugăciune, la citirea ei
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
era însăși producătorul anonim și colectiv, sau poate tocmai de aceea) încerca să-i seducă spiritul. În Evul Mediu s-a produs o schismă la nivel semantic: pe de o parte muzica de cult (gregoriană sau bizantină), prioritar monosemică, proliferează sacralitatea și contemplativitatea creațiilor tradiționale, antice (cu precădere muzica greacă, ebraică, nord-africană sau autohtonă); pe de altă parte muzica laică (a cavalerilor), polisemică, în ton cu arta poetică pe care o slujea, se preta la tălmăciri în chei diferite: alegorică, morală
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
Loire, cel mai mare râu al Galiei, al cărui afluent Dive, intră în aceeași familie cu vechile toponime celtice Deva, Devona, Devonshire, care au ca etimon celt. deva, ’apă sacră’, familia lexicală incluzând și pe modernul divine. Toată această veche sacralitate a apelor curgătoare, considerate în arealul celtic ca fiice ale zeului Lear, s-a transmis și la dacoromâni, unde întâlnim hidronime explicabile prin aport celtic, ca: Timiș - Thames, crac (dial. Banat, ‘pârâu’) - creek, etc. Erou-zeu civilizator al celților, Lair/ Llyr
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
care îmi structurasem - la București - proiectul de dialog cu Dl. Alain Besançon. Emoția mă copleșea, la fel ca atunci când, în 1990, printr-un alt joc al hazardului, fusesem primită de istoricul de artă René Huyghe, pentru un dialog similar, despre Sacralitatea operei de artă... Dar, ca și René Huyghe, Dl. Alain Besançon mi-a impus de la început, nu prin emfază sau superioritate ostentativ afișate, ci printr-o afabilitate și simplicitate, printr-o condescendență generatoare - spontan - a unui anume confort sufletesc care
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
asimilate excrementelor, el își expulzează astfel sentimentele Ťreleť și obiectele sale Ťreleť, ceea ce multiplică ușurarea obținută prin plâns." (Klein, 2004: 109) Sistemul infernal de simboluri la care trimite adeseori psihanaliza e parte a unei concepții despre ființa umană în care sacralitatea a devenit o vină, iar aspirațiile nobile sunt subiect de eternă batjocură. Rezonabile sunt, în schimb, considerațiile privind aspectul tămăduitor al doliului: "În doliul normal, subiectul reîncepe să interiorizeze și să instaleze, împreună cu persoana reală pe care a pierdut-o
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
de fapt, un mod de gîndire și de interpretare special, mai ales astăzi, cînd în lumea întreagă regizorii încearcă cele mai năstrușnice inovații și experimente, depărtîndu-se cu mult de viziunea wagneriana originală. Am plecat din Budapesta cu sufletul încărcat de sacralitatea muzicii lui Wagner, dar și cu un sentiment de invidie și de admirație pentru vecinii noștri care au o institutie muzicală de prestigiu, capabilă să monteze asemenea lucrări la o cotă valorica foarte ridicată. Cînd oare vom vedea și noi
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
împărtășește convingerile și procedeele). Cum sărbătorim Paștele A trecut peste România sărbătoarea Paștelui. Din rezumatele oferite, abundent, de către televiziunile de știri aflate în pană de subiecte, avem sentimentul că această sărbătoare a creștinătății și-a pierdut semnificația simbolică de adâncime, sacralitatea. Paștele, în înțelegerea contemporanilor noștri, a devenit un prilej pentru dezlănțuite petreceri lumești, în care excesul, de mâncare, de băutură, vestimentar și nu numai, este cuvântul de ordine. Piscine și plaje luate cu asalt de trupuri care numai de fiorul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
succes pe scenele internaționale». Cuvinte îndelung aplaudate de participanții la reuniune, al căror sentiment a fost rezumat astfel de Jean-Michel Jarre: «Cu emoție îi mulțumim Marianei Nicolesco pentru tot ce reprezintă în muzică și pentru a ne fi amintit tuturor sacralitatea vocii umane, primul nostru instrument de comunicare».
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
iluzia vieții o simplă complicitate cu privitorul. Însă dincolo de pauperitatea materialelor și de suspendarea iluziilor, de asumarea fragmentului ca singură garanție în aspirația către întreg și de validarea construcției ca metaforă a existenței însăși, formele mai păstrează vizibil urmele unei sacralități pierdute sau, din contra, inapte încă de a se manifesta. În spatele derizoriului și al mortificării, așteaptă momentul prielnic pentru reactivare memoria unui hieratism nedeterminat. Care vine, poate, din imemorialul act al creației dintîi ori din mai recenta stilistică a unei
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
de răspunsuri. Dar țelul Epistolelor Imperiale este mai ales de a dezbate în chip polemic, în plan ironic, alteori liric, atât mutațiile majore ce pot schimba ontic individul cât și permanentă iraționalului în gândire, cu tot arsenalul sau - de la sublimul sacralității, la obscurantism și conveniente. Pline de haz și aluzii la contemporaneitate (unele nu le-am decriptat), personajele lui Dan Negrescu ne obligă într-adevăr să coborâm "în lumea perfid ignorată a propriei noastre conștiințe". În fluctuantele straturi de încredere și
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
Eugeniu Nistor se remarcă prin efortul, mereu reînnoit, de „rescriere”, de refuncționalizare a locului comun, căruia îi conferă un contur nou, proaspăt, neîncetat sugestiv și evocator. Versurile lui Eugeniu Nistor reprezintă tot atâtea somații adresate adâncurilor firii, profunzimilor universului, unei sacralități abia întrezărite, unei lumini difuze ce nu se arată niciodată pe deplin. Peisajul transilvan, istoria, tăcerea, absența, înserarea, modulările unui timp mitic, acestea sunt toposurile predilecte ale poetului, acele elemente ale figurației lirice care îi conturează un relief propriu, într-
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
concepția lui Brâncuși, tot unul cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
producție a tetralogiei wagneriene se prezintă în viziunea specială a unui om de teatru rafinat Sven Eric Bechtolf, beneficiind de bagheta încercată a unui reputat muzician al momentului, Franz Welser-Möst, viitorul director artistic al teatrului. Am asistat cu emoție și sacralitate la cele patru opere ale ciclului, rămânând la final cu acel sentiment al unei mari împliniri artistice. Spectacolele acestei noi producții se impun, după opinia noastră, printre cele mai bune ale timpului, după marile repere Otto Schenk și Patrice Chereau
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
și spectaculoasă schizoidie filosofică, estetică și stilistică. Pentru sala de expoziții el lucrează la fel de liber, de imprevizibil și, la rigoare, mînat de aceleași elanuri insurgente ca și cel occidental, dar o dată pus în fața unui program eclezial, în fața unei provocări a sacralității, el rememorează subit litera erminiei și stilistica transcendenței. În aceste condiții, chiar dacă formal arta românească modernă este una perfect integrată în ideologiile și în experiențele europene, în esență ea trăiește - și în cazurile fericite ea trăiește fertil - , în coduri morale
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
Barbu Cioculescu Dacă și sacralitatea proprietății e un moft, după ce minți fără odihnă au trudit întru a desacraliza cam tot ce se putea, pe aproape și oricât de departe, și dacă atunci când se ridica în două picioare spre a verifica lipsa cozii, omul diviniza orice
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]