1,600 matches
-
penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic eronat în ambientul confesionalului și în dialogul cu preotul confesor, lipsa de convingere că acest sacrament îi ajută în viața de zi cu zi și chiar un tip de abordare judiciară în celebrarea sacramentului, un fel de „a plăti taxele” față de această exigență a Bisericii. Astăzi se consideră din ce în ce mai necesar faptul ca educația morală a tinerilor să conducă spre formarea unor personalități morale, care să fie capabile de a se orienta în mod autonom
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unor personalități morale, care să fie capabile de a se orienta în mod autonom și responsabil către adevăratele valori, chiar și în situații diferite de viață. Biserica este convinsă de necesitatea încurajării și pregătirii lor în a se apropia de sacramentul reconcilierii. Ea se implică și în continuare în această operă, în așa fel încât tinerii să simtă că se întâlnesc și se spovedesc lui Isus cel viu și nu unei instituții, care, în viziunea lor, ar reprezenta greșit un trecut
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și alte activități: campusurile, zile de reculegere sau de formare, misiuni sau exerciții spirituale, momente de rugăciune, celebrări penitențiale, inițiative social-caritative, etc. Toate acestea își aduc contribuția, fie în mod direct, fie indirect, în pregătirea tinerilor la celebrarea eficientă a sacramentului reconcilierii. 1.3.1 Viața liturgică Viața liturgică la care participă tânărul este în general reprezentată de celebrarea Euharistiei și a reconcilierii sacramentale. Ambele îl pot introduce într-un climat în care să trăiască experiența iubirii și a milostivirii lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
participă tânărul este în general reprezentată de celebrarea Euharistiei și a reconcilierii sacramentale. Ambele îl pot introduce într-un climat în care să trăiască experiența iubirii și a milostivirii lui Dumnezeu. Celebrarea euharistică îl poate însufleți să se apropie de sacramentul reconcilierii. Un rol important îl are preotul, celebrant al Jertfei sfinte și predicator al cuvântului lui Dumnezeu. El îi prezintă tânărului posibilitatea convertirii „nu numai ca un act interior de moment, ci ca o dispoziție stabilă”, pe care trebuie să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să recunoască nevoia sa de reconciliere, să își trezească dorința de sfințire și să își reprezinte întreaga sa viață într-un raport dialogic cu Dumnezeu, de la care a primit o chemare și căruia trebuie să-i dea un răspuns. În sacramentul reconcilierii, confesorul are un rol direct în pregătirea tânărului. În dialogul său cu tânărul penitent, el este chemat să cultive următoarele atitudini: a) să nu îl judece cu propria sa măsură spirituală și să nu pretindă de la el formarea spirituală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să ajute și să susțină schimbarea; d) să ofere cu luciditate și fermitate sfaturi potrivite cu situația specifică a tânărului penitent, precum și sprijin și sentiment de siguranță, în special celor care arată instabilitate. Un aspect delicat al procesului dialogic din cadrul sacramentului reconcilierii îl constituie păcatele împotriva poruncii a șasea, mai ales cele referitoare la relațiile de cuplu dintre tinerii necăsătoriți. În aceste situații, „confesorul trebuie să încerce să evalueze inteligența și intuiția psihologică a tânărului penitent”. Este posibil ca, după toate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Privirea plină de afecțiune este lucrul cel mai necesar, singurul, poate, care va rămâne”. Îi este recomandată, prin urmare, răbdare în fața convertirii progresive pe care o încearcă tânărul, respectând și aici principiul gradualității, invocat mai înainte. Alături de celebrarea euharistică și sacramentul reconcilierii, viața liturgică a tânărului poate fi îmbogățită și cu diferite momente de rugăciune sau de celebrări penitențiale, în cadrul cărora se pot aborda diferite tematici în legătură cu reconcilierea, dar și cu viața morală a creștinului. Însă, o întâlnire catehetică, prin organizarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a creștinului. Însă, o întâlnire catehetică, prin organizarea și caracterul său specific, poate face mai multe: clarifică și educă la o morală adecvată. 1.3.2 Catehezele Cateheza are un rol semnificativ în viața sacramentală, ajutând tânărul să aprofundeze bogăția sacramentului reconcilierii și să facă legătura între roadele acestuia și trăirea vieții sale. Acțiunea catehetică poate avea un impact atât direct, cât și indirect în pregătirea sa la celebrarea reconcilierii sacramentale. Ea vine în ajutorul tânărului prin propunerea unor momente de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și trăirea vieții sale. Acțiunea catehetică poate avea un impact atât direct, cât și indirect în pregătirea sa la celebrarea reconcilierii sacramentale. Ea vine în ajutorul tânărului prin propunerea unor momente de aprofundare sistematică a anumitor dimensiuni ce țin de sacrament și de reconciliere, atât în mod explicit, cât și implicit, așa cum, de exemplu, sunt viața morală sau formarea conștiinței. Conform unor studii și experiențe pastorale, se pot propune tinerilor diferite itinerarii catehetice, care să cuprindă următoarele aspecte concrete: a) modalitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adevărat mesajul care îi este adresat. Acest mesaj trebuie să îl conducă tot mai profund la dobândirea conștiinței că el însuși se află într-un raport dialogic cu Dumnezeu, raport care se concretizează într-un mod autentic și în celebrarea sacramentului reconcilierii. 1.3.3 Alte activități pastorale Alături de activitatea catehetică sistematică, un rol elocvent îl au și alte activități pastorale: campusurile, zilele de reculegere sau de formare, lectio divina și chiar experiențele caritative. Aceste acțiuni pot aborda diferite teme ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
catehetică sistematică, un rol elocvent îl au și alte activități pastorale: campusurile, zilele de reculegere sau de formare, lectio divina și chiar experiențele caritative. Aceste acțiuni pot aborda diferite teme ce ajută tinerii, direct sau indirect, în celebrarea rodnică a sacramentului reconcilierii. Prin acestea, ei sunt ajutați în consolidarea unei conștiințe corecte cu privire la valorile moralei adevărate, la relațiile cu ceilalți, la păcat, iertare, etc. Temele aprofundate în cadrul unor astfel de activități pastorale pot fi grupate în funcție de conținut și structurate, spre exemplu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
directă cât și prin cea indirectă, este important ca adulții să redescopere și să își întărească conștiința că ei se află într-un continuu raport dialogic cu Dumnezeu, raport ce se celebrează într-un mod special, concret și esențial, în sacramentul reconcilierii. 1.5 Persoanele în vârstă Motivată de aceleași convingeri constante și de diferite experiențe pastorale, Biserica susține și o grijă specială față de cei vârstnici, în raport cu celebrarea sacramentului reconcilierii și cu pregătirea lor la acest moment. Odată cu trecerea anilor, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raport ce se celebrează într-un mod special, concret și esențial, în sacramentul reconcilierii. 1.5 Persoanele în vârstă Motivată de aceleași convingeri constante și de diferite experiențe pastorale, Biserica susține și o grijă specială față de cei vârstnici, în raport cu celebrarea sacramentului reconcilierii și cu pregătirea lor la acest moment. Odată cu trecerea anilor, în practica sacramentală a persoanelor în vârstă se poate insera și tendința de a pierde semnificația inițială și convingerea cu care reconcilierea sacramentală era celebrată. Uneori, spovada frecventă se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bolnave își caută alinarea psihologică, având tendința de a trăi celebrarea sacramentală ca pe un fel de mecanism de consolare. Prin dialogul lor cu confesorul, pot căuta doar anumite remedii de natură psihică sau psihoterapeutică. Cu toate că nu acesta este scopul sacramentului, totuși, este recunoscut și acest rod al întâlnirii cu Cristos care mângâie și întărește. Biserica consideră necesară o atenție deosebită pe care slujitorii săi trebuie să o aibă față de cei vârstnici, tratându-i cu un real respect. Deși vârstnicii nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dar și prin renunțările și suferințele pe care vârsta înaintată le poartă cu ea”. Pregătirea penitenților este, în adevăratul sens al cuvântului, un program pe care Biserica îl dezvoltă prin multe dintre activitățile sale spirituale și pastorale, dorind ca esența sacramentului reconcilierii să nu fie ignorată. Participând la aceste pregătiri, penitentul este ajutat să vadă mai bine că în această celebrare se desfășoară o întâlnire personală a sa cu Dumnezeu, cu care poate stabili un raport dialogic în vederea sfințirii sale. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aparține propriei lor decizii, ci inițiativei divine (cf. In 20,22-23). Ea nu este niciodată înfăptuită în numele propriu, ci în numele lui Dumnezeu, ei fiind doar „slujitori ai lui Cristos și administratori ai tainelor lui Dumnezeu” (1Cor 4,1). Când celebrează sacramentul reconcilierii, confesorul acționează „in persona Christi capitis” și „in persona Ecclesiae”. În fața penitentului, el reprezintă imaginea lui Cristos și întreaga Biserică, fiind doar un instrument de care Dumnezeu se folosește. Acest lucru nu îl obligă să fie static sau indiferent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ, riscând să aibă o altă formă și o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ, riscând să aibă o altă formă și o altă trăire decât cele corecte. În acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ, riscând să aibă o altă formă și o altă trăire decât cele corecte. În acest fel, penitentul ar avea de suferit în cultivarea unei relații dialogice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
1.2 Formarea spirituală Formarea spirituală, deși „este comună tuturor credincioșilor”, în cazul preotului-confesor, va fi structurată în funcție de rolul și semnificația pe care o va avea misiunea sa. Ea poate fi ajutată de meditarea cuvântului lui Dumnezeu, de apropierea de sacramente, de diferite reflecții spirituale, ore de rugăciune, lectio divina și liturgii, momente prin care se încearcă să se realizeze o comuniune intimă între preot și Cristos. Această comuniune îl va face să dorească și mai mult să colaboreze la răspândirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rugăciune, lectio divina și liturgii, momente prin care se încearcă să se realizeze o comuniune intimă între preot și Cristos. Această comuniune îl va face să dorească și mai mult să colaboreze la răspândirea milostivirii Sale între oameni, chiar prin sacramentul reconcilierii. Pregătirea poate fi ajutată și de anumite practici penitențiale și de un stil de viață penitențial, pe care, încă din anii de formare seminarială, candidatul la preoție și le poate impune. Alături de acestea, căutarea lui Cristos „în cei săraci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să deprindă o „obișnuință interioară a evaluării problemelor și stabilirii priorităților și mijloacelor de soluționare, totdeauna în baza unor motivații clare de credință și conform exigențelor teologice ale pastorației”. Dacă preotul trebuie să fie semnul vizibil al Bisericii, care celebrează sacramentele în vederea sfințirii credincioșilor, atunci, în pregătirea sa, va fi atent mereu să nu își însușească o mentalitate de „administrator al sacramentului”, ci aceea de „celebrant al sacramentului”. Acest motiv, ca și altele, fac ca pregătirea pastorală să fie în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de credință și conform exigențelor teologice ale pastorației”. Dacă preotul trebuie să fie semnul vizibil al Bisericii, care celebrează sacramentele în vederea sfințirii credincioșilor, atunci, în pregătirea sa, va fi atent mereu să nu își însușească o mentalitate de „administrator al sacramentului”, ci aceea de „celebrant al sacramentului”. Acest motiv, ca și altele, fac ca pregătirea pastorală să fie în mod categoric necesară, ajutându-l pe confesor să înțeleagă faptul că el nu este „stăpânul sacramentelor”, ci doar un slujitor al acestora
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale pastorației”. Dacă preotul trebuie să fie semnul vizibil al Bisericii, care celebrează sacramentele în vederea sfințirii credincioșilor, atunci, în pregătirea sa, va fi atent mereu să nu își însușească o mentalitate de „administrator al sacramentului”, ci aceea de „celebrant al sacramentului”. Acest motiv, ca și altele, fac ca pregătirea pastorală să fie în mod categoric necesară, ajutându-l pe confesor să înțeleagă faptul că el nu este „stăpânul sacramentelor”, ci doar un slujitor al acestora, trăind și interpretând totul într-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]