888 matches
-
facă instrucție cu puști de lemn sau aliniați unii în fața altora și instigați să iasă din anonimat și să sară la bătaie. Haosul este susținut de diriginții cu măști și glugi, ca niște ciori negre zdrențăroase și de către monitori, niște sadici îmbrăcați în veste, care se animă subit la cel mai mic semn de nesupunere. Jonathan află curând că monitorii sunt adevărații stăpâni ai acestui univers și că el, ca elev nou, în clasa a VI-a, este o anomalie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pentru că lucram sub acoperire În asociație cu colegii mei olandezi. Conversația mea scabroasă era o Încercare să-i momesc pe cei doi bărbați care stăteau În fața mea. Aveți cunoștințe despre pornografie cu copii, domnule? Înclină din cap neînțelegând nimic. — Filme sadice? mă interesez eu. — Nu... eu... — Când copii mici dispar pe străzile din Marea Britanie, Își petrec ultimele ore ale vieții lor mizerabile fiind supuși la abuzuri sexuale și la tortură În depozite sau șoproane părăsite. Și asta se filmează pentru comerțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pui la curent cu ce s-a Întâmplat? Pune jos receptorul. — Uite, ăăă, Gus Bain tocmai mi-a povestit... Încep eu. Vreau doar să plec. Am nevoie să mă-ntremez umpic Înainte de a putea să-i fac față lesbienei ăleia sadice de Drummond. — Gus nu-i la minge Bruce, bate pasul pe loc, spune Toal pe un ton nerăbdător. Asta mă face să mă simt bine căci Îl considerasem pe Gus un rival serios În cursa pentru promovare. Deși nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
negre. Arlecchino nu era tocmai o figură eroică. Nu avea niciun fel de simț al moralității. Îi păsa doar de mâncare și de femei. Apărea și dispărea; aveai senzația că tot timpul se furișează. Mai era Pulcinella, care era foarte sadică și care făcea farse tuturor oamenilor. Inclusiv iubiților ei. Mai era un doctor care otrăvea oameni. Singurul personaj rațional era o femeie, Colombina. Un lucru care îmi place foarte mult la commedia dell’arte este că rolul Colombinei a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vremuri la ridicarea bărcilor din apă. Malerick trecu o sfoară pe deasupra scripetelui, prinse un capăt de un stâlp, iar cu celălalt începu să lege lanțurile care imobilizau gleznele lui Cheryl. Toți artiștii evadărilor iubesc lanțurile. Arată impresionant, poartă o aromă sadică și par mult mai trainice decât frânghiile. Și sunt grele - ce altceva poate menține un om sub apă? - Nu, nu, nu, șoptea femeia, încă amețită. Îi mângâie părul și mai verifică o dată lanțurile. Simple și grele. Houdini scria: „Oricât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
apropiase pentru prima dată. Malerick șopti pe un ton rece: - Se pare că nu aveai nevoie de un foc totuși. Privi apoi în urma sa: două lacrimi se prelingeau pe obrajii femeii, năruindu-i machiajul. Se gândi că dintre toate iluziile sadice pe care le înfăptuise sau plănuise pentru acest sfârșit de săptămână - sângele, tăieturile, focul - aceasta a fost probabil cea mai satisfăcătoare. Auzise sirene când încă se aflau la câteva străzi distanță de reședința lui Rhyme. Mintea Ameliei Sachs făcuse una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ca să păcălească „planul de făcut copii” al regimului. Doftoroaie de țară ajutau femeile „să scape de lucrul acela”. Medici și moașe înfierau focarele avortive în ședințe, făcând chiuretaje clandestine pe mai mulți sau mai puțini bani. Procurori apăreau cu satisfacție sadică și dădeau buzna în cabinete ginecologice ca să le prindă pe cele care subminau politica demografică, închizând ochii din când în când, căci și ei aveau câte o „pilă” însărcinată. Era o lume în care suferința și sacrificiul erau ridicate la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sunt mai mici față de infractoare, dar de cinci ori mai mari decât ale celor active profesional; - Pe piața „matrimonială” (de fapt, mai ales de servicii sexuale), femeile au sâni mari, păr de obicei blond, sunt „fierbinți”, senzuale, rafinate, uneori sunt sadice sau supuse. Bărbații sunt „generoși” și „serioși” (plătesc și se țin de cuvânt); - VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri, fotbaliști, oameni de cultură. VIP-urile feminine sunt vedete: cântărețe, top-modele, sportive, prezentatoare, soții de politicieni în proporție egală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
povestiri, Costi Rogozanu face diferența între „legal fiction“ și „illegal fiction“. „Legal fiction“ înseamnă „tot ce e legătură între ființele terestre“, o legătură asemenea unui contract, o legătură prin prisma căreia chiar și codul genetic pare a fi scriitura unui „sadic“, scriitura marelui Voyeur, așa cum îl numește unul dintre personajele cărții pe Dumnezeu. Trecerea de la „legal fiction“ la „illegal fiction“ (termen împrumutat din filosofia lui Derridaă înseamnă, de fapt, căderea în literatură, căderea în singurătate, autobaricadarea. „Despărțirile, nu neapărat amoroase, stau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
rude. În registrul de la Consiliu mai apărea un frate mai mic, cu același nume de familie, dar deocamdată nu aveam nici o dovadă cu care să-l susțin. Totuși, din atmosfera ce reieșea din fotografie, el era fratele adevărat. Fantezia mea sadică, care mă determina să-mi Închipui că acest individ juca doar rolul fratelui, dar de fapt era combinat cu ea și l-a lichidat pe EL, nu a dus la nici un rezultat. — Soțul s-a Înțeles bine cu fratele dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
fără nici o legătură cu membrele răsucite ale fetei, apărea la fel de lipsită de expresie ca o carapace de rac de mare. Fata era forțată să stea Într-o poziție imposibilă... Fotografie greu de Înțeles... Nu se descifra nimic obscen, nici un stimul sadic, ci numai lipsă de naturalețe, ceva straniu... aceeași senzație pe care ți-ar provoca-o niște flori aranjate cu cozile În sus. Dacă trebuia să găsesc și o parte bună a fotografiei, atunci aceasta nu putea fi decît cooperarea ciudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
care el spunea că le simte până în măduva oaselor, dar asta nu îl face să fie legat la ochi. Dominantă în producția lui Vitse este discuția inchizitorială la care Lorca (interpretat de tânăra Catrinel Bejenariu) este supus în urma arestării de către sadicul torționar Ramon Aloso, atribuit lui Nicolae Ionescu. Opțiunea regizorului pentru o femeie în rolul lui Lorca este salutară, iar interpretarea lui Catrinel Bejenariu - cu momente uneori remarcabile, alternate cu altele, poate mai puțin reușite - poate fi totuși catalogată drept o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
multe filme obscene, am spus eu, râzând. Cred că ai dreptate. Îmi plac filmele pornografice. Mergem împreună data viitoare? — Bine, am zis. Când o să fii liberă. — Pe cuvânt? Abia aștept. Dar hai să mergem la un adevărat SM. Mor după sadicii care biciuiesc fetele până fac pe ele. Astea sunt filmele mele favorite. — Mergem. — Watanabe, știi de ce-mi place să merg la asemenea filme? — N-am nici cea mai vagă idee. — Când începe câte o scenă mai deocheată, toată lumea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pornografice. Mirosul dinăuntru era de nedescris. Am ajuns chiar la țanc, pentru că în clipa în care ne-am așezat, a și început primul film. Prezenta povestea unei funcționare și a surorii ei, elevă de liceu, răpite de o bandă de sadici care le supuneau unor torturi oribile. Bărbații au pus-o pe cea mare să facă tot felul de lucruri îngrozitoare sub amenințarea violului surorii ei, dar fata s-a transformat rapid într-o masochistă înverșunată, iar cea mică s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
zis Armanoush Asyei care stătea lângă ea. — Mda, mie-mi spui, a oftat Asya. Apoi a spus În șoaptă. — Șșșt! Mătușa Zeliha nu știe că fumez. Armanoush a fost surprinsă de faptul că Asya, care simțea o plăcere rebelă, aproape sadică În a o Înfuria pe maică-sa de câte ori avea prilejul, era o fiică ascultătoare când venea vorba să fumeze În fața ei. Pe parcursul orei următoare au pălăvrăgit leneș În timp ce chelnerii aduceau un fel de mâncare după altul. Mai Întâi au servit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și apoi suferise „un atac de inimă“, lăsându-i pe ceilalți la ananghie. În variantă mai dură, subiecții fuseseră urcați Într-un avion și, În timpul zborului, pilotul suferise un „atac“. În pofida nemulțumirilor tradiționale legate de astfel de teste - că erau sadice, că erau provocate artificial, că subiecții „simțeau“ că situațiile erau puse la cale - Norman reușise să cumuleze o cantitate impresionantă de informații utile despre grupurile supuse unui stres care poate duce la anxietate. Astfel aflase că reacțiile de teamă sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
limpezite în conținutul și selecția lor. Există biblioteci arse (de fapt ele nu mai există) și biblioteci care au pierit sub ape (aș fi vrut la o adică să văd o astfel de bibliotecă sub ape, nu din vreun instinct sadic de profanator de cărți, ci doar întrucât așa îmi închipui eu sfârșitul lumii, ca o bibliotecă uriașă și înecată). Există biblioteci născute din moft ori răsfăț, și altele născute din pasiune și reverență față de cărți. Există biblioteci vanitoase și altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de numeroase becuri fixate însă, în mod curios, nu pe tavan, ci pe sol de-a lungul zidurilor. Din tavan se scurgeau tot felul de fire electrice bizare, cabluri de diferite dimensiuni și culori. toate păreau amputate de o mînă sadică, era ca și cum cineva ar fi trecut pe acolo cu o foarfecă uriașă și le-ar fi retezat în grabă, interesat să ascundă ceva, mai precis extremitățile lor. Pereții păreau ciuruiți de o armă automată, dar de fapt cineva scobise în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cu cacao făceau aluzie la cele băute de Leopold Bloom și Stephen Dedalus În Ulysses. [...] În zilele pe care le-am petrecut atunci la moșie, Borges mi-a propus să scriem o povestire polițistă despre un oarecare profesor Praetorius, un sadic care recurgea la mijloace hedoniste, jocuri, dansuri și cântece, pentru a ucide niște copii dintr-o colonie de vacanță. Nu am scris niciodată narațiunea, dar ea a stat, fără Îndoială, la originea seriei de povesriri polițiste scrise trei ani mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu împărați minori patronând o Curte coruptă, cu mai mulți centri de putere, în care intrigile coexistă cu harul sfințeniei, iar sugrumările au loc în iatac, cu fir de mătase. Nimic de acest gen în fantasy-ul postmodern pentru copii ușor sadici, publicat în 2006. La fel și în Ilie Cazane: titlul păcălește, iar surpriza este una foarte plăcută. Slavă Domnului, autorul nu produce o parodie scrâșnită și lipsită de farmec. El nu se face sclavul nici unei teze și nu ne obligă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
într-un an sau doi ne va aduce un profit serios. — Da, dar nu înseamnă jurnalism autentic, așa e? insistă Keith Wilson. Nu obții premiul Pulitzer pentru că faci reclamă la târguri de vechituri și ajuți vreun masochist să găsească un sadic crud și drăguț la anunțurile matrimoniale, nu-i așa? Fran se ținu tare pe poziție. — Poate că nu. Dar dacă Fair Exchange ne-ar aduce într-adevăr bani buni, am putea în sfârșit să finanțăm Citizen așa cum se cuvine. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fu uluită recunoscând-o în această scorpie irascibilă pe bătrânica aproape catatonică așezată de obicei într-un scaun cu rotile, la doar câțiva centimetri de televizor. Poate că nu-i plăcea să se uite la televizor și un îngrijitor extrem de sadic o așeza acolo dinadins. Fran își propuse ca data viitoare să aducă o pungă de cornuri cu cremă de migdale, deși probabil că bătrâna avea să se uite nedumerită la ele și avea să spună: „Ce-i cu porcăriile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
umerii, sunt un Atlas postmodern, cuprins subit de vertij, simț enorm și văz monstruos... În fine, ajungem la destinație. Ne năpustim pur și simplu pe ușa larg deschisă a autocarului, facem un pas, chiar doi, când, zâmbitor, dar ferm, precum sadicii din filmele de groază americane, șoferul ne cere să-i arătăm biletele sau abonamentele. Noi, excedați, îi replicăm că i le-am mai arătat o dată la urcare. Netulburat, cu o expresie de pasivitate budistă care l-ar fi scos din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
zice Prințesa și îmi zdrobește buzele cu sticla, bea și tu, și îl forțează și pe el, și Pinochio acceptă amuzat până la un punct, până când lichidul curge pe lângă gură și ochii se măresc semnificativi, Prințesa joacă extrem și e destul de sadică, e campioană la ars părul cu bricheta, chiar în ziua în care i-am spus, mergi mai în față, că m-ai zăpăcit, vreau să vorbesc cu Bianca, n-ai venit la noi la mare, nu, mesajul tău m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
perfidie și răzbunări crunte... Dar, mai ales, groaza, groaza că și-ar putea surprinde soțul într-una din multiplele, nebănuitele lui forme de împerechere. El o făcea întotdeauna, cu bună știință, părtașă la ele. După care, trebuia să îndure tiranica, sadica insistență de a-i inocula neîncrederea în propria ei putere de discernământ. „Ai viciul în sânge. Ești obsedată. Viciul te preocupă atât de mult, încât ai început să crezi că vezi într-adevăr tot ceea ce fabulează imaginația ta bolnavă.” Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]