1,041 matches
-
monede bizantine din aur (circa 50-60 de piese), emise de împărații Vasile al II-lea și Constantin al VIII-lea (secolele X-XI). Mai târziu, în 1902, s-au găsit alte 20 de monede bizantine din aur, strânse într-un colier (salbă). De asemenea, de pe teritoriul aceleeași comune provin alte 40 de monede și 10 verigi din aur (descoperite în 1904), iar potrivit altor surse și aproximativ 60 monede bizantine (descoperite în 1905), a căror datare nu a fost stabilită inițial. Multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În viața lor, a Înflorit: au Înflorit ei, ca soț și soție; le-au Înflorit, pe alături, câțiva copii. Mai precis, până acum, doi băieți și două fete. Le-a Înflorit activitatea comercială. Cine are bucuria să treacă, acum, prin salba de sătuce, care-mpodobesc minunatele văi ale Racovei și Tutovei, În mod firesc și admirator, va reține, că, o vestită firmă: LA TĂICUȚA ȘI LA MĂICUȚA, Își are magazine În fiecare așezare. E mult, e foarte mult de muncă; sunt
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
goarna fostului căpitan de infanterie, epurat, de către regimul comunist, În secolul trecut. Între timp, a fost pusă În mișcare o nouă idee, care, nu trecuse, Încă, prin mintea altor afaceriști de acest gen; să creeze, și să dezvolte, apoi, rapid, salbe de cârciumi - restaurante - pensiuni - hoteluri - moteluri, prin preajma cimitirelor. Începutul a fost modest. Un minuscul café-bar, la poarta cimitirului din municipiul reședință de județ. Motivația; ca să nu mai umble, bieții necăjiți, cu procesiunile funerare, de ici-colo, pe drumuri, iar, la urmă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se crăcesc (nu știu cine folosea această expresie...) <vic50>: cea mai proastă afacere în tirg... <maya>: tu nu ai considerat-o pe fătuca destul de bună? <vic50>: bună la ce? avea calitățile ei. De la munte, părinți bogați, ciobani necolectivizați, urda, cas, purcel, miel, salba de aur... <maya>: lol <vic50>: nu avea miere <maya>: grrr <vic50>: cam simpluta. Nu cred că auzise de beethoven pînă atunci nu îmi spunea nici fizic prea multe... Nu mai țin minte cum arata, deși am mai intilnit-o de multe
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
sutelor de copaci ce se învederau centenari, cu arhitectura intimistă și lipicioasă, de rămânea și buldozerul pe gânduri când primea de demolat câte ceva și până și dânsul, buldozerul, se apropia de clădire luîndu-și toate curteniile și murmurîndu-i "Căpșunica mea!" În dreapta, salba de lacuri, smârcurile, scăldătorile și cotloanele de apă ale Bucureștilor. Apoi ștrandurile populare, cele amenajate, despărțite de cartierele rezidențiale, nomenclaturiste, de o perdea subțire de trăgători ai Ministerului de Interne, sau proteguite de echipele supranumite popular "Capra cu trei iezi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ciorapi de bumbac. I se legase sufletul. Se uita în ochii femeii și-i era dragă de nu mai putea. Voica tot cântărea darurile, râdea și-l giugiulea. Zăbovea câte o săptămână în Drăgășani. La plecare îi cumpărase, ba o salbă de galbeni de la niște țigani, ba mărgele. I se strângea inima numărând banii, că-l costaseră o mulțime de parale, dar închisese ochii pentru că și unui ticălos nu-i este îngăduit să fie zgârcit când este vorba de iubire. O
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
umezit. Stere s-a dat jos și-a lăsat căruțele. Le-a strigat oamenilor să-I aștepte în marginea orașului. Voica se oprise încurcată în fața cârciumarului. - E-adevărat? a întrebat-o el. Femeia privea încurcată în pământ. Avea la gât salba cumpărată de el și în urechi îi jucau cerceii de argint. - Pleci la Cepari? - Da, plec, a îngînat femeia cu sfială. - De ce nu m-ai așteptat? a mai întrebat Stere cu teamă și furie în glas. După un răstimp, Voica
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
teamă și furie în glas. După un răstimp, Voica a ridicat ochii la el. - Păi, tălică azi ești, mâine te duci, și mie-mi trebuie bărbat în fiecare zi... Cârciumarul a scuipat cu obidă-n țărînă: - Curvă! Să-mi dai salba și cerceii de ți le-am luat! Și până să mai spună muierea ceva i-a tras galbenii de la gât. Voica îl privea prostită. Darurile nu se iau înapoi nici la păgâni. Stere îi aduna din praf și când a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plăcea... în lună de pildă. Acolo vei trăi un secul și ți se va părea o zi. Ba poți să iei și pământul cu tine, fără ca să te supere. Îl prefaci într-un mărgăritar cu toartă și-l anini de salba iubitei tale; și crede - mă că de mii de mii de ori mai mici, numai proporțiile dintre ei să rămâie aceleași, oamenii s-or crede așa de mari ca azi. Timpul lor? O oră din viața ta va fi un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lor nu găseau în univers destule metafore și comparațiuni pentru apoteoza eroilor. Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui mărgăritar și se miră cum de nu pleznește de mulțimea urei ce cuprindea. Îl luă și, întorcîndu - se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar. Și ce frumos făcuse el în lună! Înzestrat cu o închipuire urieșească, el a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului și dintr-un șir de munți au zidit domenicul său palat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i întrebarea, zise Dan încet, enigma ce pătrundea ființa mea. Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu?... Oare nu se mișcă lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecată durere pe Maria la inima lui. Hurmuzul pământului ardea în salba ei de mărgăritare... Oare fără s-o știu nu sunt eu însumi Dumne...... " Vum! sunetul unui clopot urieșesc - moartea mărei, căderea cerului - bolțile se rupeau, jumalțul lor albastru se despica, și Dan se simți trăznit și afundat în nemărginire. Râuri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bune în urma unui drenaj, trebuie să fiți foarte atenți la următorii doi factori. Pe de o parte, în cazul în care utilizarea produselor cu efect drenant (plante medicinale, alimente detoxifiante sau alte elemente) este nesemnificativă, acestea riscă să aibă efecte salbe sau chiar să nu aibă nici un efect. Astfel, nu veți remarca nici o diferență în ceea ce privește substanțele eliminate, iar organismul este privat de avantajele pe care le-ar fi avut un drenaj bine dozat. Pe de altă parte, dacă drenajul este prea
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
al existenței fruste, elementare, păstrînd ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja În munți. Acolo, trecutul meu ca Într-un cufăr vechi o haină albă. Zarea e cu brazi și pe sînul munților oile - salbă. Peste priveliște, sufletele au să ni se apropie ca peste aceeași carte două frunți. Vom asculta cîntecul buruienilor. O să Întîlnim ciobani. Sprinteni și cu soare În trup, vom alerga prin pădure. Aerul ne va deschide pieptul, ca o secure. Și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
impulsionînd, dimpotrivă, mișcarea imaginației. Încît poetul tuturor libertăților - vorbind despre „cuvîntul care fierbe, neîncăpînd În forme” ori despre „versul ce-l vreau hohot, pădure despletită” - poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă În salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l Înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-mpreună cerul luminos Cu albastrul mărei cei nemărginite? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Unde vîntul serii, blînd ca un suspin, Leagână-n tăcere dalbe flori de aur? Unde pe-ale rodii salbe de rubin Flutură verdeața frunzelor de laur? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Auzit-ai, frate, de-un plai Îngeresc, Unde Înflorește scumpa nălucire? Unde a iubirei dar dumnezeiesc Ca cerescul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
săgeata unde el știe, și eu!” Nota dominantă a acestui spațiu deschis este exuberanța. În locul vuietului Înfricoșător al crivățului se aude acum clinchetul clopoțeilor. Natura e din nou primitoare, spiritul se vindecă de melancolii: „Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe Răpind sania ușoară care lasă urme albe. Surugiul chiuiește; caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze, prin un nour de scîntei.” O reverie a alunecării și o figură a beatitudinii se prefigurează aici. Sania este instrumentul acestei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură rumioară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini ieșiți În undă, Doi pui În neastîmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el cade pe gînduri cîte-un an
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
îndura. Marchiza ședea proțăpită pe tocuri înalte, prop tindu-și mâinile în colacii șoldurilor ca pe niște mânere. Făcea din când în când ochii roată, își arcuia fundul înapoi și piepții înainte, iar în această mișcare cabrată cerceii supra etajați și salbele ca niște ghirlande sunau ca un candelabru care vestește cutremure. Din această cuadratură pe care Pârnaie și ai lui o priveau fără a o înțelege, cercul se reîntoarse la Faraon, care, victorios, cu chipul lui smolit, ținea de portiera camionului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deschis cu ajutorul unei medalii un mic volum vechi. Un semn de carte, pe deasupra, dovedea că pagina era în consultație. Aruncîndu-și ochii, Ioanide citi aceste rînduri: "Ad excitandam venerem. Nimm Wachtelfett, vermenge es mit ein wemg weisser pulverisirter Niesswurzel zu einer Salbe, und streiche die Schaamdamit."1 Rețetă medicală intraductibilă. Bibliofilul tresări puțin și căută a atrage musafirul în altă parte. - Cunoști pe copiii mei? Întrebă el și întinse lui Ioanide niște fotografii. Una îl reprezenta pe el, Hagienuș, atunci cu mustață
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai izbitoare în basmele nefinisate, putându-se cu ușurință observa. Spre deosebire de ultima Poveste, narațiunea din Abu Hasan curge cu degajare specifică unei opere caragialiene. Însă Abu Hasan se adresează ,,foarte dulce’’ roabelor, ca în Monopol, cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de mărgăritare, în sănătatea mătăluță... Te rog, fă-mi și matale tot așa hatâr !’’ În Poveste: ,,A râs toată lumea, iar I.P.S. zice: Ei, așa băiat îmi place și mie ! să nu-i fie de deochi !...’’ Neterminata Poveste pune în acțiune
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se într-o uniune de obști, a cărei existență se va regăsi, mai târziu, în ceea ce s-a numit ocolul Bârladului. Enumerăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-ar putea adăuga încă trei-patru la număr, pentru care lipsesc mărturiile hotarnice, având în vedere asemănările dintre ele, ce merg până aproape de identitate în privința structurilor teritoriale interne, cum sunt: -vetrele de sat înșirate pe cursul Bârladului ca monedele în salbă; -aceleași ape ca sursă de folosință pentru vaduri de mori și de poduri, Bârladul și Siretul, precum și gârlele aferente lor, Bârlovița, Dimaciul, Ruginosul, toate folosite vara ca adăpători pentru vite; -aceleași zone folosite ca loc de țarină pentru semănături, grădini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca popor, ca instituție, dar și ca individ. Măcar aceasta s‐ o știm dacă viitorul nostru, cu tranziția mereu luată de la început, ne joacă atâtea feste! Iată de ce am vrut să las mai tinerilor mei col egi și cititori această salbă a florilor vieții noastre care, în raft de bibliotecă, am socotit‐ o a fi mai la îndemâna fiecăruia, decât în depo zite de arhivă, unde din lipsă de spațiu, dar și de personal, se mai și stochează tocmai când ai mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gălățeanu... în epigrame” ori cu cronica literară “Scriitorul Iorgu Gălățeanu - Chinta roială a Destinului”, Vlad Zbârciog din Republica Moldova cu “Întâlnire de neuitat” dar și cu “Te salut Roma mică!...” La Pro-Amiciția, sub titlul “Mormânt în metaforă”, Emilian Marcu semnează o salbă de titluri ale unor sonete care de care mai frumoase: “Tot îmi șoptești, e de zăpadă clipa”, “Mai tristă ca rugina din vechile armure”, “Palate reci ca ghiața săruturilor moarte”, “ În rănile cețoase, ca-n mugurii de floare”, la aceeași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe unde au trecut dimineața animalele sunt măturate și spălate cu apă. Am avut o imagine a Elveției din apropierea lacului Thun, la Aeschifriend, o cabană la 1108 m înălțime și cu o vedere (pe senin) de circa 100 km, cu salba de lumini, de munți, de nori, de șosele. Am urcat la 331 2500 m cu funicularul construit acum 100 de ani și ne-a plouat de câte 2-3 ori pe zi. A călători în Elveția e ca într-un basm
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]