1,540 matches
-
Ectoraș să bea mai mult de jumătate din cana cu care bea toată lumea. Zâmbea Întruna, vorbea tare și răspundea cu vorbe deocheate bărbătușilor ce o agrăiau, făgăduindu-i Împreunări focoase și podoabe bărbătești groase și lungi cât jumătate din cozile sapelor. Apa era puțină și se termina repede pentru că tractoristul care pleca la fermă cu țiganca după apă de băut nu umplea niciodată butea cum trebuie, ca să-și dea cât mai multe prilejuri Într-o zi să facă drumul acela. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și vremelnic, pornirile de iapă nărăvașă și-n călduri ale apăresei: Își proptea palma pe prohab și-l mângâia cu porcie, făcând mișcări largi, spre a putea fi zărite și tălmăcite cum se cuvine. Peste câteva zile, Ectoraș schimbase greutatea sapei cu cea a scârbei pentru milioanele de omizi păroase, stropite cu albastru și roșu, care năvăliseră peste o livadă dintr-un sat nu tocmai Îndepărtat, dar În care ceata de țigani zilieri trebuia dusă În remorca unui camion. Din livada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
facă învățători, aveau o motivație simplă și clară. Cine nu era sârguincios, nu depunea eforturi pentru a învăța la nivelul cerințelor, cu alte cuvinte cine nu trăgea de carte, era obligat să se întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, pregătea pe viitorii învățători nu numai ca oameni ai cărții, ca intelectuali ai satelor, dar și ca viitori gospodari - exemple pentru sătenii în mijlocul cărora trăiau. Iată cum evoca Mihail Sadoveanu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
latura sa estică, în apropierea școlii. Fără trotuare, fără copaci și straturi de flori, fără iarbă, curtea se umplea de noroi în perioadele ploioase, noroi ce era cărat în școală de încălțările copiilor și pe care îngrijitorul îl rădea cu sapa de pe cimentul coridorului. La toate acestea dacă adăugăm și starea jalnică a băncilor, e ușor de presupus că în asemenea condiții nu se putea vorbi de educație pentru ordine, pentru curățenie, pentru frumos. În ultimii ani treburile m-au purtat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să facă de mai multe ori litera. O puse apoi să scrie singură și, observând că de data aceasta a deprins mânuirea condeiului, o lăudă: E...Așa! Foarte bine! Să fie al năbădăilor de condei, că e mai greu decât sapa. Știi că mă doare mâna? Școlarul mic învață cu drag, cu tragere de inimă dacă munca de învățare este însoțită de satisfacții, dacă sarcinile școlare ce se dau copilului sunt pe măsura puterilor lui. Bucuria cunoașterii, nevoia de a dobândi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
familia prietenilor mei Nemo. Să nu gândești este o fericire; să știi că nu gândești e-o fericire și mai mare. De fericirea asta am avut parte în zilele acelea minunate, în care, de dimineață până seara, am dat cu sapa” (I, 332). Imediat, o concluzie care spune totul: „Mântuirea prin activitatea brațelor. Există ceva izbăvitor în munca manuală” (idem). Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
concluzie care spune totul: „Mântuirea prin activitatea brațelor. Există ceva izbăvitor în munca manuală” (idem). Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală. Îmi dau zilnic seama de acest lucru. De aceea o și practic cât mai des
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
e așa de grea? Că ce sapă, sau seceră, sau cosesc? Atunci zise Matei: Să poftiți cu mine la vie, că e tocmai săpatul viei! Boierii au trebuit să asculte. S-au dus la vie și fiecare a luat o sapă de la lucrători și a început să sape. Era cald în după-amiaza aceea, dar fiindcă și regele săpa cu ei, n-au avut încotro și au trebuit să sape până către seară. La toți le curgeau sudorile și îi dureau mâinile
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește profunda și fermecătoarea poveste a evreului înțelept, Melchisedec, care știe să-i ofere sultanului Saladin al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o sterilitate autodivulgată, exasperantă, de care autorul reușește să se detașeze doar prin autoironie. Însă în acest caz autoironia nu ține de retorică, ci este un mijloc de absorbție și de interiorizare a dimensiunii tragice: „dar uite am săpat cu sapa de lemn/ câteva cuiburi în care/ în loc de cartofi am îngropat/ cele mai albe și rotunde pietre/ dar uite cu sapa de lemn/ am săpat mormântul tatei/ și mormântul mamei/ și sap în zgura din fundul grădinii/ mormântul fiului meu”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
ține de retorică, ci este un mijloc de absorbție și de interiorizare a dimensiunii tragice: „dar uite am săpat cu sapa de lemn/ câteva cuiburi în care/ în loc de cartofi am îngropat/ cele mai albe și rotunde pietre/ dar uite cu sapa de lemn/ am săpat mormântul tatei/ și mormântul mamei/ și sap în zgura din fundul grădinii/ mormântul fiului meu”. În week-end printre mutanți refuzul se acutizează, devenind oglinda „părților întunecate ale existenței” (Al. Andriescu). Textelor de o încărcătură negativistă severă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
aceast... Îmbulzeal..., doi tovar...și activiști au fost r...niți și salvați de intervenția miliției” (m...rturie obținut... de Securitatea român..., în G. Diener). În unele sate, clopotul bisericii adun... pîn... la 500 de persoane Înarmate cu furci, seceri și sape. Altundeva, 1000 de oameni Încercuiesc cl...dirile oficiale și-i sechestreaz... pe funcționari și pe milițieni. Se Întîmpl... uneori că femeile s... ia inițiativa revoltei și se dezl...nțuie Împotriva oficialit...ților, scoțîndu-le din mașin..., lovindu-le și smulgîndu-le hainele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
concretă în agricultură și în producția de bunuri materiale. Așa că toți locuitorii din Brandul Mic și-au dezvoltat talentele (ori doar iluzia talentelor) vreme de trei luni. După care, nemaifiind plătiți pentru cele realizate 54, întreaga comunitate a ajuns la sapă de lemn. În paralel, în localitatea Crăcile Mari a fost interzis nimic nu e nou pe lume! ca populația să se ocupe de activități ce nu țin direct de supraviețuire (literatură, muzică, arte în general, sport de performanță, știință fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
plictiseala de a se întoarce, zi de zi, ca să muncească în același loc. În activitatea celor care finisează o clădire există mai multă îngrijorare decît veselie 139. Un șantier de demolare trimite întotdeauna cu gîndul la natură, iar muncitorii care sapă fundațiile se aseamănă cu pionierii. Cum să nu fie atunci perioada în care se pun bazele noului grup plină de gîndurile cele mai intense, destinate să dureze cel mai mult? În multe societăți, spiritul întemeietorilor supraviețuieș-te astfel, oricît de scurt
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
106. a se teme 107. a dormi 108. a trăi 109. a muri 110. a omorî 111. a se bate 112. a vîna 113. a lovi 114. a tăia 115. a despica 116. a înjunghia 117. a zgîria 118. a sapă 119. a înota 120. a zbura 121. a merge 122. a veni 123. a se culcă 124. a se așeza 125. a se ridica 126. a se învîrți 127. a cădea 128. a da 129. a ține 130. a strînge
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
târguri sau braniști domnești, pământ în câmp, de arătură, fânețe și păscătoare, fără să fie nevoie de un efort suplimentar pentru amenajări funciare (curățitură, drenări, despăduriri etc), în timp ce țăranii din zona de munte sunt cei care, prin munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren de care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
agriculturii, cooperativizarea agriculturii, făcută cu lacrimi și sânge, încheiată în 1962. Este discutabilă afirmația care aparține unora care n-au avut bucuria și nici curiozitatea de a sta într-un lan de grâu și nici n-au dat niciodată cu sapa, că prin cooperativizare li s-a luat pământul ță ranilor. Oare nu cumva s-a schimbat numai forma de proprietate, proprietarul rămânând același? Pământul țăranilor n-a fost dat cu acte în proprietatea altcuiva, caz în care ar fi trebuit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care ședeau în satele mânăstirești: „a sluji mănăstirii 12 zile pe an ori cu carul cu boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să constrăngă la lucru pe acei care s-ar opune". Alt act domnesc, purtând data de 25 noiembrie 1741
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin curățarea locurilor de păduri și spinișuri, oamenii le-au folosit puținele unelte cunoscute atunci, mai ales târnăcoapele, sapele și topoarele. Totuși, lipsa brațelor de muncă, comerțul cu produse întinzându-se numai înăuntrul țării, lipsa banilor care le-au îngreunat procurarea unor unelte mai lesnicioase și mai productive au ținut în loc dezvoltarea agriculturii. Dezvoltarea comerțului și a exporturilor produselor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
copiilor asupra mișcărilor mâinii, care diferă în funcție de aceste semne. Pentru învățarea cititscrisului este necesar ca micul școlar să-și dezvolte bine auzul fonematic. Învățarea cititului și scrisului nu se poate realiza prin perceperea globală a unor cuvinte ca: grădină, școlar, sapă, care până la intrarea în școală se prezenta ca niște complexe sonore nediferențiate. Analiza acustică a elelmentelor componente ale cuvintelor atrage după sine dezvoltarea aparatului verbomotor, care asigură astfel reproducerea și pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor conform regulilor ortoepice ale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori vrea să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori vrea să se afle-n treabă. Un pui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]