130,724 matches
-
Nou este o apariție recentă, el fiind o replică la spectacolul păpușarilor ce colindau, altă dată, satele bucovinene. Berea În perioada cuprinsă între Crăciun și Anul Nou, în satele în care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales în satele din vecinătatea orașului Gură Humorului, avea loc, până de curând, o petrecere comunitară cunoscută sub denumirea de „Bere” sau „La bere”. De multe ori acest tip de petrecere se prelungea și după Anul Nou, până a treia zi de Boboteaza
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
avea loc numai în zilele Bobotezei. Locul de desfășurare era anunțat din timp de către flăcăii care organizau petrecerea. Aceștia își alegeau un conducător, numit colcer sau colăcar, căruia îi revenea întreaga responsabilitate pentru bună pregătire și desfășurare a „berii”. În satele mai mari aveau loc două astfel de petreceri, numite „berea de sus” și „berea de jos”. Băieții din colectivul de organizare se ocupau de tocmirea muzicii, de colectarea băuturii și de invitarea fetelor iar acestea din urmă aduceau mâncarea și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
erau invitate sau primite la „bere”. Băieții închiriau pentru petrecere o casă mai mare, de obicei a unui gospodar fruntaș dar, în ultimii ani ai existenței sale, „berea” avea loc la căminul cultural, în localul școlii și, uneori, la cârciuma satului. Fetele, îmbrăcate într-o ținută deosebită, veneau însoțite de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră mai mare sau o altă rudă apropiată. Cele care veneau neînsoțite la „bere” erau prost văzute în lumea satului, ele fiind considerate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
uneori, la cârciuma satului. Fetele, îmbrăcate într-o ținută deosebită, veneau însoțite de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră mai mare sau o altă rudă apropiată. Cele care veneau neînsoțite la „bere” erau prost văzute în lumea satului, ele fiind considerate de o moralitate îndoielnică. Fetele erau întâmpinate de către calfa și ceilalți feciori, erau invitate în casă și erau servite cu băutură. La un moment dat, ele erau invitate la dânsul cel mare care se desfășura în fața casei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei - Rafira Jurcovan, atelierul cojocarului - Dumitru Sofonea și atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui. Drăgușul este un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui. Drăgușul este un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați de nenumărate ori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați de nenumărate ori la Muzeul Satului în București pentru a etala creațiile lor. Acum când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați de nenumărate ori la Muzeul Satului în București pentru a etala creațiile lor. Acum când ei au trecut la cele sfinte deja de mult timp, continuatorii moștenirii lăsate de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați de nenumărate ori la Muzeul Satului în București pentru a etala creațiile lor. Acum când ei au trecut la cele sfinte deja de mult timp, continuatorii moștenirii lăsate de aceștia sunt fiii, nurorile, nepoții și stranepoții lor. Despre păstrarea și continuarea moștenirii veți afla mai multe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
antropologic și colocvii, adresându-se unui public larg, internațional. Totodată, este o sărbătoare a românilor din Marea Britanie și urmărește să contribuie la întărirea sentimentului comunitar al diasporei românești. Programul se derulează cu sprijinul Ambasadei României la Londra, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Ileana Artisan, Maestro Deli, Media Cars și cu susținerea media a „Diaspora românească”, „Ziarul românesc”, „Gazeta românească”, Biskit Radio și „Români în UK”. Programul este prilejuit de deschiderea marii expoziții de obiecte, țesături și costume populare românești „Revăzând
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
și dl. Dorian Branea, directorul ICR Londra. Vor susține intervenții, ca invitați din România, d-na Ioana Drăgan, directorul general al Direcției Generale a Reprezentanțelor în Străinătate din cadrul Institutului Cultural Român, și d-na Paula Popoiu, directorul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”. A doua zi, în 4 octombrie, Weekendul românesc va debuta cu ateliere demonstrative de meșteșuguri, având ca protagoniști trei dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România: Daniel Leș, Mihaela Bădescu și Paul Buță. Cele trei ateliere vor
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
uneveniment literar susținut de poetele Ioana Ieronim și Fiona Sampson. Evenimentul, urmare a strânsei colaborări dintre cele două autoare la proiectulVillage Europe: An East-West Dialogue, va avea o tematică inspirată de universul rural, propunând o privire comparativă a vieții la sat în România și Anglia. Cele două autoare vor discuta despre tradiție, satul românesc, existența în spațiul rural, punctând dialogul cu lectura unor fragmente din propriile scrieri. Pentru a da mai multă savoare incursiunii în universul tradițional românesc, dar și pentru că
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
a strânsei colaborări dintre cele două autoare la proiectulVillage Europe: An East-West Dialogue, va avea o tematică inspirată de universul rural, propunând o privire comparativă a vieții la sat în România și Anglia. Cele două autoare vor discuta despre tradiție, satul românesc, existența în spațiul rural, punctând dialogul cu lectura unor fragmente din propriile scrieri. Pentru a da mai multă savoare incursiunii în universul tradițional românesc, dar și pentru că bucătăria națională rămâne o dimensiune fundamentală a identității noastre, România esențială va
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
politic, a atitudinilor sale naționaliste, a eliminării din opera poetică a unor poezii patriotice și a lipsei de informare asupra luptei și dorințelor sale pentru neamul românesc. „DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, IZBĂVEȘTE ȚARA NOASTRĂ, ROMÂNIA, TOATE ORAȘELE ȘI SATELE, DE FOAMETE, DE CIUMĂ, DE CUTREMUR, DE POTOP, DE FOC, DE SABIE, DE VENIREA ASUPRA NOASTRĂ A ALTOR NEAMURI ȘI DE RĂZBOIUL CEL DINTRE NOI. AMIN! Text alcătuit de Ionuș Bălaș și Cezarina Bărzoi cu unele considerente personale. „1001 CUGETĂRI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
deputat în Parlamentul României Mari; - a ținut, în 1924, în gara Ulmeni, discursul de întâmpinare al M.S. regele Ferdinand, venit în vizită în Ardeal, care l-a calificat ca cel mai bun orator din țară; - înmormântat în cimitirul vechi al satului. George Maior ( 1862 - 1936) - A funcționat ca preot greco - catolic în Nadișul Român, Băița de sub Codru și Tămășești; - ctitor al bisericii din Băița de sub Codru; - apropiat al lui George Pop de Băsești, a asistat la moartea acestuia în conacul de la
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
în 1943 pe frontul de răsărit, ca ofițer - comandant într-un lagăr românesc de muncă. Vasile Fălăuș (1896 - 1971) - - țăran din Nadișul Român, unul dintre cei mai activi militanți pentru unire, neînfricat, înfruntând de multe ori autoritățile; - animator cultural al satului; - reprezentant al Asociației Economice „Distribuția” din județul Sălaj; - decorat în 1968 cu medalia „A 50-a aniversare a Marii Uniri”; - înmormântat în cimitirul vechi al satului. Simion Mărieș - țăran din Sălățig; - nu am aflat deocamdată nici un fel de date despre
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
mai activi militanți pentru unire, neînfricat, înfruntând de multe ori autoritățile; - animator cultural al satului; - reprezentant al Asociației Economice „Distribuția” din județul Sălaj; - decorat în 1968 cu medalia „A 50-a aniversare a Marii Uniri”; - înmormântat în cimitirul vechi al satului. Simion Mărieș - țăran din Sălățig; - nu am aflat deocamdată nici un fel de date despre el și nici nu i-am putut descoperi mormântul. Lucrurile au fost mai simple la Odești, Someș Uileac , Cehu Silvaniei și Nadișul Român, mai complicate la
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
la anul va arăta cum se cuvine, La Tămășești am putut determina locul în care a fost înmormântat preotul George Maior, dar nu are mormânt, S-a aplatizat. Cei din Consiliul Parohial au găsit de cuviință că nu este pentru satul lor o prioritate amenajarea mormântului . Se pare că aceștia sunt săraci și cu duhul, dacă au o asemenea gândire. Au căpătat și obsesia că aș putea fi un „ cal troian” al greco- catolicilor. Noroc că primarul comunei Ariniș, de care
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
o prioritate amenajarea mormântului . Se pare că aceștia sunt săraci și cu duhul, dacă au o asemenea gândire. Au căpătat și obsesia că aș putea fi un „ cal troian” al greco- catolicilor. Noroc că primarul comunei Ariniș, de care aparține satul Tămășești, prof. Gheorghe Mureșan, și-a asumat el amenajarea mormântului și comemorarea preotului unionist, căruia Episcopia Gherlei i-a acordat titlul de Episcop Onorific pentru activitatea prodigioasă în slujba neamului. Cum pe primarul Mureșan îl știu ca un om destoinic
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
bucuriei, jucat atât pe scenă, cât și pe chipurile celor prezenți la această manifestare a iubirii. Țara noastră a fost prezentată de Forumul Român-German Stuttgart prin organizarea spectacolului de cântece și jocuri românești care s-a desfășurat sub genericul „Hora Satului“. La realizarea celui mai înalt, măi mândru și mai frumos stând au contribuit voluntari care au reprezentat România atât pe scena cât și prin serviciile excelente și profesionalismul care i-a încântat pe cei prezenți. Mâncărurile tradiționale au făcut deliciul
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
pentru activitatea lor prodigioasa în slujba Adevărului și a Valorilor Românești. Cei doi ziariști profesioniști ai Radio România, interziși în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenți zilnic atât pe undele Radio România Internațional și Antenă Satelor cât și, în măsura timpului disponibil, pe blogurile personale - Carnete și Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism și Vacanțierul.ro. Jurnalistă și scriitoarea sensibilă Simona Lazăr și experimentatul analist - dar și fotoreporter - Valentin Țigău, fost corespondent al Radio
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]