2,446 matches
-
studiu, nivelul unui ciclu etc.). Surplusurile, corelațiile greșite sau componentele structurale neglijate în planul de învățământ afectează negativ realizarea obiectivelor procesului de învățământ. 6. Principiul flexibilității Planul de învățământ trebuie astfel conceput încât să fie cât mai corect și complet satisfăcute necesitățile de formare ale studenților. Pregătirea obligatorie de bază trebuie înțeleasă doar ca premisă sine qua non a curriculumului propriu, pe care studentul să și-l poată constitui cu ajutorul ofertelor de discipline de specialitate, discipline opționale și facultative pe direcția
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru a vedea dacă va vorbi despre torturile din cameră, întrucât, după ce a ieșit din anchetă, a fost întâmpinat de către Țurcanu, care l-a întrebat dacă a declarat ceva despre acțiune. Măsurându-l din priviri, l-a împins în cameră, satisfăcut că nu a vorbit. Țurcanu avea o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți; au nevoi ce trebuie satisfăcute și folosesc copilul pentru a realiza aceasta; prezintă tulburări psihologice și psihiatrice. Evoluția abuzului asupra copilului la nivel internațional În țările occidentale s-a dezvoltat un interes special pentru identificarea și combaterea abuzului asupra copilului. Recunoașterea dreptului suprem al copilului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a fi nefericit. Freud (1940/1967), care face această remarcă, adaugă că la unii dintre pacienți starea psihică se ameliorează sau chiar devine normală în cazul în care aceștia se confruntă cu probleme reale. Atunci nevoia de autopedepsire este suficient satisfăcută pentru ca pacientul să nu mai recurgă la pedeapsa suplimentară din cadrul nevrozei. În sfârșit, nevrozele de eșec țin de același mecanism. Freud (1919/1977) descrie situația nevrozaților care se autopedepsesc angajându-se în relații sau căsătorii nepotrivite. El pune chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
electorală” care urma să fie luat în discuție de parlament 2. Delegația primită de Nicolae Iorga, prim-ministru, Constantin Argetoianu, ministrul de Interne și Valer Pop, ministrul Justiției, a fost încredințată că revendicările, considerate pe deplin îndreptățite, vor fi curând satisfăcute 3. Într-adevăr, ministrul Justiției a depus, pe 6 aprilie 1932, la Cameră, proiectul de lege prin care se ridica incapacitatea civilă a femeii măritate. Proiectul a fost votat pe 13 aprilie la Camera Deputaților cu o mare majoritate 4
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acțiune importantă pentru orice organizație. Liderii instituțiilor publice sunt interesați ca fondul de cunoștințe deținut de colectivitatea pe care o reprezintă să fie unul bogat și accesibil membrilor acesteia și prin utilizarea lor, interesele cetățenilor să fie cât mai bine satisfăcute. Simpla achiziție sau stocare a cunoștințelor nu este suficientă; este important ca ele să fie în permanență actualizate, să fie promovate și, mai ales, să fie utilizate. În fapt, utilizarea lor le oferă valoarea ridicată și cu cât procentul de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
distrus nu numai cariera, ci și echilibrul sufletesc, destrămându-i mecanismul demnității. Mahalaua în care sărăcia îl obligă să trăiască este doar semnul exterior al unei decăderi mult mai adânci. El încearcă o filosofie a ratării, pe care o aplică satisfăcut și celor din jur. Personajele din planul secund, fiecare cu o biografie posibilă, se mișcă și vorbesc cu naturalețe. Excesele naturaliste din unele scene, care pot fi regăsite în mai toate romanele, nu se adună într-o caracteristică generală. Experiența
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
pierdut în praful curților, în molozul clădirilor găurite... Cu câteva minute mai înainte, durata tăcerii, mai lungă decât o simplă pauză între rafale, vestea sfârșitul, iar soldatul care stătea chircit lângă Pavel, îndărătul unei bucăți de zid, se sculă, căscă satisfăcut, trăgând în piept aerul umed al serii de mai și se așeză la loc imediat, apoi se prăbuși într-o parte, ținând încă între arătător și degetul mare câteva fire de tutun și având în colțul sprâncenei o scobitură care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la sumar. (M. Voirol, 1992, p. 36) 5.1. Titlul Ne plac titlurile șocante și inteligente. Ne oprim la ele, trăind impresia amăgitoare că suntem informați, că nu mai este nevoie să citim întregul articol. Comoditatea noastră este din plin satisfăcută. Lectura pe diagonală, atât de dragă cititorului grăbit de astăzi, nu ar mai fi posibilă fără elemente de titrare puternice. Literatura de specialitate se ocupă prea puțin de acest subiect, deși îi recunoaște constant importanța (un titlu bun și inspirat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se succed unul după altul, fără oprire și fără speranță. „Acestui du-te-vino etern, În sus și În jos, al spiritelor, În trepte mereu schimbate, acestui carusel fără sfârșit și fără sens, niciodată scăpat de speranță, dar niciodată cu speranța deplin satisfăcută, În care nu există adevărate identități personale, Sfântul Maxim Îi opune eterna odihnă mobilă În dragostea și contemplarea lui Dumnezeu etc.” De o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal; de o parte, o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Cu plescăit, trunchiul se prăbuși în adânc. Ostenit, omul care străjuise primul coborî de pe opust. își trecu mâna prin păr și băgă de seamă că nu mai are căciulă. - S-a dus ? S-a dus ! constată un glas de lângă el. Satisfăcut, răsună răspunsul unei blagoslovenii. De sus șuvoaiele se răreau, căci norii erau mai ușurați. Plini de glod ca niște draci, oamenilor le sclipeau dinții. - Păzea ! izbucniră deodată glasurile. Purtată de val, o plavie aducea sub ea o babă groasă, adică
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dar și cu o mândrie fără margini. Ochii îi străluceau de bucurie sau aveau stropi de lacrimi? Cu piciorul liber a strâns-o și pe ursoaica, că doar ea a învins durerile nașterii. Peștera era plină acum de un mormăit satisfăcut, fiecare se bucura în felul lui de familie. În zilele ce urmaseră, Martin plecă după hrană, iar ursoaica își îngrijea puii, stând în apropierea lor și încălzindu-i cu căldura corpului. Bârlogul se încălzea și el de la temperatura lor, așa că
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ordine toate rugăciunile, aspirațiile pământenilor, până când aceștia dorm și visează. Oul de struț Un struț cu pene albe și picioare lungi cât un stâlp de telegraf, se așezase pe nisip și dăduse naștere la patru ouă. Văzându-și fapta măreață, satisfăcut se duse pe alte meleaguri. -Vai, dar ce somn adânc am avut, zise primul ou și se întinse cu o poftă de primăvară. -Dar aici unde suntem? întreba contrariat al doilea, văzând numai grăunțe galbene, jurîmprejur. -Mi se pare că
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ce-mi contemplam viața de fugar, am aruncat o privire peste marginea patului ca să văd ce face Jerome. Stătea Întins pe spate, cu ochii Închiși. Și zâmbea. Zâmbea? Cum zâmbea? În batjocură? Nu. Șocat? Greșit din nou. Atunci cum? Zâmbea satisfăcut. Pe buzele lui Jerome era zâmbetul unui băiat care Într-o noapte de vară mersese până la capăt. Era zâmbetul unui tip care de-abia aștepta să le spună prietenilor. Cititorule, crede-mă dacă-ți dă mâna: nu observase nimic. PUȘCA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
făceam exerciții fizice: flotări și abdomene. Îmbrăcat numai cu boxerii cei noi, Îmi examinam corpul În oglindă. Nu de mult mă frământasem din cauză că nu mă dezvoltam. Acum grija asta dispăruse. Nu mai trebuia să mă aliniez standardului. Pretențiile imposibil de satisfăcut dispăruseră și simțeam o mare ușurare. Dar mai erau și momente de Înstrăinare, când mă uitam la corpul meu În schimbare. Uneori nu părea să-mi aparțină. Era tare, alb, osos. Frumos În felul său, mă gândeam, dar spartan. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
exterior pentru a putea urmări scena ce va avea loc și am așteptat. Ușa s-a deschis câteva secunde mai târziu și înăuntru a intrat directorul, urmat de Inspector. Au intrat apoi Arvon, dirigintele nostru, care afișa un zâmbet foarte satisfăcut, șefii claselor, care începeau să se încurajeze, căci culoarea le mai revenise în obraji, și restul corpului didactic. A urmat o liniște apăsătoare care a durat câteva secunde. Inspectorul a rupt tăcerea cu o replică batjocoritoare: Și ce ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
întrerupe Livia cu acreală în glas. Augustus îi mătură argumentul cu o fluturare a mâinii: — Ori de câte ori am avut ocazia am condamnat atare înșe lăciuni vrăjitorești venite de la... Se bâlbâie încurcat: — ...ăla al persanilor, cum naiba îl cheamă? ...Zoroastru. Da, repetă satisfăcut: Zoroastru. În timp ce amenință cu degetul acest dușman nevăzut, își în cetinește mersul în dreptul ei. — Împotriva celor care se dedau la practici ilicite de magie există legi. Se răstește: Nu are rost să mă implic. Cine se face vinovat de așa ceva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Lângă el, bătrânul clatină blajin din cap. — N a venit! Își îndreaptă spatele fără să-l slăbească pe Trio din ochi: — De ce? Fulcinius nu are răspuns. — Așa crezi că se comportă un om care se simte vinovat? — Nu... Împăratul conchide satisfăcut: — Asta dovedește că omul este curat ca lacrima! Blândețea din glasul său nu-i prevestește nimic bun lui Trio Fulcinius. — Uită-te la cei cărora conștiința le reproșează fapte rele: dacă-i ataci se prefac indignați... chiar dacă se știu de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Domitia. Bătrâna clatină din cap. — Sub bolta aceasta nu o vei afla. — Nu?! exclamă mirată copila. Păi e casa Vestei! — În templul nostru nu arde decât focul nestins, căci nici Vesta și nici flacăra n-au chip. Proaspăta novice pare satisfăcută de explicație. Cu ea de mână, Occia pornește mai departe. Ce să-i mai arate? se întreabă. A înțeles la iuțeală că tot ce fac ele în Căminul Statului este identic cu ce a văzut la ea acasă. Să accentueze
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de ce? Bătrâna lui mamă clatină dojenitor din cap. Sunt lucruri pe care e mai bine să nu le știi. Claudius îi observă amuzat pe amândoi, apoi își umflă bucile obrajilor și scoate un șuierat lugubru: — Ma... magie... uuh... vrăji! Surâde satisfăcut când le vede fețele consternate. Vipsaniei i se pare că se uită prea insistent la ea. Fluturii din stomac au reapărut. O fi la curent că și Gallus se ocupă cu treburi dintr astea? — Și pentru un trepăduș ca Trio
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o s-o scoată de aici în halul ăsta? Femeia nu pare să se preocupe de asemenea detalii. Le explică răutăcioasă soacrei și surorii: — O să-și pună cataplasme peste cataplasme, de bietul Scau rus nu va mai ști ce sărută... Rânjește satisfăcută. — ...Obraz sau buboi? — Din ce s-au luat? șoptește Vipsania îngrozită către An tonia. Domitia Lepida o ia înaintea mătușii: — Eu am venit fiindcă m-ai invitat la lectură, se smiorcăie pe un ton de reproș. O arată pe Agrippina
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îndărăt și-l privește bănuitor. — Mâine, mâine, îl încurajează Iulius Agrippa pe necunoscut cu o palmă zdravănă pe umăr. Îl împinge de la spate să plece. Ce i-ai spus? se minunează Germanicus, după ce individul dispare în mulțime. Prințul semit surâde satisfăcut. Spune apoi cu glas mieros: — I-am zis că dacă vrea să obțină ceva de la tine să vină mâine dis-de-dimineață înaintea celorlalți și să se gândească în noaptea asta la cele mai meșteșugite vorbe cu care să laude cât de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu-mi puteam umple inima cu suficientă plăcere, stomacul nu mi-l puteam sătura, iar somnul nu-mi ajungea niciodată. Eram ca un coș pentru orez cu o gaură făcută de șobolani pe fund, astfel că nu puteam să fiu satisfăcută și să dau pe dinafară și nici nu puteam fi umplută. Nu aveam să cunosc niciodată adevăratele dimensiuni ale iubirii, frumuseții sau fericirii. O spunea ca pe un blestem. Din cauza criticilor ei, mă comportam ca și cum aș fi fost mai lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
extins, promovare rapidă la rangul de prezentatoare de știri sau a propriei emisiuni săptămânale, multe premii Emmy și visul ei suprem: un Peabody 1. În timp ce urmăreau caseta cu mare atenție, Belinda Încercă să-și păstreze o expresie Îngrijorată, dar nu satisfăcută. Dumnezeule, pe ce știre pusese mâna, și-i căzuse la propriu În poală, Împreună cu Harry, omul cel mai căutat de ziariștii Însetați de interviuri! Cu siguranță asta era o minune trimisă de zeul audienței. Mai era o singură Întrebare: cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că bucuria mea se dovedi de foarte scurtă durată. După ce primul se depărtase vreo zecedoisprezece metri, se opri brusc, întorcându-și capul spre mine: - He, he, credeai că nu te-am văzut? Te-am văzuuut! - mă atenționă cu un rânjet satisfăcut, îndreptânduse către mine. S-a oprit cam la un pas, privind când la șevalet, când la mine, parcă așteptând să-i dau vreo explicație. Gândind că după ce-și va fi satisfăcut curiozitatea își va vedea de drum, miam văzut
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]