1,131 matches
-
dezmeticească, femeia împinse fluturele-n lift, îngenunche, mare și grea, înfășurată în părul fibros, în fața fetei și-i sărută mâna dreaptă. Buzele apăsate pe dosul palmei eliberară parcă-o substanță volatilă, care urcă spre creierul Mariei și-l făcu să scânteieze o clipă. Costel văzu deslușit (dar curând o uită) o coroană de raze în jurul tâmplelor iubitei lui. Femeia se ridică, se-ntoarse, arătîndu-și fesele imperiale, cu vulva întunecată, aproape animalică, dedesubtul lor, și intră în cabina liftului, așezîndu-se pe scaun
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
plin de perspective nesfârșite, lipsit de orice mobilier sau picturi, translucid ca săpat în sare, se umplea de fluturi multicolori și leneși. Caria rătăcea prin sălile încremenite până când, în centrul uneia dintre ele, descoperea un monument funerar din cristal, care scânteia în toate culorile curcubeului, înăuntru se afla o ființă moale, cu o anatomie complexă și delicată, cu orificii umede pe marginile pântecului cenușiu, cu o față schițată vag, având în mijloc o trompă scurtă, la capătul căreia creștea și scădea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-ncepeau să danseze prin salon. Mă ridicam în genunchi și, cu gura căscată, le priveam cor-pușoarele goale, cafenii-închis în lumina serii, rotindu-se ca doi peștișori într-un bol de sticlă. Din când în când, prinzând lumina ferestrelor, ochii le scânteiau, ca să se stingă în clipa următoare. Se-ntindeau pe jos și se rostogoleau pe covorul tocit, făceau podul, încercau să meargă în mâini, se-apucau de brațe și se roteau... Știam că la ora aceea nu venea niciodată sora (de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
își văzu - își simți, își cunoscu, își trăi - încrengătura interioară a vaselor de sânge, ca și când ar fi fost marcate cu o culoare fluorescentă, îndrăgostită. Jugularele, ca două mâini cu degete delicate, înălțau și hrăneau mandarina cerească a creierului, care acum scânteia toată de fericire. Și la flacăra vuitoare a dragostei întreaga carne sublimă în cuvinte. Harta trupului deveni harta evanescentă a limbajului, răsucindu-se ca aburii de cafea. Pielea și sistemul nervos formară structura sintactică, relațiile ramificate de regente, coordonate și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
privirea câte unei fecioare cu părul numai cârlionți coborîndu-i mai jos de fese. Ea se lăsa atunci la pământ - pământul zgrunțuros al acelor insule - lipea tâmpla și sânii de țărână și ridica într-o dulce lordoză crupa, în mijlocul căreia îi scânteia rodia ca o nestemată. De ce avea însă acele cruste supurînde chiar între omoplați? Toate acele popoare erau bolnave și ciunte. Fiecare purta alt stigmat, sute de mii de boli își iveau sechelele sub noi, patetic dar și fascinant. Căci bărbatul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
singură dată, un singur mistic, ar reuși să topească, prin meditație sau prin har ticăloasa substanță albă, punând iar în contact întreaga substanță neuronală din țeastă, depășind de un miliard de ori masa critică, refăcând briliantul originar! Ce fuziune, ce scânteie magnifică și ce topire totală a cosmosului și a mayei! Ce trandafir de perle în neființă! Sfinți și iluminați, dumnezei și arhangheli ar pieri cu aripile carbonizate ca musculițele în jurul acestui foc, incipient și final și neasemuit... Asemenea somonilor, acest
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de cățea. Doar astfel emisferele, schizofrenia și paranoia vor fi lăsate în urmă, și sexele, bărbatul și femeia, se vor anula, și puterile, stăpânul și sclavul, vor deveni una, și, minune a minunilor, binele se va corupe prin rău ca să scânteieze mai tare, iar răul se va-nălța prin bine ca să câștige în îmbeznare, iar la-ntîlnirea lor, și deasupra lor, unde se vor arcui ca să iasă din sine și să se-mpreune, ele s-or dovedi identice, lumină și beznă-ntr-un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
viață, și himera minunată a Cărții ce ne cuprinde se va ivi în slavă nepieritoare." Un fluture colosal își întindea acum aripile-n fața noastră într-un cub de lumină albăstruie ca un acvariu. Pe toracele lui de catifea vișinie scânteia briliantul mormântului suspendat între cer și pământ, ocrotit parcă de piciorușele filiforme. Viziunea a durat numai câteva minute, până când privirea ne-a obosit și petele incandescente au devenit iar informe. Unde pierise bivolul înaripat? La fel, poți contempla spectacolul bălțat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
șasea un cuib de rândunică thomian, și tot astfel până la a miliarda pagină, unde Dumnezeirea este la puterea Dumnezeire. Mitoză și meioză, doi, patru, opt, șaisprezece, treizeci și doi, șaizeci și patru, morulă, blastrulă, gastrulă, și cele trei învelișuri embrionare scânteind ca o sticlă moale pe când se-ncrețesc, se înfășoară, se resorb, formează tuburi și muguri, se despart în puncte catastrofice, se reântâlnesc ca să schițeze fețe și membre, organe și pielițe, sisteme și aparate. Pește, reptilă, batracian, mamifer, săptă-mîna a patra
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe toată suprafața discului, le-a fost dat să vadă ce nu poți, ce nu trebuie să vezi niciodată, ce nu se poate spune nicicând. Și discul se roti în jurul axei sale, tot mai rapid, până ce o sferă de slavă, scânteind în bilioane de culori, apăru, având în centru rezervorul viu de lumină. Și sfera se așeză pe creștetul Lui, deasupra vițelor negre de păr, luminîndu-i ochii triști și căprui. Căci era El, într-o lume densă, într-o lumină densă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
război. Dușmanul, luat prin surprindere în așternut, își apăra cu pieptul gol, cu pielea mucegăită, cu nasul spart, cu gura deschisă și ochii orbi, dar lărgiți de groază, teritoriul spectral. Deasupra gorgonelor și himerelor, adânc în cerul de primăvară, stelele scânteiau și scânceau parfumate. Pe vârtejurile lor se profilau pereți exteriori ce încă-și purtau balcoanele sub care doi atlași cu mușchi de ghips se-ncordau inutil. Cupele dințate loveau în mijlocul flăcării farurilor, zidul troznea, tencuiala zbura în fulgi și în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de odicolon cumpărat în sticle în formă de mașinuță. Oriunde-aș fi fost în cochilia mea de beton, știam și unde era mama, căci, dacă odată cordonul ce ne lega, cu arterele și vena lui albăstruie, fusese tăiat, în schimb scânteia încă tulbure și imperios alt cordon, cel dintre sprâncenele noastre, extensibil ca un elastic și la fel de gradual, căci cu cât mă-ndepărtam mai mult de locul în care trebuia să fie mama, cu atât frica și dragostea mea creșteau mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fluturiței ce-i era încă atât de dragă. Norii se formau și se deformau deasupra grădinii de vară, pătîndu-se cu verde de la vârful plopilor și platanilor, cu galben murdar de la tencuiala veștedă, bulbucată cu cariatide jalnice, de pe cornișa otelului. Cerul scânteia ca văzut printr-o lentilă cu un punct de aur în adâncul ei - soarele cu neputință de privit. Vorbele damelor, o trăncăneală fluturătoare, se formau și se deformau și ele, răsfrîngîndu-se-n perlele uneia, în nasturii fantezi ai celeilalte, în halba
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
facem tumbe pe el, ci, după ce l-am contemplat tăcuți, observând cum, din cauza perspectivei, corpurile noastre se alungeau înspre peretele opus, l-am înfășurat și ne-am pregătit să-l ducem la fabrică. Pe spate, urzeala căpătase ceva straniu, nervii scânteiau sidefiu iar vasele de sânge păreau a face lente mișcări peristaltice, ca niște râme foarte leneșe, foarte subțiri. Mama a intrat în clădirea de cărămidă iar eu, între damigenele din curte, fiecare în coșul ei de rafie, mi-am făcut
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cum o să-i poată absorbi pe toți. Scaunele orchestrei erau deocamdată singurele goale, un sector gol într-o mare cutie înțesată de oameni. Intrarea arenei era acoperită de o cortină de mătase stacojie, cusută cu steluțe de aceeași culoare, care scânteiau însă în lumina neutră din sală. Mereu scotea capul prin deschizătura ei cîte-un măscărici chel și cu o claie de păr roșu-mprejur, cîte-o femeie rimelată excesiv și lucios, cîte-un îngrijitor în costum vărgat, ca de pușcăriaș. O delicată și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sună, prelung, țârâit, de parc-ar fi știut că acolo locuia cineva cam tare de urechi. Bătrânul care-i deschise avea într-adevăr ambele ducturi auditive înfundate cu bumbac. Urechile roze și veștede - în lobul uneia un bumb de diamant scânteia nebunește-n penumbră - erau de altfel singurul lucru remarcabil în înfățișarea lui. Fără o vorbă, îi întoarse femeii spatele și, arătîndu-și prin halatul de mătase omoplații nemaipomenit de slabi, se așeză iarăși în fotoliul adânc de unde se ridicase. Pe măsuța
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a unei ființe omenești. Stătea pe dale dulci și lucioase de piatră lustruită, verzi întunecate, roșii și albe, alcătuind un desen geometric foarte limpede-n jur și tot mai strâns, mai estompat către marginile sălii. Enorm de departe, în centru, scânteia un mormânt de cristal. Știa că doar de acolo, doar culcată în acea raclă, putea desluși fresca de pe plafon, îi putea pătrunde complicata alegorie. Din orice alt punct al sălii, anamorfoze monstruoase o deformau, făcând ca un trup de copil
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cupele ei de venin, gloria și nefericirea și atrocitatea și orgasmul pe care țeasta umană, vasul din care, sângeroși, se adapă zeii, e-n stare să le cuprindă și să le ducă, nespartă, către buza lor. Ajunsă lângă mormântul ce scânteia curcubean, Coca ezită un moment, își scoase de pe ea toate hainele, apoi împinse capacul, o placă de cristal de stâncă groasă de-o palmă, intră în cutia cea limpede și trase, cu palmele, placa înapoi. Rămase așa, întinsă pe suprafața
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n case, sub pământ și între stele, fetuși chirciți, în diverse stadii de dezvoltare, pulsând lent ca niște peștișori, crescând, devenind nou-născuți. Am intra într-o cafenea și, în fumul de țigară ce se ridică lent, fractalic, către tavan, ar scânteia deodată, la doar o palmă deasupra ceștii noastre, un ovul abia fecundat. Pentru ființele umane există însă porți privilegiate, obligatorii, așa cum în Bardo Thodol, cu părul fluturând în vântul cumplit al karmei, cauți refugiu până și-n pântecele cele mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
petrecut de curând. Altul trebuie să fi fost motivul pentru care a luat ființă acum două mii de ani o frăție care să lupte împotriva călugărilor augustinieni. Severus își ridică privirea până când o întîlni pe aceea a lui Kasser. Ochii lui scânteiau. ― Luminăția Ta, se vede că ești un om înțelept! ― Cum așa? râse Kasser. ― Pentru că mă întrebi a doua oară, în numai trei zile, ceva ce nu pot spune. Tăcerea lui Kasser ținu loc de cerere pentru lămuriri. ― Sire, străbunicul ne-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lovit de o săgeată și caii s-au înspăimântat. Tatăl tău avea un cal alb, dar a fost iute dat jos din șa. Calul l-a luat apoi un băiat - fratele tău, cred... Deodată, cu pumnii strânși și cu ochii scânteind de mânie, Frediana se întoarse către Gundovek. — E adevărat! Toate sunt adevărate. Omul ăsta spune adevărul! Un vacarm de glasuri îi întâmpină vorbele. Fără să mai aștepte răspunsul, fata scoase fulgerător un pumnal din teaca uneia dintre gărzi și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că ajunsese la el, când un hun înalt și corpolent, gol până la brâu, îi bară drumul. Sebastianus recunoscu în el pe războinicul care la vad îl prinsese în laț. Celălalt îl recunoscu și el și, pentru o clipă, ochii săi scânteiară, iar pe chip îi apăru un rânjet feroce; apoi, cu toată puterea, bărbatul repezi asupra sa un buzdugan țintuit cu cuie. Sebastianus pară, ridicând cu două mâini sulița, însă lovitura fu atât de teribilă încât aceasta se sfărâmă, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Dunării în 1921. *** Convenția de la Belgrad din 18 august 1948. *** Diplomaticheskii Slovar, vol. I, Editura de Stat pentru Literatură Politică, Moscova, 1960. *** Istoria diplomației, vol. I, Editura Științifică, București, 1962 *** Istoria diplomației, vol. III, Editura "Cartea rusă", București, 1948. *** Ziarul Scânteia, anul XXV, Nr. 3633/27 iunie 1956. *** Ziarul Scânteia, anul XXIX, Nr. 4814/21 aprilie 1960. Abstract În the first part I presented very shortly the importance of rivers and seas for civilization and development; I mention here Șir James
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1948. *** Diplomaticheskii Slovar, vol. I, Editura de Stat pentru Literatură Politică, Moscova, 1960. *** Istoria diplomației, vol. I, Editura Științifică, București, 1962 *** Istoria diplomației, vol. III, Editura "Cartea rusă", București, 1948. *** Ziarul Scânteia, anul XXV, Nr. 3633/27 iunie 1956. *** Ziarul Scânteia, anul XXIX, Nr. 4814/21 aprilie 1960. Abstract În the first part I presented very shortly the importance of rivers and seas for civilization and development; I mention here Șir James Frazer's words: of Șir James Frazer: "[Ț]he
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfățișare avea o asemănare omenească. 6. Fiecare din ele avea patru fețe, și fiecare avea patru aripi. 7. Picioarele lor erau drepte, și talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vițel, și scînteiau ca niște aramă lustruită. 8. Sub aripi, de cele patru părți ale lor, aveau niște mîini de om; și toate patru aveau fețe și aripi. 9. Aripile lor erau prinse una de alta. Și cînd mergeau, nu se întorceau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]