1,552 matches
-
denivelări. "Sunt câțiva ani de când n-am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole... de toate avem. Scârțâie încălțămintea și cauciucurile precum a început și Puterea să scârțâie. Multe mai vorbesc oamenii la masă. Și par tare îngrijorați. Iar înjurăturile se țin lanț. Nu mai au teamă ca înainte. Îl înjură și pe președinte acuma... Păi, de! De ce nu-l schimbă pe premier? Toți dau vina pe el
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l cosmetizeze să fie cât
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l cosmetizeze să fie cât
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
făcea bine, mă răcorea și-mi ozona coșul pieptului care se îmbâcsise de-atâta fum de țigară. , În sfârșit alte faruri îmi apărură și eu ridicai insistent mâna să oprească. Era o mașină mare, probabil o Tatră sau un Buceag, scârțâiră frânele brusc și pe geam scoase capul un țânc. Prin acel semiîntuneric îi zării fața pistruiată și părul în dezordine pe frunte. “Ce doriți?”- mă întrebă el, preocupat de urletul motorului care torcea. “Să merg și eu cu dumneavoastră!- îi
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
dăduse câte un nume și plângea când pierdea vreunul... Plumb este o altă poezie a realității exprimată în mod liric: „Dormeau adânc sicriele de plumb, / Și flori de plumb și funerar vestmânt - / Stam singur în cavou... și era vânt... / Și scârțâiau coroanele de plumb. // Dormea întors amorul meu de plumb / Pe flori de plumb, și-am început să-l strig - / Stam singur lângă mort... și era frig... / Și-i atârnau aripele de plumb.” Cuvintele: plumb, cavou și singur sugerează „o singurătate
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
scriu poezii, În rime colorate din ale lor petale Scriu despre sentimente împlinite în oamenii cei vii Și despre cum să-ți împlinești a vietii cale. Dar dacă vreau să ies, să plec de la palat Pe porțile prea mari ce scârțâie cu melodie Voi fi aflat că deja am fost plecat Să îmi trăiesc iluzia doar în poezie. Silvana Andrada Tcacenco- 03.04.2016 Referință Bibliografica: PALATUL MEU / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie
PALATUL MEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381963_a_383292]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN IARNĂ Merg copiii prin ninsoare, Unul cântă, altul sare, Fulgii cad la întâmplare, Săniile sunt ușoare, Vântul strânge în grămadă Lungi fuioare de zăpadă. Ciorile-n salcâmi se ceartă, Ciutura de-ngheț e spartă, Scârțâie o veche poartă, Se desprinde-o frunză moartă, Iar din bolta cenușie Iese-o geană aurie. Toți copiii-s în cojoace, Iarna tare mult le place, Omul de zăpadă tace, Ciorile pe crengi fac pace Și, ascuns după boschete, Cheamă
ÎN IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382049_a_383378]
-
în fața colegilor și cel din urmă motiv, era ca să își demonstreze lui, încă odată, că nivelul său de cunoștințe în fizică îl depășea pe cel al colegilor săi și îl îndreptățea să spere la un viitor legat de fizică. Creta scârțâi pe tabla prea netedă de câteva ori, supărător. El o frânse între degete și finaliză scurt, arcuind ultima cifră, artistic. Zâmbi, uitând pentru un moment de rictus și de acuzația profesoarei. - Ieși afară! Nota doi! I se păru că nu
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
Frumusete > DOMNIȚA NEAGA - PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) Autor: Domnița Neaga Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRUMUL DE NECTAR Și azi păstrez cămara cu păpuși, Dintr-o copilărie netrăită; Un simplu numai scârțâit de uși Îmi limpezește vremea prăfuită... Înaintez în cântec de cicori, Cu pași timizi, abia ating pământul, Mânuțe tandre, ochi strălucitori, Tăceri de Rai acoperă cuvântul. Păpușile cu aer de povești Se lasă mângâiate peste frunte, Iar, sub lumina vremii
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
servitoare? Nu mai era prietena ei? Vântul amorțise subit și un val de căldură năvăli de pe terasă prin ușile deschise, direct spre masa pe care Letiția pregătea farfurioarele de cristal, lingurițele de argint și șervetele din mătase. Pe terasă, balansoarul scârțâia ușor, cu o singură persoană în el. - Ți-am adus să guști puțin. Lavinia tresări, cu gândurile rupte în mod brutal. Reuși totuși să aibă un surâs blajin pentru prietena ei când prinse între degetele fine farfurioara oferită. - Cât e
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
de băț! Așa că făcu stânga tot cu ochii după mânz: -Hai, băiet, hai c-acuși intrăm în pădure la dos! Nu mai era de glumă,au prins vânturile a se ciondăni fugărind ciorile, trezind zăpada din somnul ei, uruind și scârțâind prin ramurile copacilor cuvinte nedeslușite. Perdele de ninsoare se ridicau de la pământ, perdele de ninsoare coborau din cer! Cu vifornița în față nea Vasile își croia cu greu drumul. Și mânzului îi trecuse de joacă! Au intrat la timp în
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
teamă, De nostalgii ce-s dureros de dulci, Ascultă depărtarea cum te cheamă La pieptul tău dorința să mi-o culci, M-aș pierde-n tine așa... ca într-o vară, Când timpul curge greu și obosit, Un greiere ce scârțâie-o vioară În grâul copt ce trebuie cosit. Ca ochii umezi, blânzi, de caprioară În adâncimea verde-a codrului, Că te doresc, la fel ca prima oară, Când mi-ai dat foc c-o șoaptă visului... E ora când ademenește
ORA CÂND... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379587_a_380916]
-
care emanau suprasaturație și nerăbdare. - Da, eu sunt ! Aici ... Cea care îi strigă numele era genul de secretară acră, aflată undeva între două vârste, grăsuță, accesibilă numai pentru șeful ei, firește. - Tovarășu’ redactor-șef vă așteaptă. Vă rog să intrați ! scârțâi ea cu ... Citește mai mult MOTTO :„Sensibilitatea față de timp pleacă din incapacitatea de a trăi în prezent.Îți dai seama în fiece clipă de mișcarea nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieții.Nu mai trăiești în timp
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
care emanau suprasaturație și nerăbdare.- Da, eu sunt ! Aici ...Cea care îi strigă numele era genul de secretară acră, aflată undeva între două vârste, grăsuță, accesibilă numai pentru șeful ei, firește.- Tovarășu’ redactor-șef vă așteaptă. Vă rog să intrați ! scârțâi ea cu ... XXX. DRAGOSTE ÎN PROCENT DE ȘAPTEZECI ȘI CINCI LA SUTĂ DIN ÎNTREG, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. MOTTO : „Nu uita, prietene : în viață, întreaga lume se dă la o parte din calea celui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
încercând să pătrundă în amănunțime filozofia ascunsă a vieții. Cine și-a închipuit vreodată că iarna în Bărăgan apare sub forma fixă a unui poem suprasaturat la maximum cu figuri de stil s-a înșelat amarnic. Căci, dacă vara îți scârțâie, vrând, nevrând, uneori, printre dinți praful caldarâmului înmuiat de căldură și moartea, iarna, Bărăganul devine, câteodată, copia împietrită a incomunicabilei necuprinderi înghețate rusești, peste timpul căreia se așterne, într-o tăcere înfiorătoare, noaptea amnezică a indiferenței omului în raport cu aproape orice
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
-nțeapă o-ntrebare poate le voi umple azi pe toate și-o să-mi fac deasupra o cărare ca să-mi trec senilele prin ele pun deoparte pasul silniciei din secunde ostenite, grele îl arunc în poala bucuriei și cum car pământ, scârțâie roaba pietrele scrâșnesc, nedumerite căci din zori tot înconjor cocioaba visurilor mele ruginițe car pământ de parcă-aș face-un munte mai înalt, cu peșteri fără nume lacrimile toate le-aș ascunde între cărți cu poezii postume mă apasă- ca de
CAR PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373472_a_374801]
-
practic și cu simțul comerțului a descoperit în Ana un talent nativ în arta creației vestimentare, bun de exploatat în dinamica atelierului său, le-a propus celor două gemene să devină în loc de colaboratoare ocazionale, propriile lui salariate. Atelierul din Teșila scârțâia în privința eficacității, nu acoperea nici cheltuielile cu investiția în materiale, dar să mai aibă și beneficii, localnicii evitând din ce în ce mai frecvent să le mai dea comenzi dorind să evite de a intra în gura bârfitoarei, așa că fetele au fost nevoite să
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
cine să bată acestre străzi cu piciorul, le-a invadat iarba, sunt acoperite complet cu iarbă și când se tunde iarba arată mai ceva ca terenurile de la Wimbledon, când începe turneul de tenis. Ușa de la intrare în sala de ședințe scârțâie din țâțâni pentru că cineva o deschide.Își face intrarea colonelul Doagă, care însoțește un cărucior mobil, propulsat electric, și în care se află moș Vasile, veteran de război. Moș Vasile este singurul veteran din al doilea război mondial din Maglavid
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
veteran, în al doilea război mondial, a luptat cu dușmani care au provocat daune mult mai mici acestei țări decât voi. Spiritele nu apucă să se înfierbânte, ca să se rupă-n două scena disputei, pentru că ușa începe din nou să scârțâie din țâțâni și intră în sală o doamnă elegantă, tânără pensionară, cu un coș de nuiele în brațe și în care se află o barză. - Buna ziua!zice ea...Stancioaica este numele meu, pentru cine nu știe! Conform Legii administrației
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu pricina era așezat răzor cu morții. Luna strălucea ca fața unei fecioare și arunca razele ei galbene pe pământ. O javră de câine lătra în sat și fântâna încă mai scârțâia din cauza, probabil, a unei femei rătăcite. Mirosea a fum de paie în aerul rece al nopții. - De ce? - îl descos eu bucuros. - Pentru că-i știu trecutul, îi stiu chinurile și viața ei atât de tristă; Frida nu mai are acel mister
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
te-ntorci bucuroasă și flori la ureche îți pui, Dar, toamna mă duce acasă, de-o vezi înspre seară, să-i spui. Mi-e dor s-o privesc cum coboară, purtând un penel fermecat Cu roade bogate în cară, trecând scârțâind înspre sat! Mi-e dor să-i șoptesc: ,,Doamnă dragă, covorul de frunze să-l faci, Mai mândru, te rog, nu e șagă, când vin cu iubita-mi - să taci, Nu-i spune că port încă-n mine fiorul sublim
E-N IUNIE, VARĂ VII IARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374822_a_376151]
-
se dovedește cel mai bine în cuplu. Nu toate acțiunile celor doi ce formează un cuplu sunt raționale la un moment dat, ba chiar nelucide uneori bazate pe impulsuri primare(afecte sau pofte), iar înțelegerea dintre ei mai poate să scârțâie, de fapt așa pare din punctul de vedere al celuilalt, atunci când cele două raționamente ale lor nu corespund, ba mai bine că nu sunt deloc în consens cu binele celuilalt; sau poate că e vorba chiar de lipsa uneia, mai
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
e manifestație pe manșeta ziarului Din care fabric avioanele Pe care, mai apoi, le voi dirija printre băncile Din clasa cu uniforme vitanje. Un cadou pe care Îl voi împachetă în hârtie maro Și toate angrenajele ce lipsesc din busola Scârțâie reumatic. Tocmai a sosit timpul vânătorii de iepuri Și cu căciulă pe ochi Și toate cele zece degete degerate Mă prind fracul dirijorului de la Operă. Cu toții ne vom aruncă în foc Hainele și pașii, Vom sta deseneați perfect Zăpadă violeta
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
se-opintesc fără hodină, Un țăran cu-o cușmă roasă strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastră se arată un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Pe dealul cu livadă verde, Revăd căsuța cu cerdac... Zâmbește vesel în lumină, Sub trandafiri și flori de mac. Pășesc în curtea înverzită, Din nuc mă strigă-un pui de cuc, Un leagăn scârțâie-n lumină, În praf se scaldă-un guguștiuc. Abia ating cu-al meu picior Cărarea verde spre grădină, Printre gherghine și bujori Se vede-un chip drag în lumină... Bunica cu năframă neagră, Cu părul nins și fața blândă, Stă
ACASĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371835_a_373164]