768 matches
-
Rupe-i-l tu... (i-o întinde.) HAMALUL (O ia și-o aruncă în grămadă.): Sunt scârboase. La început mi-era și mie milă de ele. Dar sunt scârboase, vă spun eu... Din cauză că sunt moarte și că sunt multe... devin scârboase... Se lipesc de uși, de pereți... Sunt groaznic de scârboase... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce mor? Ce au... că mor? HAMALUL: Sunt păsări de ploaie. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Păsări de ploaie? HAMALUL: Mor din cauza ploii. Sunt păsări care trăiesc din ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și-o aruncă în grămadă.): Sunt scârboase. La început mi-era și mie milă de ele. Dar sunt scârboase, vă spun eu... Din cauză că sunt moarte și că sunt multe... devin scârboase... Se lipesc de uși, de pereți... Sunt groaznic de scârboase... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce mor? Ce au... că mor? HAMALUL: Sunt păsări de ploaie. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Păsări de ploaie? HAMALUL: Mor din cauza ploii. Sunt păsări care trăiesc din ploaie. Mor în fiecare noapte, cu sutele. Se adună aici, deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
plăcea mai mult să-mi spui Roger. Adresarea directă este unul dintre puținele obiceiuri americane care nu mă enervează, a surâs amabil fizicianul, care continua să mă surprindă cu reacțiile lui, neașteptate pentru un tip care se purtase atât de scârbos cu mine la Început. - Propunerea Îmi convine, cu condiția să nu fie formală. Cât de mult pot conta pe sinceritatea ta? - Oricât, exceptând lucrurile care s-ar putea Întoarce Împotrivă-ți. Eu, unul, nu vreau să ți se Întâmple nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
money, a aceluiași Georg Simmel (el era și autorul manuscrisului), putuse să apară În 1900, cu toate că viziunea lui de-acolo asupra individului, creditat ca unică realitate veritabilă, este una greu de calificat În limbaj academic - mizerabilistă e puțin spus: deplorabilă, scârboasă, În lipsa ei de ideal și de șansă acordată omului, pentru a mai Însemna și altceva decât o relație interesată și cuantificabilă În unități monetare; pe lângă ea, replica celebră a unui personaj dintr-un film american, care Îi spune unei femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am stat aproape lipit de ea. Oricât am încercat să mă feresc, tot o simțeam pătrunzând în mine (sau eu în ea?), într-o abandonare neputincioasă, fără rezistență. Una din obișnuitele atingeri în înghesuiala din transportul în comun. Agasantă și scârboasă, uneori. Excitantă și învăluitoare, alteori. Oricum, prilejuri de apropiere dintre necunoscuți, anoste, animalice și efemere. Nu astfel de apropieri, de atingeri mă fascinau la ea. Cât misterul unor coincidențe din acestea. Începusem să fac din aparițiile ei un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dintre strigăte, singura frază care reușise vreodată să deștepte un ecou În sufletul lui, căci Începînd din clipa, În care căpitanul ordona „Bărcile la apă!” și sărea imediat la cîrma celei dintîi, Iguana Oberlus Înceta să mai fie monstrul cel scîrbos care străbătea mările și se transforma În cel mai bun, mai curajos, mai șiret și mai Îndemînatic din tot Pacificul. Arunca arma cu forța unui arc de oțel care se elibera, vibrînd, după luni Întregi de prizonierat, Însoțind-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și io mi-am dat seama ce zice când piticania aia a-nceput să-mi trântească toate rahaturile alea, cum că-s superbă sau ce-o fi zis. Îmi dădeam seama că moare de poftă și era transpirat tot și scârbos și vedeam că vrea să se frece. Aproape că l-am lăsat să-mi facă felu’ și mie, că era așa bine să-l aud cum zice rahaturile alea despre ochii mei care-s așa drăguți și tot așa. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ăia de le plac femeile mari. Asta am vrut să zic, știi bine. —A, bine. Nu știu ce să zic. Mie mi se pare că își face o labă sănătoasă când ajunge acasă și se gândește la tine, așa cred. Nu fi scârboasă, Sheil. Scorpia de Peters tocmai trecea pe lângă masă cu Denisha și cred c-a auzit cuvântu’ cu „L“, că s-a oprit și s-a uitat la noi cu fața aia de nebună, care crede ea c-o face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
trăim împreună apropiate - chiar dacă eu sunt plecată la facultate sau undeva, tot trebuie să încercăm să funcționăm ca o familie. — Asta nu-ți stă deloc în fire, Sally - să fi fost în altă dispoziție, mi s-ar fi părut destul de scârbos, trebuie să recunosc. Toate chestiile astea despre cum trebuie să ajungem să ne cunoaștem unii pe ceilalți... pentru numele Domnului, copilă, nu putem să mergem mai departe! Mereu am râs de toate lucrurile astea jenante despre femeile care sunt cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și chiar dacă ne gândeam că e improbabil pornind de la premisa că încă o mai făceau mai mult decât ocazional, ne obișnuiserăm cu ideea în principiu. Dar gândul că tata o făcea cu altcineva - asta e pur și simplu atât de scârbos încât devine neverosimil. În orice caz, Holly zicea că Ben spune niște chestii grave despre cum ar fi vina lui și că ar trebui să fie pedepsit sau așa ceva, iar mie nu mi-a plăcut cum suna. Știu cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
porți ca un tată cu mine. Deși de fapt nuș’, dacă stau bine să mă gândesc, când îmi citești toate chestiile-alea din ziar... tatăl lui Billy Connoly îl pipăia și din astea, știi tu. A zis așa la Parkinson. Scârbos. Măcar tata nu mi-a făcut din astea, da’ nici n-a fost aici destul cât să se-ajungă la din astea. Nici n-a încercat cât a fost aici. I-aș fi zis imediat unde să se ducă, poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și îi era sete. Raul Ionescu încleștă dinții continuând să se miște mecanic. Din când în când, atingea gleznele cârnului care se întorcea clătinând capul. Degetele îi intrau într-o mâzgă lipicioasă în care avea impresia că mișună animale mici, scârboase, cu pielea umedă. Simți dintr-o dată nevoia să vomite și își mușcă buzele. În fața lui, Dascălu înainta cu mișcări moi, ondulate, ca un șarpe uriaș. Șoferul căzuse într-o rână, cu chipul ascuns în rochia Melaniei Lupu. Pe vindiacul de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se strecura o lumină murdară. În fotoliul unde stătea de obicei Grigore Popa dormea motanul. "Van der Hoph se ține totdeauna de cuvânt, gândi Melania Lupu. Dacă intervenea ceva, mi-ar fi telefonat. Înseamnă că l-au oprit." " O treabă scârboasă, gândi Doru Matei. Era rece... Mai rece decât ghipsul. N-aș mai lua-o de la capăt nici pentru un milion!" "O să vină maiorul, gândi Melania Lupu. Va întreba de Popa. N-o să creadă un singur cuvânt, dar nu poate dovedi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
libertatea totală. Erau, desigur, și neajunsuri cu care trebuia să se împace. Familia lui Bette, în primul rând, și amestecul fără jenă al tatălui dominator, care din când în când amenința să o dezmoștenească dacă nu divorțează de „poponarul ăla scârbos“. Apoi, poate chiar mai supărătoare, era chestiunea lui Bette însăși. Nu persoana sau sufletul lui Bette, ci trupul ei, manifestarea ei exterioară, cu ochii ei mici și apropiați și perii negri care îi împodobeau antebrațele cărnoase și care îți tăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pas eronat dintr-un șir lung de poticneli și aprecieri nefericite. Pentru prima dată în toți anii de când o cunoștea, Bette a lăsat mânia să se dezlănțuie asupra lui într-o tiradă de invective printre care cuvinte precum bolnav, lacom, scârbos și pervers. Și-a cerut iertare imediat, dar răul fusese făcut și, deși ea i-a angajat unul dintre cei mai buni avocați din oraș ca să îl apere, Harry a priceput că viața îi era distrusă. Ancheta s-a prelungit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
infantile. Dar, la vremea aceea, eram doar un copil, iar războiul era pretutindeni și toată lumea vorbea despre el, tot timpul. Eram prea mic ca să plec pe front, dar, ca toți băiețeii grăsuni și fără minte, visam să mă fac soldat. Scârbos. Scârbos și iar scârbos. Ce capete seci suntem noi, muritorii. Așa că am creat în imaginație locul ăsta numit hotelul Existența și l-am transformat imediat în refugiu pentru copiii pierduți. Vorbesc despre copiii europeni, desigur. Tații lor fuseseră împușcați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Dar, la vremea aceea, eram doar un copil, iar războiul era pretutindeni și toată lumea vorbea despre el, tot timpul. Eram prea mic ca să plec pe front, dar, ca toți băiețeii grăsuni și fără minte, visam să mă fac soldat. Scârbos. Scârbos și iar scârbos. Ce capete seci suntem noi, muritorii. Așa că am creat în imaginație locul ăsta numit hotelul Existența și l-am transformat imediat în refugiu pentru copiii pierduți. Vorbesc despre copiii europeni, desigur. Tații lor fuseseră împușcați în lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
aceea, eram doar un copil, iar războiul era pretutindeni și toată lumea vorbea despre el, tot timpul. Eram prea mic ca să plec pe front, dar, ca toți băiețeii grăsuni și fără minte, visam să mă fac soldat. Scârbos. Scârbos și iar scârbos. Ce capete seci suntem noi, muritorii. Așa că am creat în imaginație locul ăsta numit hotelul Existența și l-am transformat imediat în refugiu pentru copiii pierduți. Vorbesc despre copiii europeni, desigur. Tații lor fuseseră împușcați în lupte, mamele zăceau sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
faptele au ieșit abia mai târziu la iveală) că fata noastră ieșise din restaurant pe o ușă laterală și îndesa frenetic monede și bancnote în automatul de Coca-Cola de afară. A cumpărat cel puțin douăzeci de cutii din amestecul acela scârbos, saturat cu zahăr, și, una câte una, a golit tot conținutul fiecăreia dintre ele în rezervorul Oldsmobilului meu Cutlass, cândva sănătos. De unde a știut că zahărul e ca otrava pentru motoarele cu combustie internă? De unde a avut ploada atâta minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
porno, dacă înțelegi ce vreau să spun, dar câtuși de puțin atrăgător în ochii mei. Era țeapăn și vânăt, dar erecția făcea să se vadă toate vinișoarele și, la lungimea maximă, se curba spre stânga. Un mădular mare, dar și scârbos, iar omul căruia îi aparținea mi se părea încă și mai scârbos. Presupun că aș fi putut să sar în picioare și să o zbughesc din casă, dar ceva în adâncul creierului îmi spunea că nenorocitul îmi oferea o ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în ochii mei. Era țeapăn și vânăt, dar erecția făcea să se vadă toate vinișoarele și, la lungimea maximă, se curba spre stânga. Un mădular mare, dar și scârbos, iar omul căruia îi aparținea mi se părea încă și mai scârbos. Presupun că aș fi putut să sar în picioare și să o zbughesc din casă, dar ceva în adâncul creierului îmi spunea că nenorocitul îmi oferea o ocazie neprețuită și că, în schimbul câtorva secunde de repulsie, puteam scăpa toți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
căsnicii ratate și amândouă sunt probabil un pic sătule de bărbați. Nu înseamnă că sunt lesbiene și nu înseamnă că relația o să dureze o veșnicie. Ce e rău dacă găsesc un pic de alinare împreună, deocamdată? — Rău e că e scârbos și nenatural. Nu pricep cum poți fi atât de calm, Nathan. Zău dacă pricep. Parcă nici nu-ți pasă. — Oamenii au sentimentele pe care le au. Cine sunt eu să le spun că nu fac bine? Vorbești ca un activist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
prost îmbrăcată Hantiță : femeie mare și proastă Hendiri bendiri : limbă străină, de neînțeles Mangoliță : femeie grasă Marfuză : fată îmbrăcată fistichiu Mastofîlcă : boccea Mazdroană : fată bătrînă, femeie nesuferită Măgliseală : lingușire Neap : gol-pușcă Nevăcuit : care nu a avut relații sexuale Paciaură : femeie scîrboasă, otreapă de femeie Pantaură : femeie rea și dușmănoasă Papelcă : fată bine îmbrăcată și plăcută Priștipeală : economie, agoniseală ; a priștipi : a acumula, a dobîndi bunuri Pușlă : jigodie, javră Rabilă : haină veche Sît ! : taci ! A svidui : a vindeca A timburi : a-și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din mătură și-am făcut o grămadă bunicică. Nu mi-am irosit toate chibriturile al căror fosfor alb era în momentul ăsta mai prețios decât aurul, am aprins o pensulă care a răspândit un insuportabil miros de vopsea, înecăcios și scârbos, dar a ars bine. Am făcut un foc bunicel și aerul s-a dezghețat puțin, iar fumul a năvălit afară prin spărtura ferestrei. Am adunat zdrențele de pe jos și le-am pus pe scândura priciului, apoi, în paltonul primit de la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Karin-tante își aminti amănunțit ce visase noaptea precedentă. Parcă în locul ferestrei dinspre grădină, era o ușă mare, care dădea spre o râpă imensă cu pământ galben. Acolo, pe balcon, musafiri, toți prea înalți, cu fețe albe, pătrate și cu pete scârboase de psoriazis pe gât și pe dosul palmelor, îl așteptau pe General care tocmai se căsătorise la starea civilă cu fata, sora, cumnata lor (totuși, ceva neclar). Dar Epa nu mai catadicsea să apară. Parcă trebuia să vină în balcon
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]