816 matches
-
Ștefan, mai bine să-i dau în cap, unde m-oi duce pe urmă, m-oi duce, da' să termin o dată. Și în scurtul ăsta timp iau hotărîrea să-l ucid. M-am dus, am luat un topor, noi ne scandalizasem un pic, dar fără agresivitate. El iese afară din casă, era întuneric, nu aveam lumină electrică, el iese nepregătit, și-i dau ca un laș cu toporul în cap, îi dau două lovituri...". După aceea aleargă la tovarășul Cristache Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
suferind de inimă. Sub murdăria lor, tresăream mai înfricoșat decît sub izbitura de pumn, iar el și le completa cu lovituri date cu muchia palmei în gît, de parcă ar fi vrut să-mi reteze capul, sediul nepermisei mele încăpățînări. Uneori, scandalizat că negam, amuțea de furie, dar își continua mișcările zvîcnite, de rîmă tăiată cu sapa. La sfîrșitul acelei ședințe tensionate, după atîtea și atîtea eforturi, locotenentul-major de securitate Constantin Voicu tot nu mă vindecase de amnezie; nici unul dintre noi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sfânta-sfintelor a literaturii naționale. 2 Astfel, unii dintre noi ne-am trezit Într-un fel de semi-exil intern chiar și după ce libertatea - Libertatea! - s-a instalat cu mult vacarm În Țara românească. În ce mă privește, eu nu m-am scandalizat prea tare de faptul, printre altele, că la primul congres al scriitorilor români liberi de după revoluție, romancierul care eram nu a fost „ales” În biroul de conducere al Uniunii și În schimb au fost „aleși” unii eseiști sau vag-filosofi; am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Pe vremea aceea Încă se mai aresta pentru mai puțin decât nimic! Nu, nu revolta tinerilor mă supără, ei au dreptul la revoltă ca orice nouă, reală generație literară, așa cum Victor Hugo și ciracii săi au „avut dreptul” de a scandaliza opinia publică sclerozată de rigorile clasicismului Învechit. De fapt, azi nici nu mai asistăm la o singură „revoltă”, cea a optzeciștilor, ci aceste revolte sau simili-revolte se țin lanț. Și totul se explică poate prin simplul fapt că literele și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
voia, probabil, decât să-l convingă pe Breban să Înceteze să-l caute pe Iliescu! Iată de ce l-am felicitat pe I. Iliescu când l-am regăsit În somptuosul său birou de la palatul Victoria și iată de ce nu m-am scandalizat, ca unii intelectuali „de vârf”, când a fost ales, În mai al aceluiași an, ’90, primul președinte al României, prin vot secret și universal. G. Liiceanu, probabil influențat binișor de grupul Ierunca, a fugit la Paris și, În prestigiosul cotidian
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unor povestiri de un impecabil absurd, se numără printre precursorii genului; Ionescu i-a preluat moștenirea și a dus-o mai departe, propulsând-o În literatura lumii. Au apărut În acei ani În România numeroase reviste de avangardă, decise să scandalizeze simțul moral și estetic burghez. Tristan Tzara (1896-1963), evreu român, a Început prin a scrie versuri În românește; stabilit În Elveția, apoi În Franța, a inventat literatura „dada“ și a animat mișcarea dadaistă. Printre pictorii avangardei, tot un evreu român
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întâmple sau să nu se Întâmple acolo și ... iaca așa, cum spun moldovenii. În tot cazul, mă bucur de o stare de spirit mai bună, pot spune, atâta timp cât sunt scutită de a vedea anumiți oameni și anumite lucruri, care mă scandalizează și mă revoltă. Nici nu Îndrăznesc să te Întreb ce mai este pe la noi prin grădină , după plecarea mea, cred că dezastru. De multe ori mă Întreb, cum vor apare acele vitrine din Muzeu, cu picioarele tăiate!? ... Oare nu va
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
celebrul” Zurab Tzereteli - protejatul primarului Lujkov (celovek v kepke, adică „omul cu șapcă”, cum îi spune în batjocură Berezovski, influentul oligarh,). Tzereteli este un sculptor de origine georgiană, bogat și influent, care a „turnat” mai multe asemenea monumente în Moscova, scandalizând intelectualitatea, deși statuia lui Petru I nu arată deloc rău. Sunt, cu siguranță, altele care frizează kitsch-ul. Catedrala Hram Hrista Spasitelea, reconstruită din temelii după 1989, pe locul celei vechi, demolată de comuniști. Și aici a „creat” Tzereteli, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
modernității. Lui Matei îi sunt recunoscător până azi pentru multe, multe lucruri, nu numai scriptice; el a scris despre unele romane ale mele, cât era în țară, mi-a prezentat Francisca pe coperta a patra cu câteva fraze care „au scandalizat”, a organizat împreună cu directorul Vieții românești, marele critic Șerban Cioculescu, o masă rotundă tot în jurul Franciscăi, lansându-mi astfel cartea de debut cu brio. Deoarece, după trei ani de la acea primăvară a lui ’58 când mi se pare că l-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mea în rândurile c.c.-ului, o dată cu alți colegi de talent și care, unii, au fost scoși chiar de partid, iar alții au rămas acolo, în „sistem”, până la căderea acestuia. În România de azi, dar și în cea „veche”, nu scandaliza atât „supunerea”, „adaptarea”, cât o anume, atipică „ne-supunere”, o ieșire „din rânduri” care, paradoxal, irită uneori mai mult pe cei ce nu sunt capabili sau nu „au chef” de a-și pune pielea la bătaie decât pe cei ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
poncif, n-a făcut onoare doctrinei fondatorului său. Acestui "scandal" de care teologul îl exonerează pe Dumnezeul său, preferând să i-l impute unei creaturi lamentabil păcătoase, nu-i lipsește nimic pentru a ne întrista, dar n-ar trebui să scandalizeze peste măsură odată admis animalul-om drept ceea ce e, ce a fost și ce va fi. E, fără îndoială, vexant pentru amorul propriu, dar trebuie vai! să luăm act de faptul că, între omnivorul prădalnic din savanele anilor 1200 și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de moda cea mai comodă și deci mai morală. Au mai pomenit și alții de întâmplarea acelui preot catolic, misionar într-o insulă polineziană. Văzând că proaspeții săi neofiți se arată în lume așa cum i-a lăsat Dumnezeu, s-a scandalizat nespus, deși, cu toată goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-au ascultat și s-au acoperit cu haine. Femeile mai ales au pus rochii lungi cum cerea moda epocii. Îndată s-au înmulțit excesiv violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la acte ce ar aduce o insultă armatelor Imperiale, precum: împușcături cu vreo armă de foc ascunsă, aruncarea de orice fel de lucruri, cum și amenințare cu vorba ori cu gestul, va fi imediat pedepsit cu împușcarea“... (subl. a.). Ne scandaliză prefectul Capitalei, gen. Mustață. Întregul stil german pentru prima oară îl citeam, era cea dintâi ordonanță în care Imperiale se scria cu I mare, în care ne amenința cu moartea. Câte am mai văzut în urmă, până a nu le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și-au petrecut vremea în durerile unei „holerine“, și mai ne plăcută cu instalațiunea rudimentară de acolo. Seara, părintele Costică Popescu, beat mort, a pus gramofonul să cânte romanțe lumești, prohibite la mănăstire; împrejurul casei lui se adunaseră multe maici scandalizate de acel concert ilicit, dar încântate în inimă de frumusețea muzicii. Bețiile acestea se făceau cu soldații germani. Unul din ei, netrezit din ajun, mergând cu mine la plimbare, a tras într un câine care l-a lătrat. Deși nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căzut, Mișu a sosit la Iași, dar prea târziu, Ministerul de Externe fusese dat lui C. Arion, mai plăcut lui Marghiloman și mai maleabil cu germanii. Demobilizații care veneau din Moldova și aveau a face cu oficiali de aici erau scandalizați de servilitatea lor față de inamic și de toleranța pentru propaganda lor. Astfel, o broșură, Bine ați venit!, cu sfaturi pentru ostașii întorși la vatra lor, cu atacuri violente contra celor care au făcut războiul, [cu] laude lui I. Bianu, Radu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de o așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
serioși nu le povățuiau din cauza proastei stări a armatei și a cheltuielilor. Uniformele ridicole introduse de trei ani încoace și modificate întruna, cu culori bătătoare la ochi și fireturi anastonice, erau singura preocupare a conducătorilor clandestini ai statului. Amănunt care scandaliza pe atașații străini și provoca rapoarte nefavorabile. Regele Alexandru al Serbiei, venit pentru nesocotitele serbări de la Cas telul Peleș, fu izbit de această situațiune și trebuie să fi influențat pe rege. Era, într adevăr, anormal ca în starea de plâns
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
obișnuiții amatori de borduri la mâna a doua. Au scotocit prin case, dar bordurile s-au evaporat. Ici-colo, câte o gospodină care ține pe ele oala cu ciorbă la răcit sau câte o privată cu borduri în loc de tron. Primarul e scandalizat, poliția ridică din umeri, fabricantul de borduri pune muncitorii să lucreze în trei schimburi, dar nimeni nu sesizează esența momentului, că s-a petrecut un miracol. Casele s-au înălțat peste noapte cu două palme, altele și mai mult. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu se gândește să-i protejeze măcar pe copii de pornogra fiile isterice ale unui domn cu mustață și laptop, pe nume Stan, combinate cu pornografiile mieroase și insinuante ale unui domn fără laptop, pe nume Cristoiu. Nimeni nu este scandalizat de prezența pe sticlă a unor moderatori care sunt și codoși, căci ne bagă în casă astfel de exemplare obscene, dar se și prostituează la greu, executânduse cuminți, cu pantaloniin vine, când stăpânul are chef de ceva acțiune. Există televiziuni
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
general, în spațiul public pe care nil livrează micul ecran. În ciuda onorabilității cu care fac paradă unele dintre ele, cele mai multe dintre televiziunile noastre nu sunt altceva decât niște dame de consumație. E dea dreptul ironic ca tocmai ele să fie scandalizate la vederea unui sex de bărbat. (2011) NOSTALGII (Anexă) Duminicile de odinioară La începutul zilei era emisiunea cu pionieri Tot înainte!. Întro vreme, mă uitam la ea pentru că eram îndrăgostit de fata blondă și cu codițe care prezenta. (Să fi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
rezumă Mircea Cărtărescu teoria unui etnolog sârb - a apărut pentru că populațiile din preajmă, ca românii de pildă, erau rurale, tradiționale În sexualitate, și dacă un român a avut o dată de-a face cu o unguroaică, a rămas probabil uimit și scandalizat de nemaipomenitele lucruri pe care ea i le-a arătat, obișnuite Într-un mediu urban, dar care nu erau 112 Imaginea evreului În cultura română cunoscute În mediul țărănesc de acasă” <endnote id="(746, p. 218)"/>. O glumă a naționaliștilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când acționează doar din instinct, când prezența sa e limitată la funcțiile trupului. Lipsa unei viziuni cosmice duce la monstruos. Fără o aspirație spirituală, omul e doar un animal. AMN: Deși nu văzuseră spectacolul, diverse voci din teatrul românesc se scandalizau și te acuzau că ți s-a dat posibilitatea celor mai oribile, celor mai imorale extravaganțe, și ai folosit-o! Scandalizările și acuzațiile lor erau total nejustificate, proiectul fiind integral american. Singura participare a românilor fusese să dea din coate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cunoștinței noastre, suferea de unele scrupule și suspiciuni exagerate care, cu timpul, s-au accentuat și, amestecându-se cu însușirile devenite ticuri și manii (un prosop de care te-ai folosit așezat „frumos” pe tăblia patului, „să se usuce”, o scandaliza ca un grav atentat la sănătatea și viața - pe care o dorea cât mai lungă firește - a mobilei respective) au făcut din ea o persoană destul de bizară. Atunci, pe la sfârșitul anilor ’40, când a intrat pentru totdeauna în familia noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
intrat în sânge) ( După o discuție, care m-a dezamăgit, cu o colegă). * Prin ce ne enervează cel mai mult țânțarii? Prin propria lor enervare, când nu-și ating scopul și sunt - pentru moment - alungați. Culmea! Pur și simplu, se scandalizează pentru că nu i-am lăsat să ne înțepe. Tot ei cu gura! * Repulsia pe care o simțim față de superba omidă dovedește că esteticul are întotdeauna nevoie de un (cât de cât) suport etic. Mică târâtoare înnobilată, promovată în ierarhia cățărătoarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
chit că nu o mărturisește, se socoate un geniu, pretenția lui exorbitantă s-a dovedit după câteva decenii un pariu câștigat, fiind azi un loc comun al culturii mondiale. Și în privința lui Nu lucrurile stau la fel. Intenția de a scandaliza este evidentă și, de altminteri, declarată expres. Hazul cărții este imens. Viața literară românească a epocii e prezentată ca o inenarabilă comedie bufă. Personalitățile ei notabile apar într-o galerie de portrete burlești grozav de bine prinse. Partea cea mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]