1,063 matches
-
GRAHAM (1983) în cartea ei „SM o boală a civilizației“ evidențiază că SM este mai frecventă în țările unde se consumă multe grăsimi animale. Ea numește aceste țări „zone ale civilizației, berii și untului“ și cuprind SUA, Canada, Anglia, Țările Scandinave, Belgia, Olanda, Germania, Nordul Franței și Elveției, Australia, Noua Zeelandă. În zonele unde consumul de grăsime animală este mai mic în detrimentul consumului de uleiuri vegetale și de pește, zone denumite ale „vinului și uleiului“, SM este mai puțin răspândită: Spania, Italia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al VII-lea, s-au remarcat în mod deosebit germanicii nordici (suedezii, norvegienii, danezii), cunoscuți sub denumirile vikingi și normanzi, care au invadat în mod repetat coastele europene și zona continentală nordică de la vest de Marea Baltică. În acest mod, influența scandinavă asupra Europei a fost imensă, manifestîndu-se în Anglia și în Normandia (Franța), precum și în bazinul mediteranean, în Spania și, îndeosebi în Sicilia, pe care au ocupat-o mai mult timp, dar și spre est în centrul continentului, unde au fondat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturale și lingvistice ale anglo-saxonilor actuali (englezilor) sînt de origine nordică, preluate fie în forma lor autentică, în vremea ocupației vikingilor a unor zone din Anglia, fie într-o formă modificată, în vremea ocupației normande, normanzii francezi fiind la origine scandinavi. Epoca medie Un fenomen cu ample implicații în comunicarea culturală și lingvistică în arealul european l-a reprezentat Creștinismul, una dintre principalele religii universale, cu o vechime de două milenii. Comunități de credincioși creștini s-au format începînd cu secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
majoritatea limbilor din nordul și vestul Europei, care pornesc de la o limbă germanică comună, care potrivit specialiștilorși-a căpătat individualitatea în jurul anului 500 î.Hr. și a fost vorbită inițial de un număr de triburi ce ocupau aproximativ teritoriul din sudul Peninsulei Scandinave, al insulelor daneze și al Germaniei din zona baltică. Triburile germanice au cucerit ulterior, îndeosebi după secolul al III-lea d.Hr., teritorii europene extinse, în unele dintre ele reușind să-și impună limba, care, evoluînd separat în diferite regiuni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formau în trecut o singură limbă relativ unitară (limba nordică), din care s-au păstrat inscripții cu caractere runice încă din secolul al III-lea46. Unitatea limbii vechi nordice a ținut pînă în secolul al IX-lea, cînd, în urma expansiunii popoarelor scandinave ("epoca vi-kingilor", secolele IX-XI), diferențierele dialectale s-au accentuat, ceea ce a dus la formarea a patru limbi. Totuși, limbile scandinave principale, daneza, norvegiana și suedeza, au rămas pînă astăzi destul de asemănătoare între ele, încît vorbitorii lor se înțeleg între ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din secolul al III-lea46. Unitatea limbii vechi nordice a ținut pînă în secolul al IX-lea, cînd, în urma expansiunii popoarelor scandinave ("epoca vi-kingilor", secolele IX-XI), diferențierele dialectale s-au accentuat, ceea ce a dus la formarea a patru limbi. Totuși, limbile scandinave principale, daneza, norvegiana și suedeza, au rămas pînă astăzi destul de asemănătoare între ele, încît vorbitorii lor se înțeleg între ei. De altfel, granițele dialectale sînt greu de stabilit pe întreg teritoriul pe care se vorbesc aceste limbi, încît ele se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
începînd cu secolul al X-lea, a fost reprezentată de opere cu un înalt nivel artistic, precum Edda, o colecție de legende ale eroilor și zeilor, Saga, biografii ale oamenilor iluștri, și poezia de curte a scalzilor (numele vechilor poeți scandinavi). Mai există o limbă nordică, feroeza (vorbită în Insulele Feroe), cu un statut incert, fiindcă are trăsături care o apropie de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale) sau ale limbilor germanice în general (precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pătruns numeroase elemente franceze, încît engleza modernă ar fi în mare parte un amestec între engleza indigenă (anglo-saxonă) și franceză. În realitate însă, influența franceză, importantă și foarte vizibilă la nivelul vocabularului, este superficială în raport cu cea exercitată de limba invadatorilor scandinavi din nordul Angliei. Aceasta a fost posibil deoarece, după încetarea conflictelor, scandinavii și autohtonii au fost nevoiți să se facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile lor ca idiomuri germanice. De altfel, în textele scrise
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un amestec între engleza indigenă (anglo-saxonă) și franceză. În realitate însă, influența franceză, importantă și foarte vizibilă la nivelul vocabularului, este superficială în raport cu cea exercitată de limba invadatorilor scandinavi din nordul Angliei. Aceasta a fost posibil deoarece, după încetarea conflictelor, scandinavii și autohtonii au fost nevoiți să se facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile lor ca idiomuri germanice. De altfel, în textele scrise în engleza medie se întîlnesc deseori forme duble ale aceluiași cuvînt, una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile lor ca idiomuri germanice. De altfel, în textele scrise în engleza medie se întîlnesc deseori forme duble ale aceluiași cuvînt, una engleză și una scandinavă, iar uneori elementul scandinav l-a înlăturat pe cel englez, astfel încît, sister și egg, de exemplu, au produs renunțarea la cuvintele engleze sweostor și ey. Se constată apoi că, deși pronumele, articolele și alte elemente de acest tip nu trec decît foarte rar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleze sweostor și ey. Se constată apoi că, deși pronumele, articolele și alte elemente de acest tip nu trec decît foarte rar de la o limbă la alta, ele fiind legate de forma internă a unei limbi, engleza a adoptat formele scandinave they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest punct de vedere mai analitice decît cele romanice, iar faptul că toate prezintă, într-un mod mai accentuat sau mai puțin pronunțat, această trăsătură se explică prin unele tendințe din faza lor comună și prin contactele dintre ele. Limbile scandinave nu au mărci desinențiale pentru nici una dintre persoane, încît, în suedeză, de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestei familii de limbi, atît determinanții de individualizare cît și cei calificativi sînt antepuși substantivului determinat și, de aceea, aceste limbi sînt considerate ca reali-zînd un alt tip în comparație cu limbile romanice, tipul cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de feminin (în franceză, de exemplu, m. heureux, f. heureuse, adv. heureusement). Dacă procedeul schimbării categoriei gramaticale prin topică face din română un tip aparte în familia romanică, procedeul se regăsește, însă nu cu aceeași frecvență, în limbile germanice. Limbile scandinave nu cunosc în principiu acest procedeu, dar au ceva foarte apropiat, căci adverbele care provin din adjective primesc desinența -t, adică aceeași desinență pe care o primesc cînd determină substantive neutre, în acest caz forma adverbului fiind omonimă cu cea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
terenul limbii franceze, s-a creat pseudoanglicismul tennisman [tenis΄mă], care a fost preluat și de limba română 73. Situația din engleză se regăsește în linii mari în toate limbile germanice, deși compușii nu sînt întotdeauna aceiași. Astfel, în limbile scandinave, există de asemenea denumiri profesionale cu acest cuvînt-bază: norv. idrettsmann [i΄drets-man] "sportiv", sued. idrottsman [΄idr(t:sman], dar dan. sportsmand 74 [΄sp((tsman]; norv. sjømann [΄(öman] "marinar", sued. sjöman [΄(öman], dan. sømand [΄söman] și germ. Seemann [΄ze:man]; norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Les sept tamis: lire les langues romanes dès le départ, Shaker Verlag, Aachen, 2004, p. 144-158, 166-168. 86 Compară, de exemplu, rom. colabora, it. collaborare, sp., pg. colaborar, fr. collaborer și germ. mitarbeiten. 87 Cum se poate observa, în limbile scandinave și în neerlandeză, cuvîntul are (și) forme conținînd reducerea unei silabe. 88 Helmut Lüdke, Geschichte des romanischen Wortschatzes, 2. Band, Ausstralungsphänomene und Interferenzzonen, Verlag Rombach & Co GmbH, Freiburg im Breisgau, 1968, capitolul Geschichte des romanischen Wortschatzes in den Nachbarländern der
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu au nevoie să facă schimb de materii prime cu continentul iar laburiștii aflați la putere se tem ca o "Europă a patronilor" să nu repună în discuție bunăstarea deja obținută în țara lor. Ei vor fi urmați de conducătorii scandinavi. URSS și statele sale satelite, cade altfel marile Partide Comuniste occidentale condamnă această politică pe care o consideră inspirată de "monopolurile americane" și de "cei vinovați de război". În Germania, în Italia și în cele trei țări ale Beneluxului, reacția
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nu le rămîne pînă la urmă decît să constituie o Asociație Europeană a Liberului Schimb care la naștere prin tratatul de la Stockholm din noiembrie 1959. "Europa celor șapte" creată în felul acesta, care reunește în jurul Regatului Unit cele trei țări scandinave, Austria, Elveția și Portugalia nu va reuși să contrabalanseze CEE, cu atît mai puțin să o slăbească incluzînd-o într-un vast ansamblu al liberului schimb, întrucît AELS este mai puțin omogenă și mai slab structurată decît rivala sa. Din acest
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vorba de Țările de Jos, unde campania dusă de IKV (Consiliul Interconfesional pentru Pace) a avut puternice ecouri în rîndurile opiniei publice, mai ales printre socialiști, provocînd critici aspre mai ales din partea secretarului general al NATO (Joseph Luns), de țările scandinave dar mai ales de Marea Britanic și de Germania Federală. În Regatul Unit, principala mișcare pacifistă, CND (Compaign for Nuclear Disarmament), care nu avea mai mult de 3000 de membri și nu reușea să adune decît șapte sau opt mii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la concentrarea ce a însoțit modernizarea economiei vest-europene. Apoi, luarea sub control a numeroase întreprinderi de către grupurile financiare, a adus la putere în interiorul marilor firme, o nouă categorie de conducători, "managerii", adevărați tehnicieni ai gestiunii formați în universități (Germania, țările scandinave), în acele "business schools" după modelul american existent dincolo de Atlantic sau în facultățile tehnice (în Franța, Politehnica, ENA, HEC sau Sciences Po, în Marea Britanic, London School, în Italia, Universitatea Bocconi din Milano etc.). Redusă ca număr dar modificată astfel
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
automat să se diminueze numărul de voturi suplimentare necesare pentru a obține locul al cincilea sau al șaselea este așadar mai mic decât numărul necesar pentru a obține locul al doilea sau al treilea. Pentru a remedia această situație, țările scandinave au încercat să adopte o variație a sistemului D'Hondt, cunoscută ca sistemul Sainte-Lague, care constă în împărțirea nu la seria numerelor întregi, ci la numerele care se apropie cel mai mult de producerea unui rezultat proporțional; aceste numere nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țări s-au deplasat în altă direcție, ca rezultat al erodării treptate a sprijinului unora dintre partidele majore. În plus, în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, țările care au avut un sistem majoritar uninominal, precum țările scandinave și Germania, nu s-au deplasat deloc spre un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ar putea fi privită ca o formă mai blândă a marilor schimbări care au afectat partide din alte țări din regiunea atlantică, precum Franța, Italia, Belgia, Canada și Olanda. În general vorbind, erodarea este mai puțin pronunțată în majoritatea țărilor scandinave și în lumea anglo-americană. Dacă luăm în considerare toate cele 40 de țări în care partidele au rămas stabile în rândul sistemelor cu mai mult de un partid, în majoritatea dintre acestea (23) se vorbește limba engleză și majoritatea sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]