1,514 matches
-
dar deja vânată de rechinii din Hollywood, refuzase un prim rol de film ca s-o poată juca pe Duniașa În Livada, căci murea să fie pe scenă alături de Irene Worth, de la care voia să fure secretele meseriei. Santo Loquasto, scenograf al multora din filmele lui Woody Allen, venea să semneze scenografia, iar Jennifer Tipton tocmai renunțase la o carieră de dansatoare și debuta cu Livada În noua sa meserie de regizor de lumini, În care azi e recunoscută internațional. AMN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de la Ville, mi-a propus să montez la Paris o versiune mai dezvoltată a romanului. După ce am aflat că Jean-Claude Carrière era interesat să rescrie adaptarea, am apelat la Radu Boruzescu și Heti Stürmer, doi prieteni vechi din țară și scenografi de prima mână, cu care nu ajunsesem Încă să lucrez. Pe scena vastă à l’italienne a teatrului de la Ville se simțea nevoia de a găsi o imagine puternică: o scenă goală ar fi părut neconvingătoare. Cei doi scenografi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și scenografi de prima mână, cu care nu ajunsesem Încă să lucrez. Pe scena vastă à l’italienne a teatrului de la Ville se simțea nevoia de a găsi o imagine puternică: o scenă goală ar fi părut neconvingătoare. Cei doi scenografi au reconstituit aproape fotografic Piața Roșie și Kremlinul. Ideea era că odată ce atmosfera moscovită era prezentată În cel mai mic detaliu, cu un naturalism ce se apropia de cinema, miraculosul poveștii, cu aventura zborului Margaretei deasupra Moscovei călare pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
afle dacă l-a Întrecut sau nu pe Domingo. L-am Îmbrățișat, asigurându-l că da. Nu l-am revăzut de atunci. Recent am aflat de moartea lui. Sper că Își cântă nota favorită printre Îngeri. Anul Gozzi Beni Montresor, scenograful cu care am colaborat la Nunta lui Figaro la Minneapolis, Îmi spune că Hugues Gall, proaspătul director general al Operei din Geneva, ar fi interesat să montăm Dragostea celor trei portocale. Piesa lui Gozzi Îl inspirase nu doar pe Prokofiev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a scris prima sa operă după Femeia șarpe - piesa pe care am montat-o și eu la Boston -, iar În afară de Puccini și Prokofiev, mă gândesc la contemporanul Henze, care a scris recent o operă modernă după Regele cerb). La Geneva, scenograful italian Beni Montresor și-a Închipuit lumea Portocalelor ca pe o reflecție infinită Într-un joc halucinant de oglinzi: un labirint de platforme, spații geometrice și scări mobile care alunecau pe o suprafață de sticlă, formând când grota Fetei Morgana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
reflecțiilor... Electra, dar În germană La Opera din Geneva, Electra, compusă de Richard Strauss după piesa lui Hofmannsthal, un text de o mare calitate poetică (o excepție În lumea libretelor de operă, de obicei destul de sărace), ne-a provocat - pe scenograful grec de prestigiu Yannis Kokkos și pe mine - să inventăm un decor În continuă mișcare, Încălcând astfel regula unității de loc a tragediei. Muzica și textul explodau canoanele clasice. Ca și Enescu, atunci când a compus Oedipe, cei doi creatori, exprimând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
subiectul românesc. Dar, cum premiera a avut loc și eu am plecat imediat spre Covent Garden, unde Începeam un nou proiect cu opera lui Borodin Cneazul Igor, mă bucuram să fiu acolo Împreună cu prietenii și colaboratorii români, Liviu Ciulei (ca scenograf) și Niky Wolcz (mișcare), și să urmăresc cu ei zilnic evenimentele fierbinți din țară. Într-una din seri, sună telefonul - un apel din România, de la Ion Caramitru, invitându-mă să revin... Venirea și plecarea mea de la Teatrul Național Apelul corespundea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
imediat un contract pentru vara lui 1995. Îl avertizez că nu va fi un Oedipe convențional, el mă asigură: „Orice faceți dumneavoastră va avea un impact pozitiv În lumea noastră muzicală!“. Curând după aceea, sunt trimiși expres la New York doi scenografi tineri și entuziaști: Cătălin Arbore pentru decor și Viorica Petrovici pentru costume. Le-am pus la dispoziție biroul meu de la Columbia University, care a fost transformat peste noapte În șantier de machete scenografice, destinate atelierelor din strada Plevnei. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
caracterizează și, surâzând hollywoodian, mi-a spus că soarta Îi era În mâinile mele, evident glumind, ca și cum prelungirea contractului lui de director depindea de succesul lui Hoffmann! Mă simțeam destul de Încrezător. Aveam o echipă de lucru solidă. Împreună cu Richard Hudson, scenograful englez extrem de original, și cu Niky Wolcz, lucrasem toată vara la macheta decorului și descoperiserăm o soluție scenică ce corespundea, speram noi, atât muzicii lui Offenbach, cât și poveștii. Decorul era compus dintr-o serie de tablouri expresioniste care ilustrau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fapt să se numească Charlotte, și nu Werther, căci e concentrată În jurul ei, personaj plin de contradicții, de dubii, În continuă mișcare, În timp ce Werther e egal cu sine, static, În puritatea idealismului său. Copacul impunător, hiperrealist, creat de Peter Pabst (scenograful care lucrează de peste douăzeci de ani cu Pina Bausch și cu care am colaborat și la Opera din Paris, la Otello de Verdi), reprezenta decorul poetic unic, În care schimbarea culorii frunzelor corespundea anotimpului fiecărui act, ca și sentimentelor personajelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mea de surmenaj, mi-a sunat cel puțin deplasat. Cum să-i duc pe alții În lună când eu mă simțeam tras În jos de tone de plumb... nu doar la figurat, ci și la propriu, căci decorul, semnat de scenograful grec Fotopulos, era compus dintr-un număr ce părea infinit de mese greoaie și strălucitoare din metal. În plus, În mijlocul repetițiilor, tocmai când „decorul“ a fost În fine fabricat și ne-a fost livrat, Fotopulos s-a evaporat temporar ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
instituției, faimosul dirijor James Levine. Proiectul pe care mi-l ofereau ei, Benvenuto Cellini, deși Îmi era necunoscut, m-a atras din prima clipă datorită lui Berlioz, pe care Îl adoram pentru muzica sa profetică. Am apelat la George Tsypin, scenograful original și imaginativ care lucrează des cu Peter Sellars, și Împreună am decis că decorul acestei opere trebuie să reflecte În imagini Îndrăznețe forța exuberantă și plină de bucurie a muzicii. Am fost plăcut surprins să descopăr condițiile de lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dacă la asta vă referiți, atunci lăsați-mă să vă arăt cum Înțeleg eu Faust!“. Deși cu suspiciune, au acceptat pariul. Ce a urmat au fost luni grele de bătălii fără sfârșit, care ne-au dus pe mine și pe scenograful Santo Loquasto În pragul disperării, căci, Încercând să construim decoruri diferite pentru cele cinci acte ale operei, de fiecare dată eram nevoiți să facem o prezentare a machetei, ca și cum am fi fost În fața unei comisii de vizionare. Volpe s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ceva. În astfel de condiții, lucrul nostru la Faust nu a dus la rezultatul pe care-l speram. După atâtea lupte inutile pe toate fronturile Între tradiție și inovație, ca să rezistăm durei cenzuri a elitei marilor finanțe, nici eu, nici scenograful, nici Maestro și nici Volpe nu am fost fericiți. Publicul Însă a ovaționat Îndelung spectacolul, care s-a jucat cu casa Închisă, la fel ca și Cellini, cu un an Înainte. Cât despre critici, mă așteptam să fie Împărțite. Cronica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lucrare românească (nu după modelul dirijist al manifestărilor fanfaronarde și găunoase din Cântarea României, prin chinuitoarea muncă voluntară, ci prin crearea de condiții financiare sigure de montare). Ar putea fi stimulată, astfel, fantezia creatoare a compozitorilor, a regizorilor și a scenografilor, care pot intra într-o competiție națională plină de exigență, onorată și cu premii atrăgătoare pentru lucrările autohtone care întrunesc sufragiile publicului meloman! A DOUĂSPREZECEA NOAPTE (A SPERANȚEI) Conform uzanțelor, se comentează, de obicei, un spectacol de premieră. În prezenta
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
au făcut în acest timp, până am ajuns să asistăm la deschiderea stagiunii care marchează cifra rotundă de 50, multe experiențe care au reținut atenția confraților de pe alte meleaguri luate deja ca model. Aici și-au desăvârșit măiestria: dirijori, regizori, scenografi, coregrafi, dar, mai ales, soliști vocali și de balet, care, în timp, au purtat cu ei pe meridianele lumii faima unei binecuvântări a începuturilor de carieră petrecută pe sol ieșean. Totul este astăzi istorie! O rememorare a unor fapte din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fie doar punerea în mișcare a energiilor creatoare de care dispunea conducerea de atunci. Să ai la dispoziție peste treizeci de soliști de valori deosebite, trei dirijori în plinătatea energiilor creatoare, doi regizori bine școliți și dornici de afirmare, trei scenografi talentați, tenaci în urmărirea proiectelor, doi maeștri de cor în plină vigoare tinerească și alte avantaje care astăzi par că nu sunt adevărate, toate constituiau un privilegiu! Cu toate acestea, după ani și ani de privațiuni, chiar în cele mai
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a cursului superior era Dan Nemțanu, elev eminent, fiul unui colonel și al unei profesoare de germană la liceul de fete, crescut cu bonă, ordonanță și pian. Mai târziu va ajunge la o recunoaștere unanimă ca cel mai bun pictor scenograf al Teatrului Național din București. Emigrează în America. Ca elev, mediile la obiecte îl situează mereu pe primul loc pe școală, al treilea fiind micuțul Labiș din clasele inferioare. Foarte cultivat și bine educat, Dan Nemțanu conversa de la egal al
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
obține de la directorul Ilioaia o cameră separată, în clădirea școlii, unde putea picta în voie nu doar lozinci și gazete de perete, ci și tablouri. Avea acolo pat și masă unde i se aducea de la bucătărie mâncarea. A ajuns pictor scenograf la teatrele din Piatra Neamț și Botoșani. Între elevii liceului stârnea vâlvă ca animator de spectacole Mihai Zaharia care obișnuia să-l distribuie pe Labiș în diverse roluri, micul poet achitându-se cu convingere de ele. Dintr-o scrisoare publicată, reiese
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
chip deosebit profesorul urmărea înclinațiile elevilor. Pentru Labiș dar și pentru Ana Dumitrașcu, poetă care n-a confirmat, Vasile Popa împreună cu Eugenia Scripcaru înființaseră un cenaclu în care și-au făcut ucenicia și alții: poeta Mihaela Monoranu, actorulregizor Ițicu Tâmpescu, scenografii Dan Nemțanu și Vasile Roman, coleg de clasă cu Labiș. Pentru căministul Roman, directorul adjunct Ilioaia a dispus să se amenajeze o cameră-atelier în care stăruitorul tânăr lucra zile și nopți în șir. Din când în când elevii dădeau spectacole
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
178 Ca Lord al Amiralității în 1915 a fost responsabil de eșecul operației din Dardanele. 179 Este vorba de ministerul de externe, nu de general. 180 Paris-Lyon-Marseille numele liniei de căi ferate, care nu fuseseră încă naționalizate. 181 Decorator și scenograf al epocii "Art Nouveau". 182 De război. 183 Germania nu avea voie să aibe, cu totul, mai mult de 150.000 de oameni înarmați. De aceea, nu și-a repatriat trupele din Rusia și Țările Baltice, unde aceste unități, reduse
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
1919), a fost actor al Teatrului Național din Iași (1918), s-a stabilit în Bârlad în 1919. Mai târziu a revenit în Iași, unde se căsătorește cu Getta Kernbach; devine ajutor de pictor la Teatrul Național din București (1923), pictor scenograf, secretar literar (1925 - 1926), secretar al Societății Autorilor Dramatici (1923 - 1924). În cadrul Grupării teatrale “Atelier” (1923 - 1924) a predat cursul de Istoria Costumului și Decorului. Director de scenă la Teatrul Popular București (1924). Montează piese la Teatrele Naționale din Craiova
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc foarte mult și aș vrea să rămânem În legătură. Cu toată stima, Dan Nemțeanu 193 Dan Nemțeanu (n. 22.IX.1930, Fălticeni). Pictor scenograf. Stabilit Înainte de 1989 la Malmö, Suedia. Premiul Uniter la București În 2009. 642 NICOLESCU, Eugenia 1 București, 2 iunie 1972 Stimate D-le Dimitriu, Nu v-am răspuns imediat ce am primit materialul documentar, Întrucât am vrut să vă dau și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la material pentru Monitorul de Suceava să știți că mă gândesc și când se Întoarce din concediu Dl. Severin, scrieți-mi, vă rog, căci vreau să-i detaliez planul meu, să văd are rost. Sigur despre George Löwendal, pictorul și scenograful Teatrului Național din Cernăuți vreau să scriu, este de datoria mea, cunosc date din viața lui, am fost coleg cu amândouă fiicele lui, cu una actriță, cu cealaltă cadru universitar la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale”, la fel colegă. Dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Kirileanu și nu Chirileanu 697. 692 Comisia de atestare de la Consiliul Culturii, care a analizat lucrarea, nu a pus problema vreunei personalități ce ar fi trebuit scoasă. Fiecare dintre acestea șiau adus contribuția la propășirea spiritualității din zonă. 693 Pictor scenograf la Teatrul de Comedie, originar din Fălticeni. Rămas În Apus pentru doi ochi de fată blondă, o nordică, i-am văzut numele pe afișul unui spectacol teatral la Suceava, după doi ani de la plecarea În străinătate. 694 Era vorba, totuși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]