2,527 matches
-
a grupurilor, colectivităților și mai puțin al unor persoane. Însăși istoria sistemului politic va fi tot mai greu scrisă în termeni de comportament personal. Timpul, în această viziune, nu mai reprezintă un spațiu al neașteptatului, al evenimentului creativ și unic, schimbător de curs, ci forma unor procese colective, de regulă de tip evolutiv. Dacă societatea actuală ar fi descrisă în termenii evenimentelor de tipul celor urmărite de istoricii tradiționali, ar fi clar pentru toată lumea că s-ar pierde foarte mult. Sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cognitive sau comportamentale. Pornind de la această metodologie medicală, terapiile de tip TCC sunt prescrise în experimentele clinice ca medicamente, noțiunea de situație problemă fiind redusă la diagnosticul psihiatric. Ori modelul medical, fiind vorba despre probleme psihopatologice, se lovește de realitatea schimbătoare a tulburărilor, de marea variabilitate a tablourilor clinice, de maniera în care se dezvoltă variabilele psihologice individuale și de mediu, și de schimbările de orice nivel atunci când se trece de la un stadiu acut la unul cronic. Ne putem, deci, întreba
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
partid politic ca și părinții, vecinii, soții sau colegii lor. Se pare că aceștia se afiliază mai mult pe baza identificării sociale decât pe acordul de principii. Și, în sfârșit, referitor la convingerile fundamentale, marea majoritate a americanilor au atitudini schimbătoare, afectate de interese personale, sau de ceea ce pare a fi mai important la un moment dat. Dacă definim ideologia ca un sistem de convingeri reglementate - astfel încât dacă o persoană crede A, și B este în acord cu A, rezultă că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asigură previziuni concrete, dar acest avantaj dispare de îndată ce se introduce o nouă dimensiune. În jocurile de n persoane constând din spații de politici multidimensionale nu se formează coaliții stabile. Nu există un nucleu de rezultate ne-dominate, ci doar coaliții schimbătoare care se formează și reformează în cicluri repetitive. Problema aceasta are implicații dincolo de modelarea abstractă. Aceasta se referă la esența democrației reprezentative. Este oare instabilitatea consecința naturală a luării de decizii democratice? Sunt oare alegerile democratice practic incapabile de a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
suplețe disociativă, apelându-se la repere dintr-o serie largă a creativității. În ceea ce privește anonimatul, se argumentează că acesta nu se datorează uitării, ci nememorării numelui creatorului, iar în plan fenomenal, „opera folclorică este simultan și nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența tradiției și prin perpetuarea actului redacțional inițial în serii de reluări creatoare), și individuală (cel puțin prin interpretare)” (Considerațiuni pe marginea anonimatului creației populare). În raport direct
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
pe rezultatele investigațiilor și analizelor. Reflexivitatea practicilor individuale și sociale, economice, politice sau culturale devine una eminamente cognitivă. Aceasta nu implică în mod necesar că devine tot mai rațională, mai ales dacă avem în vedere multitudinea informațiilor, caracterul lor mereu schimbător și chiar contradictoriu, varietatea și credibilitatea surselor de informare, pendularea acestora între local și global. Mai degrabă, se instituie în permanență o conduită a interogării perpetue, a incertitudinii. Astfel, modernitatea reflexivă este una a evaluării și revizuirii, a interogării și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu socia Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oferit deschideri pentru asumarea individuală a rolurilor ce ar fi corespuns inițiativei private. Normele și rolurile, prescrierile și asumările se despart până acolo încât indivizii descoperă posibilități de explorare și experimentare, chiar de consacrare. În felul acesta, apar roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și interpretarea subiectivă personală, istoricitatea semnificării și creativitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cunoștințe; - identificării de probleme, a operării cu soluții alternative dintr-un posibil acțional cât mai cuprinzător; - formulării de soluții inedite prin capacități inovative; - înțelegerii cerințelor instituționale și a evaluării constrângerilor exterioare; - asimilării continue de noi calificări; - adaptării la contexte schimbătoare etc. Reflexivitatea individuală devine astfel tot mai cuprinzătoare în privința sferelor de manifestare, a conținuturilor vehiculate și a practicilor ce-i sunt inerente. Totuși, ea nu este și nu poate fi aleatoare nici în formă, nici în conținuturi. Dimpotrivă, desfășurările și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Câmpurile de ocupații ce corespund unei calificări sau unui domeniu mai cuprinzător de calificare se stabilesc astfel încât competențele cognitive și profesionale să fie cât mai largi, pentru a facilita angajarea flexibilă pe o piață a muncii și a ocupațiilor mereu schimbătoare. În sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu „competențe generice”, de tipul comunicării performante, al capacităților cognitive operante, al abilităților manageriale și sociale consolidate, al responsabilității etice conștientizate, sunt considerate ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
contemporan, criteriile de eficiență a guvernării, managementului și administrației publice au devenit prioritare. Ca atare, universitățile publice, ca și cele private, trebuie să probeze cu consecvență, în propria gestionare, transparență, răspundere publică, eficiență, eficacitate, viziune prospectivă și adaptabilitate la cerințele schimbătoare. Linia ierarhică de comandă și control a dispărut și a apărut o nouă structură managerială și de guvernare universitară. Schimbările din sistemele de apropriere a resurselor financiare, în condiții de insuficiență a celor publice, nu ar fi posibile în absența
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezultatele (metoda portfolio), ceea ce permite o evaluare a progresului elevului în cursul timpului. Această metodă are sprijinul psihologiei cognitive și a suferit schimbări. De la ideea că inteligența este fixă și unilaterală, s-a trecut la ideea că este multilaterală și schimbătoare. Orientarea cognitivă (față de cea behavioristă) vede în elev o parte din procesul de învățare. El este parte activă, se autoorientează în a primi informații potrivite cu scopul în care le poate folosi și în a-și dezvolta motivația. De asemenea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în care Carnap distinge carcasele sau structurile lingvistice, adoptate drept cadre ale unei cercetări, de cercetările propriu-zise care se realizează în acest cadru și de rezultatele lor. În încheierea studiului, autorul subliniază că deși aceste cadre sunt și ele istoric schimbătoare, prefacerea lor are loc pe alt plan și pe baza altor considerente decât revizuirea rezultatelor cercetărilor empirice pe care le fac ele posibile. „Acceptarea sau respingerea unor forme lingvistice abstracte, ca și acceptarea sau respingerea oricăror altor forme lingvistice, în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în sistemul de control intern trebuie raportate superiorilor ierarhici, iar problemele importante trebuie raportate directorului, nu Consiliului de administrație. Componentele Modelului COSO, prezentat mai sus, creează o sinergie care formează un sistem integrat ce reacționează în mod dinamic la condițiile schimbătoare ale mediului extern. Modelul COSO este destul de dinamic prin faptul că el cuprinde cele mai multe aspecte ale structurilor și proceselor care trebuie să fie implementate pentru a asigura controlul. În practică, este dificil de recunoscut modul în care un consiliu de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Împărtășesc părerea sa că „ascensiunea stratului și a elitei tehnice este strâns legată de problema legitimității În societățile comuniste mature și că succesul sau eșecul lor final În obținerea unei influențe instituționale substanțiale se bazează, În mare parte, pe bazele schimbătoare ale autorității regimului”. Cercetarea de față documentează eșecul acestei pături sociale de a instituționaliza importanța sa socială crescândă și cred că asta poate explica În parte criza de legitimitate din ultimele două decenii ale regimului Ceaușescu și recurgerea acestuia la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care și-a dedicat Întregul sau aproape Întregul mandat În guvern unui singur minister economic. Aceasta nu Înseamnă că nu am putea găsi tehnocrați În rândurile celor cu poziții politice În guvern sau Între cei cu responsabilități economice multiple sau schimbătoare, ci numai că, În această primă fază, o bună apreciere (identificarea tehnocraților) poate fi făcută doar atunci când există o dedicare exclusivă unui singur portofoliu economic. Această identificare preliminară se bazează pe faptul că păstrarea aceleiași poziții de responsabilitate timp de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pricepere tehnică sau managerială. Dacă această pricepere apare ca evidentă (și numai În acest caz), iar delimitarea activității politice de manifestarea vocației este o problemă dificilă, putem spune, de asemenea, că avem de-a face cu un „politician-tehnocrat”. d) Tehnocrații „schimbători” și „incerți” Desigur, sunt multe alte cazuri În care experiența guvernamentală este mai variată și mai complexă. Avem, de exemplu, cazul acelora care nu au fost niciodată Într-o poziție politică la nivelul guvernului, dar care nici nu s-au
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
câțiva ani. Acest caz nu satisface nici unul dintre criteriile folosite În identificarea unui tehnocrat. Va fi totuși introdus temporar Într-o categorie provizorie: Înainte de a-i fi verificată cariera de partid, acest tip de individ va fi considerat un „tehnocrat schimbător”. Se poate Întâmpla și ca un vice-prim-ministru, de exemplu, să fie concomitent sau succesiv numit responsabil de ministere economice, Însă ori schimbările sunt prea numeroase, ori implicarea politică este prea mare, iar vocația nu poate fi ușor identificată. Ne aflăm
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi mai Încrezători În estimarea făcută la sfârșitul primei etape, dacă presupusul tehnocrat nu are sau are o implicare politică foarte redusă În structurile de vârf ale partidului comunist. În mod similar, aprecierea inițială a cazurilor de politicieni considerați tehnocrați „schimbători” sau „incerți” se poate limpezi dacă luăm În calcul responsabilitățile deținute la vârful partidului, mai cu seamă În Biroul Politic. De asemenea, În această a doua etapă și, mai ales, pentru cei cu poziții politice, vor fi adusă În discuție
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vocației sale, păstrându-și postul până la decizia proprie de a demisiona, În iulie 1968. Ion Cosma a acceptat, În decembrie 1970, o a treia numire ca ministru al Turismului. Multiplele sale transferuri mă fac să mă gândesc la un tehnocrat „schimbător” și ridică oricum Îndoieli referitoare la pretinsa lui vocație. Gheorghe Rădulescu a reușit să Își asigure poziția de vice-prim ministru din octombrie 1963 până În martie 1980. Un drum similar l-a urmat și Janos Fazekas. și el a Început cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Există unul (Ion Cosma) a cărui „natură” a fost mai greu de stabilit. El nici nu a deținut funcții politice În guvern, nici nu și-a dedicat cariera unui singur domeniu economic. De aceea a fost inclus În categoria tehnocraților „schimbători”. 3.3. Cariera În partid a elitei guvernamentale A sosit momentul să confirmăm sau să infirmăm prima identificare, mai degrabă formală, a elitei guvernamentale, prin coroborarea cu informațiile despre pozițiile deținute În partidul comunist. Mai Întâi, voi pune În lumină
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
avea un sens, i-am caracteriza drept politicieni-tehnocrați sau, cel puțin, drept politicieni cu Înclinație tehnocratică. Maurer poate fi caracterizat ca fiind un politician cu vederi largi, dar nu un tehnocrat. Pentru scopuri comparative, Îi voi include În categoria tehnocraților „schimbători” pe acei politicieni care au Înregistrat un număr semnificativ de ani Într-un minister non-politic: Janos Fazekas și Chivu Stoica. 3.4. Tehnocrați și politicieni. Imaginea finală Am putea spune că elita guvernamentală promovată de Gheorghe Gheorghiu-Dej include, În mare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Biroul Politic și Secretariatul CC). Foarte puțini membri ai elitei de partid s-au dedicat În Întregime partidului: Între ei, În mod nesurprinzător, Nicoale Ceaușescu. Această elită conține 17 politicieni. Dintre ei, trei au fost incluși În categoria tehnocraților „schimbători”, iar patru au fost identificați ca politicieni-tehnocrați. Doi s-au dovedit greu de clasificat, unul cu 13 ani de experiență În guvern (Ion Cosma), celălalt cu șase ani și jumătate (Gheorghe Hossu). În elita Dej există și o componentă „tehnocratică
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În executiv (23 de ani), ceea ce Îl face „decanul” elitei guvernamentale Ceaușescu. Dar el și-a manifestat priceperea În patru ministere diferite și, cu toate că nu a deținut nicio funcție politică În guvern, nu a putut fi identificat decât ca tehnocrat „schimbător”. Alți patru au fost Însărcinați cu probleme non-economice, astfel că numai unul dintre ei intră În nucleul elitei lui Ceaușescu. A doua promoție (decembrie 1967 - decembrie 1968) Sunt șapte nou-veniți În guvernul format În decembrie 1967, dar numai patru merită
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lor tehnice - dacă au existat - apar, ca și În alte cazuri discutate anterior, ca fiind foarte „incerte”. Emil Bobu a fost și el „rotit” de Ceaușescu, dar cel puțin a rămas În domenii non-economice. Mai avem cazul Încă unui tehnocrat „schimbător” (Vasile Patilineț), care și-a consumat cariera guvernamentală În două ministere economice diferite. Compoziția elitei guvernamentale Ceaușescu Criteriile stabilite pentru statutul de elită ne-au condus la identificarea a 34 de persoane care au petrecut mai mult de patru ani
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]