876 matches
-
După cum spune Herodot, ei se pare că ar fi fost alungați din Asia Centrală, așezându-se în Moldova, la gurile Dunării și în Dobrogea. Despre ei se știe că i-au alungat pe cimerieni până în Anatolia centrală. Se pare că tot sciții ar fi distrus statul Urartu în secolul al VII-lea î.Hr., și tot din cauza lor a fost pornită expediția lui Darius I cel Mare. Tot în secolul VII î.Hr. se stabilesc, preponderent în Rusia și Ucraina. Aici, sciții au practicat
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
că tot sciții ar fi distrus statul Urartu în secolul al VII-lea î.Hr., și tot din cauza lor a fost pornită expediția lui Darius I cel Mare. Tot în secolul VII î.Hr. se stabilesc, preponderent în Rusia și Ucraina. Aici, sciții au practicat un nomadism legat de creșterea ovinelor și caprinelor. Apoi, au menținut un export cu grecii, de la care au adus vin, ceramică luxoasă și bijuterii, și au oferit grâu și sclavi. Însă, în principal s-au făcut cunoscuți în fața
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
au oferit grâu și sclavi. Însă, în principal s-au făcut cunoscuți în fața grecilor și a celorlalte populații înrudite cu ei prin faptul că erau foarte buni războinici, în special mânuiau foarte bine arcul. Darius I, când a atacat stepele sciților, a spus că sunt aproape imposibil de cucerit datorită faptului că sciții se repliau foarte bine și atacau pe neașteptate. Mormintele căpeteniilor puteau avea chiar și 20 de metri, iar tot ansamblul funerar se numea kurgan (gorgan). În a doua
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
în fața grecilor și a celorlalte populații înrudite cu ei prin faptul că erau foarte buni războinici, în special mânuiau foarte bine arcul. Darius I, când a atacat stepele sciților, a spus că sunt aproape imposibil de cucerit datorită faptului că sciții se repliau foarte bine și atacau pe neașteptate. Mormintele căpeteniilor puteau avea chiar și 20 de metri, iar tot ansamblul funerar se numea kurgan (gorgan). În a doua jumătate a sec. VI î.Hr. puterea sciților a devenit un pericol pentru
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
de cucerit datorită faptului că sciții se repliau foarte bine și atacau pe neașteptate. Mormintele căpeteniilor puteau avea chiar și 20 de metri, iar tot ansamblul funerar se numea kurgan (gorgan). În a doua jumătate a sec. VI î.Hr. puterea sciților a devenit un pericol pentru Imperiul Persan. Regele Darius I a fost nevoit să organizeze o expediție împotriva lor în anii 514—512 î.Hr. Se presupune că Darius urmărea să consolideze stăpânirea persană în Balcani, în vederea cuceririi Greciei. Rezultatele expediției
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
au putut îndrepta spre Grecia. În sec. V î.Hr. începe declinul puterii scitice. Locul stăpânirii persane în Balcani a fost luat pe la 470 î.Hr. de regatui odrisilor, care s-a opus înaintării scitice. Agatârșii din Transilvania au fost totdeauna ostili sciților și nu au fost niciodată supuși de aceștia. Mai mult, regele scit Ariapeithes, care stabilise relații prietenești cu odrisii, încuscrindu-se cu regele odris Teres, este asasinat de regele agatârș Spargapeithes. Aceste știri fragmentare transmise de Herodot, nu permit reconstituirea
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
scitice. Locul stăpânirii persane în Balcani a fost luat pe la 470 î.Hr. de regatui odrisilor, care s-a opus înaintării scitice. Agatârșii din Transilvania au fost totdeauna ostili sciților și nu au fost niciodată supuși de aceștia. Mai mult, regele scit Ariapeithes, care stabilise relații prietenești cu odrisii, încuscrindu-se cu regele odris Teres, este asasinat de regele agatârș Spargapeithes. Aceste știri fragmentare transmise de Herodot, nu permit reconstituirea istoriei evenimentelor din sec. V î.Hr., dar sunt suficiente pentru a ne
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
odrisii, încuscrindu-se cu regele odris Teres, este asasinat de regele agatârș Spargapeithes. Aceste știri fragmentare transmise de Herodot, nu permit reconstituirea istoriei evenimentelor din sec. V î.Hr., dar sunt suficiente pentru a ne informa despre raportul de forțe dintre sciții agatârși și odrisi. Conform Lucrării “PELERINUL ROMÂN” scrisă de diacon Gheorghe Băbuț Editura Pelerinul Român apărută în anul 1991 fila 154, prima mențiune biblică a sciților apare în timpul domniei lui Antiohie cel Mare [sau Antiochos al III-lea] (242-187 î.Hr.
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
V î.Hr., dar sunt suficiente pentru a ne informa despre raportul de forțe dintre sciții agatârși și odrisi. Conform Lucrării “PELERINUL ROMÂN” scrisă de diacon Gheorghe Băbuț Editura Pelerinul Român apărută în anul 1991 fila 154, prima mențiune biblică a sciților apare în timpul domniei lui Antiohie cel Mare [sau Antiochos al III-lea] (242-187 î.Hr.) “Și pe Menelau, capul a toată răutatea, l-a scos nevinovat; iar pe nenorociții aceia, care măcar și la Sciți, de și-ar fi spus pricina
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
fila 154, prima mențiune biblică a sciților apare în timpul domniei lui Antiohie cel Mare [sau Antiochos al III-lea] (242-187 î.Hr.) “Și pe Menelau, capul a toată răutatea, l-a scos nevinovat; iar pe nenorociții aceia, care măcar și la Sciți, de și-ar fi spus pricina, s-ar fi slobozit nevinovați, pe aceștia i-a judecat spre moarte.”(II Macabei 4: 47). A doua mențiune biblică a sciților, o datorăm Apostolului Pavel din Tars, pe când se afla pe actualul teritoriu
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
l-a scos nevinovat; iar pe nenorociții aceia, care măcar și la Sciți, de și-ar fi spus pricina, s-ar fi slobozit nevinovați, pe aceștia i-a judecat spre moarte.”(II Macabei 4: 47). A doua mențiune biblică a sciților, o datorăm Apostolului Pavel din Tars, pe când se afla pe actualul teritoriu al Turciei în cetatea Colose, în condițiile unei enumerări cu rol didactic, inspirată cel mai probabil din viața cotidiană a acelei cetăți astăzi dispărute: “Unde nu mai este
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
pe actualul teritoriu al Turciei în cetatea Colose, în condițiile unei enumerări cu rol didactic, inspirată cel mai probabil din viața cotidiană a acelei cetăți astăzi dispărute: “Unde nu mai este elin și iudeu, tăiere împrejur și netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate și întru toți Hristos.” (Efeseni 3: 11). Colose se află în Turcia, în apropierea râului Lycus (în prezent Aksu Cay), cel mai important afluent al râului Meander. Așezat în regiunea frigiană a Asiei Mici, orașul
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
de Robert I al Scoției, (sau Robert Bruce rege al Scoției în intervalul 25 martie 1306 - 7 iunie 1329) sub forma unei scrisori redactate în latină în localitatea Arbroath, comunicată inclusiv papei Ioan al XXII-lea, scoțienii se identifică cu sciții, recunoscând explicit în acest act oficial că au fost creștinați de Sfântul Apostol Andrei pe țărmul Mării Negre, înainte de a migra în sudul Spaniei. http://www.nas.gov.uk/downloads/declarationArbroath.pdf ,Civilizații antice”, coordonatoare: Catherine Salles
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
în 323 î.Hr., a fost numit de guvernul din Tracia "strategos". În 315 î.Hr., s-a aliat cu Cassandru, Ptolemeu I Soter și Seleucus I Nicator împotriva lui Antigonus I Monophthalmus, care, însă, îi deturna atenția de la triburile tracilor și sciților. În 309 î.Hr., a fondat Lysimachia pentrua a conecta Chersonese cu continentul. A urmat exemplul lui Antigonus I în a lua titlul de rege. În 306 sau 305 î.Hr., și-a asumat titlul de "rege", pe care l-a păstrat
Lysimachos () [Corola-website/Science/301556_a_302885]
-
sa, Imperiul Persan a cunoscut apogeul puterii și al întinderii teritoriale, devenind cel mai vast și cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu. a mutat capitala Imperiului Persan la Persepolis. A anexat Punjabul în 517 î.Hr.. Pornește într-o expediție împotriva sciților în (513 î.Hr.), soldată însă cu un eșec. Darius I a vrut să cucerească Grecia, dar a fost înfrânt la Marathon (490 î.Hr.). Moare înainte de a porni în a doua expediție împotriva grecilor, în anul 486 î.Hr., sarcina de a
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
Marea Egee. Primele hărți grecești au demonstrat influența pe care a avut-o acest drum. Spre sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr. sub Darius I cel Mare Imperiul persan ajunge la maxima lui înflorire. În urma expediției din anii 514-512 î.Hr. împotriva sciților, el își extinde stăpânirea asupra unei părți din Peninsula Balcanică. Cyrus cucerise coastele estice ale Mediteranei, continuase și asigurase cucerirea părții sale sudice prin dominarea Egiptului. Darius cel Mare s-a pregătit timp de opt ani pentru această expediție. Probabil
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
războiului din Tracia. S-a spus că toate popoarele din zonă s-au supus, mai puțin geții care au luptat din patriotism. La nord de Dunăre se aflau triburi aliate cu cele de la sud de râu. Grecii numeau această populație sciți. Cei care erau situați la est erau mai apropiați ca limbă de perși, iar cei de la vest aveau o limbă apropiată de cea tracă. Nimic nu era mai firesc, decât ca popoarele de la sud de Dunăre să se alieze cu
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
faptele sale din aceste locuri sunt învăluite în legende. Dominația persană asupra părții estice a Peninsulei Balcanice a durat 15 ani și a fost întreruptă de cucerirea insulelor Lemnos și Imbros. Expediția lui Darius în Peninsula Balcanică împotriva geților și sciților a fost un succes comparabil cu expediția lui Cambyses în Egipt. Planul lui Darius a fost de a-i încorpora pe sciți în Imperiul persan. El a dorit deasemenea să cucerească Sciția și pentru că voia să se răzbune pe sciții
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
a fost întreruptă de cucerirea insulelor Lemnos și Imbros. Expediția lui Darius în Peninsula Balcanică împotriva geților și sciților a fost un succes comparabil cu expediția lui Cambyses în Egipt. Planul lui Darius a fost de a-i încorpora pe sciți în Imperiul persan. El a dorit deasemenea să cucerească Sciția și pentru că voia să se răzbune pe sciții care invadaseră Media cu 100 de ani înainte. Regele persan Cyrus ""cel Mare"" (558-528 î.Hr.), cucerise în 546 î.Hr., printre alte provincii
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
sciților a fost un succes comparabil cu expediția lui Cambyses în Egipt. Planul lui Darius a fost de a-i încorpora pe sciți în Imperiul persan. El a dorit deasemenea să cucerească Sciția și pentru că voia să se răzbune pe sciții care invadaseră Media cu 100 de ani înainte. Regele persan Cyrus ""cel Mare"" (558-528 î.Hr.), cucerise în 546 î.Hr., printre alte provincii din Asia Mică, și regatul Lidiei, de care depindeau, cel puțin nominal, toate coloniile grecești din Ionia, unde
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
cománi", și Polovți) au fost un popor originar din Asia, din grupul turcilor-kîpceak ("kιpçak"). Prin tradiție ei și-au avut la origine tribul primordial Kîmek (Kιmek). Numele tribal "kιpçak" a fost interpretat ca fiind, în antichitate, identic cu cel al "sciților roșii" ("Sakalar Iskitler"). Tribul "mamă" al cumanilor medievali erau turcii oghuzi Bozok sau Bozokler, a cărui ramură Günhan (de la "Gün Han") îi includea specific pe cumani (alături de clanurile sau triburile adiacente Kayı, Bayat, Alka Evli sau Alaüukaevli și Kara Evli
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Mai multe informații la adresa www.archaeologicalexcavation.info .
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
arheologice, precum și izvoarele narative, atestă existența unor puternice uniuni de triburi conduse de "basilei" (regi) pe întreaga durată istorică a Antichității. Astfel, in sec. al IV-lea î. Hr. este atestată uniunea de triburi condusă de "rex Histrianorum", care se opune sciților. Mai târziu, Alexandru Macedon înfrânge o uniune de triburi din nordul Dunării la 335 î. Hr. Între 300 î. Hr. și 292 î. Hr. se desfășoară confruntările dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei condusă de Dromichaetes, cu reședința la Helis, și aceea
Regatele dacice () [Corola-website/Science/298618_a_299947]
-
în activitatea lor. Au fost descoperite în Egipt, în mormintele faraonilor, diferite instrumente de măsură radiestezice, ce dovedesc că tainele acestei arte erau cunoscute și utilizate în cultura egipteană. Istoricul Herodot (490-429 î.Hr) face referire la radiestezie, amintind că sciții găseau apă potabilă și minerale cu ajutorul baghetei unghiulare. Din Roma antică parvin mai multe mărturii ale utilizării radiesteziei, în scopul descoperirii locurilor cu apă sau a prezicerilor, folosind mișcarea pendulului. În Evul Mediu, deși radiestezia a fost catalogată drept vrăjitorie
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]
-
Plateea. La sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr. Imperiul persan, în plină ascensiune, pusese piciorul și pe continentul european, cucerind o parte din Tracia, în timpul celebrei expediții a lui Darius I ("Regele regilor", 521-486 î.Hr.) din anul 514 î.Hr. împotriva sciților de la nord de Dunăre. Predecesorul lui Darius, Cyrus „"cel Mare"” (558-528 î.Hr.), cucerise în 546 î.Hr., printre alte provincii din Asia Mică, și regatul Lydiei, de care depindeau, cel puțin nominal, toate coloniile grecești din Ionia, unde se înfiripase o
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]