776 matches
-
apogeul unui curent „experimentalist”, care a existat și în antichitate, manifestându-se apoi lent, dar progresiv, către relativul apogeu Claude Bernard, care a fost și el ulterior depășit. Pot fi menționate câteva momente importante: Pierre Abélard (1079-1142), filosof și teolog scolastic, este considerat creatorul metodei dialectice, o mică breșă în arhitectura rigidă a scolasticii. În 1233 moare Johannes Actuarius, medic bizantin, care descrie diabetul conform conceptului galenic, dar introduce pentru prima dată în istorie un vas de sticlă gradat pentru a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Caracterurile au intrat în istoria literaturii române ca o colecție de portrete morale satirice, făcute după o rețetă clasicistă. Însă înainte de a-i aminti pe La Bruyère și pe La Fontaine, trebuie remarcat efectul de simplitate al înscenării lirice. Toate personajele, lingușitorul, scolasticul, femeile, nărodul se prezintă direct, printr-un procedeu teatral al rostirii. Nu e vorba de realism aici, ci de elementaritatea dispozitivului literar. Scriitorul care știa că literatura se face prin figuri și prin ilustrarea topoilor descoperă că e suficient să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcut în satul natal. In septembrie 1898 a intrat la seminarul franciscan din localitate, unde după trei ani, a îmbrăcat haina ordinului. În toamna anului 1905 a plecat în Italia (la Padova și apoi la Roma) pentru a studia filozofia scolastică și teologia. La Roma, a fost sfințit diacon și peste câteva zile, preot (mai 1910). Un an a activat ca profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a plecat din nou la Roma, pentru a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ce discipline au găzduit-o, au refuzat-o ori au contestat-o? Stoicii formulează în Occident prima semiologie. Constituită între logică și gramatică, ea se situează de partea logicii. Aici rămâne situată pentru Sextus Empiricus, neoplatonicieni, preafericitul Augustin, logicienii și scolasticii medievali, Locke, Leibniz, Berkeley, Hume, Vico, Condillac, Diderot, logica matematică ș.a. între toate aceste poziții de gândire, aparent, creștinismul ar fi trebuit să ofere semnului un loc privilegiat. Există oare, ca posibilitate măcar, în filosofia creștină un alt loc al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Gheorghe Grigurcu Intuind primejdia unei reducții păgubitoare a materiei sensibile din care e alcătuită textura poeziei, Marin Mincu procedează de altminteri rezonabil, glosînd pe marginea creațiilor antologate nu atît cu stringența scolastică a teoreticianului crispat de metodă, cît cu degajarea unei conștiințe critice deschise, tangente la propria-i vocație lirică. Criticul Mincu, unul din cei mai dotați și mai activi pe care-i avem, mai cu seamă în domeniul poeziei, are tactul
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
Cristian Barbosu reușește să capteze atenția și să o mențină de-a lungul întregii cărți, cu o adresabilitate maximă în rândul potențialului public cititor. Din acest punct de vedere, putem spune că nu avem de-a face cu o carte scolastică și nici cu limbajul de lemn religios, ci cu o carte vie, plină de dinamism, atractivă, pe care dacă începi să o citești, cu greu o vei mai lăsa din mână până nu o parcurgi în întregime. Dincolo de a da
SAU DESPRE SUFLETUL OMENESC SI VICISITUDINILE VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349720_a_351049]
-
o culegere selectivă, sub un titlu de sugestie a intimității, Lecturi împreună nu putem a nu ne pune, iarăși, chestiunea devenită oțioasa a raporturilor dintre poezia și critica exercitate în economia aceleiași personalități. Nu mai sîntem, din fericire, în momentul, scolastic, din acest punct de vedere, al anilor ^60-^70, cînd conceptul "poezie de critic" avea o anume trecere, chiar sub condeie dintre cele mai onorabile, dar nici n-am depășit complet atmosferă interpretării reflex-unilaterale a autorului care s-ar cuveni
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
depunerea întâmpinării sau pentru propunerea de probe și excepții. Dispozițiile art. 118 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă lasă pârâtul la dispoziția judecătorului, care își exercită rolul activ adeseori sub imperiul formalismului exagerat, interpretării strict textuale și scolastice a legii procedurale, doar în litera și nu în spiritul ei. Autorii excepției susțin lipsa de oportunitate a textului de lege criticat, prin raportare la diverse norme din Codul de procedură civilă, arătând că tratamentul procedural și probatoriul sunt mult
DECIZIE nr. 248 din 15 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159486_a_160815]
-
mult sau mai puțin, modificări fiind afectate de amprenta personală a scriitorului. Importanța fiecărui text este dezbătută în cadrul școlilor budiste care le conferă diferite grade valorice; de exemplu, unele grupări consideră anumite texte obiecte religioase, în timp ce altele preferă o percepere scolastică a lor. Nici limba sacră nu este una unitară, scrierile fiind în sanscrită sau pali, sau traduse în chineză, japoneză, tibetană, etc. Scrierile sfinte se divid în două categorii principale: scrieri canonice, care conțin mesajul transmis de religia lui Buddha
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
pur exercițiu de retorică, interesând mai puțin conținutul temelor și tot mai mult subtilitățile și nuanțele formale. Acest fapt a adus scolasticii în timpul Renașterii și mai târziu renumele negativ al unei pedanterii formalistice lipsită de conținut. Cei mai renumiți învățați scolastici ai secolelor al XI-lea și al XII-lea au fost Anselm de Canterbury, teologul și logicianul Pierre Abélard, precum și clericul Roscelin de Compiègne, care a întemeiat școala nominalistă. Din perioada de aur a scolasticii din secolul al XIII-lea
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
Toma din Aquino și Albertus Magnus, precum și călugărul Roger Bacon, prelatul italian Bonaventura și scoțianul John Duns Scotus, toți aparținând ordinului franciscanilor. Un reprezentant important al nominalismului a fost William Ockham, un fin logician, care a analizat critic întreaga filosofie scolastică. În Spania, scolastica a avut o perioadă înfloritoare în secolul al XVI-lea cu dominicanul Francisco de Vitoiria și iezuitul Francisco Suárez. În anul 1879, Papa Leon al XIII-lea a încercat să readucă în actualitate tezele scolasticii, în special
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
condițiilor dure ale Alpilor. După confruntările cu băștinașii, care au încercat să împiedice trecerea lui, Hannibal a evitat o forță romană ce mărșăluia de la coasta mediteraneană până la valea Ronului. Traseul exact de-a lungul Alpilor a fost sursă de dispute scolastice de atunci. Teoriile moderne susțin că a mărșăluit din valea râului Drôme și a traversat aria spre sud, de-a lungul drumului modern din Col de Montegenevre, ori a mărșăluit din nord spre văile râurilor Isère și Arc de Savoie
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
în anul 1970 și funcționând în incinta Școlii cu clasele I-VIII " Dumitru Popescu" din Dobriceni, Muzeul satului Dobriceni este o colecție de obiecte structurate în cinci categorii. Colecția cuprinde oase de mamut, bancnote, unelte din piatră, costume populare, mobilier scolastic vechi, cărți școlare vechi, o pinacotecă. Din 2005, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf MIHAI PETRESCU un grup de artiști plastici de pe meleagurile oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
Dumnezeu. Alte mișcări care s-au opus anabaptiștilor ca cea a spiritualiștilor au respins, asemeni catarilor, botezul cu apă. Interesul lor era orientat spre botezul duhului. Reacția catolică la aceste teorii protestante a dus la o nouă redefinire a învățăturii scolastice despre botez la conciliul din Trient. Acolo s-a hotărât obligativitatea botezului copiilor din punct de vedere al disciplinei bisericești. Ea trebuia să reprezinte simbolic integrarea în comuniunea bisericească după care copiii trebuie sa fie educați conștient spre învățarea valorilor
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
a avut succes. Ințelegerea în credința creștină este determinată de intelect (în sensul de intuiție personală, revelație), în contrast cu înțelegerea dată de rațiune (de exemplu, în problema de geometrie discutată de Socrate cu micul sclav în „Meno”). Subiectele propuse în dezbaterea scolastică devin din ce in ce mai abstracte și irelevante. La aceste probleme, s-au adăugat circumstanțe istorice. Contrareforma iezuită a inclus facultăți de teologie, de exemplu la Universitățile din Viena sau Graz (ambele cu facultăți de teologie în întregime iezuite) . A produs uneori un
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
o sinteză între rațiune și teologie. A doua problemă a universității medievale (lipsa originalității) a fost rezolvată prin studiul fenomenelor naturii. Descartes în „Discurs asupra metodei” propune o „filozofie practică”, bazată pe rațiune și experimente (în contrast cu filozofia speculativă, tipică metodei scolastice). Această nouă filozofie a devenit „filozofia științelor naturii”. Deoarece nu corespundea modelului universitar medieval, noi instituții au fost inițial înființate. Filozofia științelor naturii devine obiectul de studiu în academii naționale, de exemplu Academia Franceză (Academie Francaise, 1635) sau Societatea Regală
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
vezi Hertford College). Directorul de la Magdalen Hall a fost un Puritan foarte agresiv, John Wilkinson, care a avut o influență puternică asupra gândirii lui Hobbes. La universitate, Hobbes se pare că a urmat o curriculă propie, nefiind atras de studiul scolastic. Hobbes nu și-a completat studiile universitare până în 1608, dar a fost recomandat de Wilkinson ca meditator pentru William, fiul lui William Cavendish, Baron de Hardwick (și mai târziu conte de Devonshire), și astfel a început legătura lui de o
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
viață cu această importantă familie de nobili. Hobbes a devenit însoțitorul tânărului William și amândoi au luat parte la un mare turneu în 1610. Cu această ocazie, Hobbes a luat cunoștință de metodele științifice și critice europeene, care contrastau filosofia scolastică pe care o studiase la Oxford. În acea perioadă eforturile sale se îndreptau spre studiul atent al autorilor greci și latini, rezultatul fiind grandioasa traducere a Istoriei războiului Peloponesian a lui Tucidide, pe care a finalizat-o în 1628 și
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
teologiei ("De trinitate", "De fide catholica"), este considerat filozof creștin, unul din primii ""doctori ai Bisericii"". În 1891 a fost beatificat de Papa Leon al XIII-lea. aparține, cronologic, patristicii târzii. Totuși, este primul gânditor preocupat de o problematică specific scolastică, utilizând, în plus, o metodă scolastică de organizare a discursului. Astfel, la Boethius apare pentru prima dată o discuție detaliată a problemei universaliilor, o încercare consecventă de a echilibra raportul dintre filozofia antică și doctrina creștină și, cu atât mai
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
este considerat filozof creștin, unul din primii ""doctori ai Bisericii"". În 1891 a fost beatificat de Papa Leon al XIII-lea. aparține, cronologic, patristicii târzii. Totuși, este primul gânditor preocupat de o problematică specific scolastică, utilizând, în plus, o metodă scolastică de organizare a discursului. Astfel, la Boethius apare pentru prima dată o discuție detaliată a problemei universaliilor, o încercare consecventă de a echilibra raportul dintre filozofia antică și doctrina creștină și, cu atât mai semnificativ, încercări de a argumenta rațional
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
a petrecut trei ani, relativ fericit, în confortabilul cămin Frau Cotta - Ursula Cotta. În 1501, tatăl lui Luther, căruia îi mergeau afacerile, l-a trimis la Universitatea din Erfurt. Aici studiile erau axate pe teologie și filozofie, care era încă scolastică. Dar triumfase și aici nominalismul lui Occam și Luther a făcut aici cunoștință cu doctrina lui, după care papii și sinoadele puteau să greșească. Nu agrea scolastica dar a învățat puțină greacă, puțină ebraică și a citit principalii clasici latini
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
Zaharie Catarig s-a pensionat în anul 1886 pe motiv de boală, dar și forțat de autorități pentru că nu știa limba maghiară. După pensionarea lui Zaharie Catarig, la 26 septembrie 1886, senatul școlar rebrean, cu aprobarea vicariatului și a consistoriului scolastic episcopal, la ales învățător pe Constantin Suci, fiu al fostului primar local George Suci, ce avea să rămână în memoria colectivă a Rebrei sub numele "Dascălul Costan". Constantin Suci absolvise Preparandia din Gherla în anul 1884, funcționase doi ani școlari
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
din Bologna (prima Universitate europeană!), cu intenția unei cariere ecleziastice. Este atras totuși mai mult de studiul filozofiei și teologiei și, timp de șapte ani, vizitează cele mai renumite universități ale Europei din Ferrara, Padova și Paris, studiind - pe lângă filozofia scolastică aristoteliană - și limbile latină, greacă, ebraică, arameică și arabă, dobândind încă din tinerețe renumele de poliglot. În 1484, se duce la Florența, în acel timp centrul vieții spirituale umanistice, unde Marsilio Ficino conducea noua ""Academie Platoniciană"", încurajat și susținut de
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]