1,649 matches
-
digresiune - când, uneori, digresiunea n-are ca temă chiar... digresiunea - consacrate unor tematici serioase - moartea, prietenia - sau aparent neînsemnate: ștafetele, poștalioanele! Eseurile încearcă. Ele încearcă niște tonuri, niște stiluri, niște gânduri, dar și păreri, idei, ele testează, își bagă nasul, scotocesc pentru că este vorba de a găsi și de a scoate din adâncuri perla - din nefericire, devenită adesea, de-a lungul veacurilor, formula în care încremenește gândirea: „a filosofa înseamnă a învăța să mori”; „un prieten adevărat e un lucru minunat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Niciodată un astfel de portret acuzator n-a fost schițat cu atâta sinceritate și cruzime. Plecând de la aceste versuri, Ieronim însăilează o poveste abracadabrantă, dar care pare a corespunde realității textului: pentru a scrie cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane, trebuie neapărat să fi fost îndrăgostit cândva, și nu doar un pic! Ce altceva poate genera o asemenea nebunie dacă nu niște vrăji? Așadar, filtre și parfumul de vrăjitoare asortat - căci spectrul femeii nu doarme
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
colegi de studii. Aceea care a reușit a fost comisă de o persoană pe care o cunoșteam de mult. Care a cerut să stea o săptămînă și care a stat vreo două luni. După aceea mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au dispărut diferite scrisori, unele absolut fără interes, pe care le primisem de la prieteni, dar și ciornele pregătite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum și unul - de ce doar unul? - dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și generos cu cei ce își recunosc greșelile, neîndurător cu uneltitorii (îi dă „hrană sabiei”), arbitru ascultat al treburilor de prin prejur, cârmuitor înțelept, ctitor pios și părinte grijuliu. În zugrăvirea chipului „celui cu pieptul tare”, M. nu ostenește a scotoci în depozitele de ornamente pe care le frecventa în mod obișnuit. Eroul depășește obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
titular și cel intitulat Momentul actual al criticii. Acesta din urmă tratează problema reconsiderării statutului criticii, în timp ce primul - care pornește de la Arca lui Noe, eseul lui Nicolae Manolescu - reprezintă o încercare de (re)definire a romanescului. În acest scop, M.C. scotocește cu răbdare prin bibliografia problemei, constatând fie relativismul definițiilor, fie tendința generalizărilor forțate. Paradigma pentru care optează are în centru conceptul de complexitate, caracteristic pentru oricare din termenii ecuației lume-existență umană-viață. În secțiunea Lecturi posibile, modelul propus este ilustrat prin
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
i-o Întinde lui Tarquin. — Așa! Închide ușa În urma lui și se Întoarce la mine, cu ochii strălucitori. — Hai că nu mai e nimeni prin preajmă. Dă-mi verigheta ta. N-am nevoie decît de niște ață sau așa ceva... — Poftim. Scotocesc prin sertarul măsuței de toaletă și scot o panglică veche, cu care era legat un pachet de la Christian Dior. — Ajunge? Cred că da. Suze bagă panglica prin verighetă. Acum, Becky, ești sigură că vrei să știi? Mă străbate un licăr
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dublu. Wilfrid și Clementine arată și ei foarte simpatic, au pe cap niște șepcuțe cu dungi haioase foc. — Bună! Mă grăbesc spre ea și-o Îmbrățișez strîns. — Nu-i frumos? — Am biletele pe undeva, să văd cum le găsesc... Suze scotocește prin geantă. Plus niște vouchere pentru cîte un shake... — Ernie a rămas cu Tarquin? — Nu, e la mama. O să se simtă foarte bine Împreună, adaugă Suze cu drag. O să-l Învețe să jumulească un fazan. Nu e vorba doar de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am și un copil, crede că, gata, o să fim prietene? — Ar fi frumos! spun amabilă și Suze mă săgetează cu privirea. În cazul În care te interesează, În cartea mea am și un capitol despre cum să mănînci În timpul sarcinii... Scotocește În geantă și scoate o carte cu copertă lucioasă, pe coperta căreia e o fotografie cu ea În bucătăria ei, cu un braț de legume În mînă. — Trebuie neapărat să-ți trimit și ție un exemplar. — Despre pofte și chestii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
inima de trei metri. Aș putea afla. Fără să mai fiu nevoită să fac Încă o ecografie. Și fără să-i spun lui Luke. — Îhm... și asta se comandă tot online? Întreb, cu glasul ușor spart. — Astea le am aici. Scotocește În sertar și scoate o cutie mare, albă. — Aha, Înghit eu În sec. O s-o iau. Mulțumesc. Îi Întind cartea de credit și individul o trece prin aparat. — Ce mai face drăguța de Tallulah-Phoebe? aud un glas din spatele meu. E
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
putea să ai dreptate. Ia să văd cu ce ești Încălțată. Se uită la sandalele mele cu talpă lată și clatină din cap cu tristețe. — Astea nu sînt deloc potrivite pentru perioada de sarcină avansată. Uite, Încearcă-i pe ăștia. Scotocește prin ultimul sertar de la birou și scoate o pereche de șlapi oribili de cauciuc, căcănii. — SÎnt doar mostre ortopedice, dar m-aș bucura să-mi spui cum ți se par. Mă holbez la ei nedumerită. — Adică În loc de ciorapii ăia groși
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
săptămîni, după care ne vom reîntîlni. Orice informație obținută de noi Între timp vă va fi comunicată direct prin intermediul meu. Firește, voi avea nevoie și de un mic aconto... — A, zic, ducîndu-mi mîna la geantă. Firește. — Și, În calitate de nou client... scotocește prin sertar și scoate o foaie volantă, aveți dreptul la o ofertă specială. Ofertă specială? Chiar crede că mă interesează cine știe ce ofertă specială idioată? CÎnd Îmi e amenințată căsnicia? Adevărul e că mă simt efectiv jignită că a pomenit de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
capul. Are pe chip o expresie ciudată, imposibil de descifrat. — Și... zi așa, Becky, spune jovial. E Armageddon sau Pomegranate? — Poftim? mă uit la el confuză. — Azi-dimineață, cînd am ajuns acasă, am Încercat să-mi dau seama unde ești. Am scotocit prin sertare, În căutarea vreunui indiciu... zise el, șovăind. Și am dat peste Trusa de determinare a sexului copilului. Ai aflat ce e, așa-i? Mai să-mi sară inima din piept. Rahat. Trebuia să fi aruncat naibii testul la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am ales o rochie roz petrecută și cizme de antilopă. Plus că aseară am fost la manichiură, am cumpărat niște flori și am făcut nițică ordine prin apartament. Lucrul care mi-a plăcut cel mai mult a fost că am scotocit prin toate vechile mele cutii cu diverse, pînă cînd am dat peste felicitarea asta genială pe care am cumpărat-o mai demult, la New York. Are pe ea un leagăn minuscul de copil, În jurul căruia sînt Împrăștiate tot soiul de cadouașe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iar fetița i l-a prins și i-l strînge În mînuța minusculă. — Ia zi, fetișoară dragă, zice, cum să-ți spunem noi ție? — Nu ne-am hotărît Încă, zic. E foarte greu! — V-am adus o carte! spune mama, scotocind prin rucsac. Ce ziceți de „Grisabela“? — Grisabela? o Îngînă tata. — E un nume superb! spune mama apărîndu-se, și scoate 1000 de nume de fată și-o pune pe pat. Neobișnuit. — Și toți copiii o să-i spună Grizzle! răspunde tata. — Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
continuă cu Flamingo (1984) și Orpheus (1986), unde poetul dezvoltă ceea ce s-a conturat în Magie, accentul fiind pus pe cercetarea calmă a unor lumi, cea interioară și cea din afară, invadate de mistere fascinante. Apare motivul „poetului orb”, care scotocește insistent în sine, în același timp meditația extinzându-se la scara timpului cosmic, a spiritului, a Marelui Sens ce preexistă lumii. Este reconstituită tradiția imnurilor orfice (sunt invocați Musaios și Oiagros), regresiunea spre vremurile arhaice ale inițiaților continuând în Zamolxis
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
pe care am devorat-o". Citea enorm. Dar refuza să-și constituie bibliotecă. Cărțile din casă cînd - rareori - le avea, îl apăsau teribil. Prefera să și le procure de la Sorbona sau chiar de la bibliotecile de cartier, pe care le frecventa, scotocindu-le, prin depozite și rafturi, alegîndu-și nutrimentul pentru hămeseala lecturii. Cîndva nota: " Cine mă va lecui de cumplitul meu "Bildungstrieb"? Pe cine să fac vinovat de pasiunea mea pentru cărți, de nevoia de a mă "cultiva", de setea de a
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
realitate. Mă simt răspunzător pentru ele, nemaivorbind că-n ochii mei orice cuvînt are privilegiul de-a fi de neînlocuit". Altădată, la 21 ianuarie 1966, se tînguia în caiet: "Azi-dimineață, în loc să lucrez, m-am dus într-o librărie unde am scotocit mai bine de un ceas, fără nici o nevoie... Totul ca să mă eschivez de la lucru sau, mai exact, de la obligația de a mă așeza la masa de lucru. Obiceiul acesta de-a amîna de pe o zi pe alta e o crimă
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
sate aparținând moșiei de la Uście îi sunt înapoiate câțiva ani mai târziu 240. Todosia a murit în Polonia, după cât se pare, către mijlocul veacului al XVII-lea. Istoricii nu știu unde i se află mormântul. Ei (Sever Zotta, mai cu seamă) au scotocit arhivele poloneze pentru a-i reface existența. Iar pe armașul Nicoară (Nicoriță) îl mai aflăm și în Neamul Șoimăreștilor... Vitierniceasă, serdăreasă și, în cele din urmă, Doamnă a Moldovei într-un loc în cronică, vorbind despre soția lui Dabija Vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care am tras la mal, unde am dat de opt indivizi goi pușcă și Înarmați cu bâte, care, după ce au legat barca, au sărit În ea și ne-au prădat bagajele. În timp ce banda de hoți se afla la proră, unde scotoceau buzunarele Însoțitorului meu, slujitorul proprietarului bărcii, care se afla la pupa, Îmi șopti: „De loc sunt din Quoise (un oraș despre care am mai pomenit, situat În apropiere de Hit) și nu mă tem de ageli - ți-aș putea salva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prizonier, la postul de poliție, unde m-au reținut de la ora nouă dimineața până la trei după-amiaza192, fără a-mi oferi nici măcar un scaun pe care să mă pot așeza. Între timp, trimiseră un polițist la hotel. Intrară În cameră și scotociră printre lucruri, dar nu găsiră nimic suspect. În vreme ce ei erau ocupați cu percheziționarea echipamentului, sosi și calul meu, care a fost dus În grajd. De cum Îl văzu, polițistul veni la mine și insistă să i-l vând. I-am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Spectacolul amintește, cu alte detalii, pe cel în care Ilie Moromete, făcând pe prostul, își bate joc de cel venit să încaseze „fonciirea”. Nu mai puțin moromețiană e scena în care același țăran taie scara de la pod, în timp ce podul e scotocit de strângătorii de cote, încât la coborâre cad cu sacul peste ei. Prieten nedespărțit al lui Năiță, „aghiotantul” său, cum îi spun unii în derâdere, Pătru cel Scurt îl întregește tipologic, mai mult decât Dumitru lui Nae pe Moromete. Episoade
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
unor simpozioane internaționale a căror temă privea viața și opera lui B. Fundoianu, precum și relațiile literare și culturale germano-române. Publicistica lui Z., ca și prestația de lexicograf, relevă o privire ageră, care nu lasă, pe cât posibil, să îi scape nimic, scotocind fie și prin zone de umbră în căutarea unor lucruri noi. Îi rețin atenția autori despre care nu prea se vorbește, așa cum unor scriitori consacrați li se dezvăluie anumite trăsături sau manifestări puțin sau câtuși de puțin cunoscute (V. A
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
de B.S. Bloom, J.T. Hastings și G.F. Madaus (1971)27, dar și de alți maeștri ai mastery learning precum J.H. Block 28 sau K.P. Torshen 29. Acestora li s-a adăugat R.M. Gagné, care a avut ideea genială de a scotoci prin puzderia de teorii ale învățării (câteva sute!) și a identificat mecanismele învățării solicitate în instruirea școlară. În acest fel s-a elaborat „vestita ierarhie a lui Gagné”: nouă tipuri de învățare care permit orice instruire, nouă mecanisme universale (în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ereticii metodei științifice” - ei s-au ambiționat să introducă în dezbateri viziuni și curente noi, distructive în raport cu „tradițiile” curriculare moderne. Așa au apărut: reconceptualismul (Huebner, 1962), umanismul (Rogers, 1962; Maslow, 1962); teoria noilor priorități curriculare (Berman, 1965). Alți „nonconformiști” au scotocit, cu metode neortodoxe, prin „locuri neumblate” ale curriculumului și au dat la iveală lucruri neobișnuite. Este cazul lui Jackson (1968), care a dezvăluit existența așa-numitului „curriculum ascuns” - un „monstru pedagogic” care a înfiorat liniștita lume a cercetărilor educaționale pozitive
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații „inginerești”, impusă de Robert Mills Gagné. Acesta publicase în 1966 ambițioasa lucrare The Conditions of Learning, care a fost reeditată în 19709. El „scotocise” în puzderia de teorii behavioriste ale învățării, realizate pe baza unor cercetări experimentale, pentru a identifica mecanismele învățării solicitate în procesul instruirii umane. A decis că ar exista opt asemenea mecanisme: 1) învățarea semnalelor (signal learning; evidențiată de Guthrie, 1935
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]