5,013 matches
-
cealaltă. Dar să las totuși deoparte ce am citit în revista clujeană și să spun câteva lucruri despre cartea Florinei Ilis, cum îmi propusesem de altfel de la început. Și cum merită din plin. Viețile paralele sunt la Plutarh (de la care scriitoarea împrumută titlul) ale mai multor personalități antice puse una în fața celeilalte (în paralelă) în timp ce aici este vorba de viețile unuia singur, viețile lui Mihai Eminescu. De ce viețile? Pentru că aceasta e chiar ideea susținătoare a cărții: sunt în discuție, ca să vorbim
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
Liszt și sala ei de muzică era plină de amintiri de-ale marelui artist. Petrecuse multă vreme la Weimar în apropierea sa intimă, din care făcea parte și marele duce Alexandru. În afară de aceasta,era o foarte cunoscută și mult apreciată scriitoare (printre alte lucrări, completase drama „Demetrius” de Schiller, lucrare care atrăsese atenția lumii intelectuale asupra sa). Mergeam mult la concerte, căci abundau sălile de concert, și la operă asemenea. Prima mea impresie covârșitoare am avut-o ascultând Meistersinger von Nürenberg
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
frământări în care a trăit mama ei, Selma, protagonista cărții de față, avem toate premisele unei povești excepționale. Și totuși nu se întâmplă asta, în mare măsură și din cauza faptului că autoarea este întâi de toate jurnalistă și abia apoi scriitoare. Textul rece, distant și tăios se regăsește mai cu seamă în pasajele eminamente politice, care par adevărate decupaje din publicații ale vremii. Nimic spectaculos, doar o relatare plată al cărei unic merit pare a fi acela de a spori cultura
Cronica destrămării Imperiului by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3928_a_5253]
-
Herta Müller e fără pereche. Drept e că, citindu-i cărțile, trebuia să ne așteptăm la exploziile acuzatoare, mai ales că toată foamea ei de lume vine dintr-o tăcere cronică a scrisului esențializat. Dacă în text ai impresia că scriitoarea sapă, fără speranță, un sistem de subterane existențiale, mereu adâncite spre un ce abisal, oralitatea, în schimb, aduce cu o eliberare de angoasele și fantomele muțeniei. În toate cărțile ei - și mai evident în cele de eseuri memorialistice - vedeta rămâne
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
s-a spus. Acum e vremea unui turnir cu sine însăși, cu garda jos. În plan social ea a devenit o profesionistă a lucrurilor incomode, tratând cu dispreț orice ține de sistematica sentimentelor. Citind notele memorialistice, e limpede că, pentru scriitoare, persecuțiile de altădată nu au încetat, că ele se prelungesc în „domenii interioare” - cum le numește -, ce trec dincolo de cuvânt. Pentru Herta Müller, România a rămas o țară a imposturii și falsității, în care orice brumă de afecțiune devine insuportabilă
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
la fel de iute de picior ca și trădarea, fiind nevoită s-o ia la goană din fața trădării, ori chiar s-o ia înainte. Acest soi de fericire era deseori o fericire hoțească, strâmbă” (Cristina și fantoșa ei). De fapt, ceea ce acuză scriitoarea este tocmai lumea strâmbă, care, amânând recunoașterea slăbiciunilor istorice, a îmbrăcat haina veselă a democrației. Partea dureroasă este că și-a păstrat nostalgia după epoca totalitară. O anomalie inacceptabilă, „o fericire ieftină”, „o alcătuire inegală”. Când scrie despre întoarcerea în
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
carte-tartină - de înghițit dintr-odată, pe nemestecate. Reușeam să mă concentrez corespunzător, deveneam pentru o vreme o ureche uriașă cu ajutorul căreia captam foșnetele, ecourile și șoaptele; glasurile îndepărtate care răzbăteau până la mine prin pereți. Dar niciodată nu am devenit o scriitoare adevărată sau - mai bine zis - un scriitor, fiindcă la genul masculin cuvântul acesta sună mai serios. Mie viața parcă mia scăpat mereu printre degete. Dădeam numai peste urmele ei, peste niște exuvii mizere. Când îi depistam coordonatele, era deja în
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
--- Scriitoarea indiană Anuradha Roy își împarte viața între New Delhi, unde lucrează ca editor la editura academică Permanent Black, și Ranikhet, un oraș în Himalaya. În anul 2006, s-a numărat printre finaliștii Premiului International Young Publisher of the Year, acordat
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
chien et loup”, îi spunea pe la mijlocul anilor 1960 unei doamne pe care o curta în maniera lui subtilculturală. Dorința de a o epata era, cu siguranță, mai mare decât teama de-a n-o umili. Doamna, care era și ea scriitoare, a râs grațios și i-a întors spatele. A fost o excepție. Succesul la doamne al lui Țoiu a fost până la bătrânețe incontestabil. Dar și devotamentul față de iubite sau soții. S-a însurat ultima dată la 77 de ani. Compania
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
tocmai ușoare - saxofon, harpă, violoncel - soprane și tenori interpretează arii diverse în castelul Livonienilor, un cvintet al Filarmonicii din Liepaja cântă Mozart în aula bibliotecii, auzi jazz pe o estradă special amenajată în fața primăriei. Dar dincolo de muzică?? Nu degeaba afirmă scriitoarea franceză Sophie Képès: „Ventspils nu se dăruiește dintr- odată, ai nevoie de un răgaz ca să-i explorezi ascunzișurile și să-i pătrunzi tainele... La fel se întâmplă și cu sufletul locuitorilor lui...” Există, fără doar și poate, și multă sărăcie
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
său negru, cu situațiile absurde ori grotești, dar cu un talent remarcabil, până la Eriks Adamsons, socotit a fi Alfred de Musset al literaturii letone. Surpriza deplină mi-o oferă însă literatura contemporană. Citesc în franceză un volum semnat de 7 scriitoare letone, din trei generații, o proză ușor intimistă, dar plină de sevă. Incredibile aceste femei: Regina Ezera, Gundega Repse, Eva Rubene, Andra Neiburga, Nora Ikstena, Inga Abele, Ruta Mezavilka! Citindu-le, am în față o epocă: descopăr deopotrivă realitatea socială
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
urmează, în ordine descrescătoare bieloruși, ucrainieni, polonezi, lituanieni. Dincolo de granițele țării mai trăiesc 170.000 de letoni. Aflu că rușii au școli în care studiază în limba lor; totuși letona fiind limba oficială, o studiază și pe aceasta. Întreb o scriitoare: după 1991 au fost ruși care au părăsit Letonia, nu, vine imediat răspunsul, dacă s-ar fi întors în Rusia ar fi fost orfani de țară; de-acum aceasta e patria lor! Încă ceva interesant, o traducătoare poloneză s-a
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
E posibil ca nevoia de adorație să-și fi găsit, temporar, alte ținte (vedetele de la Hollywood ori starurile rock). Dar nimic nu ne împiedică să credem că succesul constant al cărților lui Jane Austen se datorează și felului în care scriitoarea a descris excitația vecină cu isteria a unora din protagonistele sale la gândul bărbaților în uniformă. Sunt convins că urmașele Lydiei Bennet, din Pride and Prejudice, sunt la fel de numeroase azi, ca și acum o sută sau două de ani. Probabil
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
i-ar fi dator lui Evelyn Underhill. Acuzația de imoralitate e susținută, în prima versiune a textului, prin invocarea unei „istorii orale“ extrem de îndoielnice. Conform acesteia Nae i-ar fi mărturisit Cellei Delavrancea „împrumutul“ pe care îl făcuse din cartea scriitoarei anglicane. Informația a circulat prin telefonul fără fir al solidarității feminine: ea ar fi fost transmisă Georgetei Mircea Cancicov, care la rândul ei a transmis-o Georgetei Dimiseanu, de la care a aflat-o Marta Petreu. Sunt multe motive să ne
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
poate fi suspectat în nici un caz de a plăti tribut unui autor ca Evelyn Underhill. În zadar va căuta cineva „împrumuturi“ din Mysticism. Sursele sale sunt diferite, iar cele recente sunt cu mult mai solide și mai de autoritate decât scriitoarea engleză. În articolul său despre Rudolf Steiner, publicat în Cuvântul din 13 aprilie 1927, sunt menționate (implicit, nu într-o tipologizare didactică) cele trei caracteristici ale magiei pe care Evelyn Underhill le preluase de la Eliphas Lévi: 1) „faptul simpatiei [lumii
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu pentru a trage o asemenea concluzie. Această ipoteză asupra „laboratorului“ cursului atinge și dimensiunea psihologică a creației. E adevărat că Nae Ionescu preia creativ cele câteva idei și le transpune într-un context ideatic diferit de cel al scriitoarei britanice. Ceea ce i s-ar putea reproșa, totuși, conform principiilor sale, este că „procesul de elaborare“ nu a fost suficient de îndelungat, pentru ca produsul final să devină atât de personal, încât să piardă legătura cu materialul inițial. Pentru a folosi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
literatură în general, cu elevii, elaborând, în același timp manuale, și alte cărți pentru învățământul liceal. Scrie, în colaborare, O istorie a poeziei române și O istorie a prozei și a dramaturgiei, intitulate Caiet de notițe. Dar, eclipsată de profesoară, scriitoarea de literatură originală nu s-a înstrăinat de sine definitiv. Parcă aștepta clipa întoarcerii la uneltele sale. Anul 2012 a înscris în bibliografia Mariei Octavian Viața ca reprezentare, scriere de caracter memorialistic, dar posedând însușiri prin care acest caracter este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ARGUMENT Studiul literar asupra prozei de început a scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu realizează o analiză literară cu aplicație pe opera , evidențiind imagini ale alterității în proza de început a scriitoarei. Lucrarea de față surprinde imaginile personajului feminin Manuela, în raport cu sine, cu lumea exterioară, cu spațiul claustrant al orașului de provincie
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ARGUMENT Studiul literar asupra prozei de început a scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu realizează o analiză literară cu aplicație pe opera , evidențiind imagini ale alterității în proza de început a scriitoarei. Lucrarea de față surprinde imaginile personajului feminin Manuela, în raport cu sine, cu lumea exterioară, cu spațiul claustrant al orașului de provincie, cu societatea mediocră cu care nu intră în consonanță, cu familia față de care se simte străină, cu ipostaza femeii în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
simte străină, cu ipostaza femeii în general, pe care o suportă ca pe un corsaj inadecvat, cu timpul ce rămâne un etern pierdut. Lucrarea a fost elaborată prin studiul lucrărilor de specialitate referitoare la viața și opera Hortensiei Papadat-Bengescu. Opera scriitoarei este de referință pentru perioada interbelică, prin originalitatea și caracterul ei feminin numai o femeie cu personalitate puternică se va putea sustrage influienței modelelor masculine. După cum remarca Garabet Ibrăileanu :„ea nu ne dă melodii, ca să deseneze evenimentele, ea ne dă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
dă melodii, ca să deseneze evenimentele, ea ne dă armonii de senzații, care aduc ceva din intimitatea profundă a lucrurilor. De aici și stilul său cu fraze lungi, cu incidențe, cu reveniri, cu ezitări”. Eugen Lovinescu este sensibil la debutul marii scriitoare pe care o va fura lui Ibrăileanu pentru a o atrage printre membrii activi ai cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
stilul său cu fraze lungi, cu incidențe, cu reveniri, cu ezitări”. Eugen Lovinescu este sensibil la debutul marii scriitoare pe care o va fura lui Ibrăileanu pentru a o atrage printre membrii activi ai cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu e însă mai mișcător și mai nobil decât acest zbucium peste care plutește sufletul fatalității
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Cu o egală intensitate, lucrurile mari, ca și cele mici, trezesc aceleași reacții, producând dezechilibre ale acestei literaturi în care nu există planuri, ci totul se aruncă deodată în flacăra mistuitoare a unei pasiuni născută dintr-o sensibilitate exacerbată. Meritul scriitoarei este cu atât mai mare cu cât ea este unică în literatura română prin lirismul prozei sale, reflectat în viziune auctorială. Autoarea a căutat în fiecare colțișor al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
În opera sa de început nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci Manuela iubește „donjuani” sau zburători fiind variantă a Penelopei sau Ofeliei, emanatoare ale unor stări nedefinite perpetue. În linii generale stilul scriitoarei a evoluat de la caracterul romantic digresiv și adițional Ăscrierile de început), la acel obiectiv, sobru și tinzând mai ales spre exactitate decât spre culoare, volutele ample ale expresiei lirice din primele scrieri ale autoarei indică zăgazurile de până atunci. De
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]