5,506 matches
-
Liviu Dănceanu Pare că nimic nu-l poate opri pe Vasile Robciuc din escaladarea și săvârșirea unor proiecte, pe cât de temerare, pe atât de trebuincioase. Așa au fost, de pildă, monumentul Dada de la Moinești, realizat după un plan al sculptorului Ingo Glass, ori Caietele Tristan Tzara "turnate" în patru tomuri (nr. 1; nr. 2-4; nr. 5-12; nr. 13-20) la Editurile Vinea și Priftis. Așa va fi, bunăoară, publicarea exhaustivă a creației dramatice tristantzarești, ce se intenționează a fi sublimată ulterior
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920, în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi avut acum 87 de ani. În condiții normale, ar fi trebuit să ne aducem aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de aproape douăzeci de ani, pentru că înainte de 1990
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi avut acum 87 de ani. În condiții normale, ar fi trebuit să ne aducem aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de aproape douăzeci de ani, pentru că înainte de 1990 nici nu se putea pune problema, să fie reintegrat în spațiul cultural căruia îi aparține indiscutabil. Dar și anul acesta, ca și în anii trecuți, pînă și momentele aniversare
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
se pregătea o vizită acasă. Atașatul nostru cultural de la Paris, cunoscutul prezentator al Cerbului de Aur de la Brașov, Andrei Magheru, îl informa profesionist pe ministrul de Externe - și îi trimitea, spre știință, aceeași depeșă ministrului Culturii -, că o vizită a sculptorului în România nu ar fi oportună deoarece soția sa este monarhistă ca opțiune morală și membră a Partidului Republican francez ca angajare politică, fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion Vlad și puterea de atunci, extrem de hibridă; pe trei
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
în perspectiva recuperării memoriei lui Ion Vlad. La Călărași, regretatul poet Ștefan Drăghici, susținut puternic de primarul de atunci și de acum, Nicolae Dragu, a inițiat cel mai complex simpozion de sculptură în metal din țară, care a primit numele sculptorului, și a inițiat, totodată, Premiul național pentru sculptură ,,Ion Vlad", premiu care a și fost atribuit într-o primă ediție. Tot cu vreo cîțiva ani în urmă, după ce dispariția năprasnică a lui Drăghici a lăsat totul într-o fază încă
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
incurabil și damnat cultural, pe numele său Paul Drumcea, a preluat mesajul de la Călărași punînd bazele unei Fundații ,,Ion Vlad", fundație care, în chiar într-o zi de 24 mai, a organizat la Fetești o expoziție și un simpozion închinate sculptorului. Dincolo de aspectul sentimental și de inevitabilele disfuncții de organizare ale unei asemenea acțiuni, simpozionul de la Fetești a reușit să repună în discuție prezența sau, mai curînd, absența sculptorului din actualitatea culturală românească și să relanseze ideea unei cît mai grabnice
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
24 mai, a organizat la Fetești o expoziție și un simpozion închinate sculptorului. Dincolo de aspectul sentimental și de inevitabilele disfuncții de organizare ale unei asemenea acțiuni, simpozionul de la Fetești a reușit să repună în discuție prezența sau, mai curînd, absența sculptorului din actualitatea culturală românească și să relanseze ideea unei cît mai grabnice recuperări. Acest episod aniversar chinuit și frustrant, la prima vedere cu un aer familial și ușor provincial, dar cu atît mai autentic, ar fi putut să aibă, în
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
și nici prin opinii induse pe alte canale. La întrebarea simplă și legitimă, din ce pricină se simte tot mai insistent nevoia recuperării lui Ion Vlad și a redării lui climatului artistic românesc, răspunsul este și el destul de simplu: plecarea sculptorului din țară în urmă cu peste patruzeci de ani, în plină putere și în plină glorie, a lăsat în arta noastră contemporană un loc pe care încă nu l-a ocupat nimeni. Nici George Apostu, nici Paul Vasilescu, nici Vaslie
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
anonim de bunuri simbolice, faptele sînt cu atît mai relevante, iar acțiunea de la Fetești, așa provincială și precară cum a fost ea, capătă cu atît mai mult valoarea unei somații. Dacă mai punem la socoteală și faptul că, după dispariția sculptorului, atelierul său de la Paris a fost evacuat și lucrările, care au scăpat de la distrugere, s-au răspîndit cine știe pe unde, este o obligație imperativă, măcar pentru zona lui natală, Călărași /Ialomița, să-i instituționalizeze memoria. Adică să înceapă o
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
Pavel Șușară Stăpînul cîinilor săi se numea o expoziție pe care sculptorul Gheorghe Marcu a deschis-o, cu mai mulți ani în urmă, la Galeria Simeza. Deși în mod curent este lipsit de semnificație, oscilînd între cochetărie și provocare, titlul are, de data aceasta, o funcție clară și o importanță bine stabilită
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
panouri (tocătoare) din lemn în care sînt înfipte mucuri de țigară, o coloană de cărămidă și două recipiente de toaletă (WC-uri) unite între ele printr-o rețea de sîrmă, încărcată și ea cu material ceramic. Așadar, ca tipologie convențională, sculptorul propune imagini realizate într-o perspectivă mimetică, de aluzie zoomorfă, (cîinele), repere deja consacrate formal, însă produse nemijlocit de către autor (tocătoarele) și obiecte gata făcute, recuperate din serii industriale (WC-urile și mucurile de țigară). La primul nivel, cel formal
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
tridimensionale, adică deplin autonome în spațiu. Aceste niveluri ale proiectului lansat de Gheorghe Marcu se referă strict la natura formală și plastică a lucrărilor, la problemele nemijlocite ale construcției și ale reprezentării. Însă dincolo de planul tehnic și de cel formal, sculptorul țintește unul mult mai larg, în care ideile narative sînt prelungite într-o evidentă perspectivă spirituală. Așa cum la nivelul ei perceptibil expoziția poate fi socotită o demonstrație privind succesiunea și simultaneitatea formelor și a tehnicilor, în substrat ea este o
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
din spațiul tabu al sălii de baie, pe căi diferite și în sisteme de codificare diferite, resuscită subtil ideea cuplului și mitul androginiei. Ingemănarea și, mai apoi, resorbția polarității în unitate încheie acest scenariu narativ prin întoarcerea la sursă. Că sculptorul și-a premeditat sau nu acest discurs este mai puțin important. Importante rămîn sugestia de lectură și caracterul deschis al unui proiect cu mult mai bogat în subtext decît ar lăsa să se înțeleagă dimensiunile lui exterioare.
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
de versuri și a nuvelei remarcabile,,Fiica lui Menumorut’’.Tot din județul Caraș Severin învățătorul George Catană(1865-1944)este de remarcat, acesta slujind în acea perioadă școala cu multă pricepere. Pictorii Nicolae Popescu(1835-1877)și Ion Zaicu(1868-1914), dar și sculptorul Alexandru Liuba(1875-1906) au lucrări care au intrat în patrimoniul artei plastice românești. Dintre cunoscuții satului Pojejena, în anul 1918 erau notarul Antoniu Kiss și învățătorul Maxim Moldovan. Un personaj important al orașului Moldova Nouă a fost Alexandru Moisi, un
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
lui, viața sa cotidiană și chiar aspirațiile asunse. Cel care, în final, i-a temperat excesele și i-a defrișat drumul, i-a construit fizionomia, i-a precizat psihologia și i-a conturat noua mitologie a fost Artistul: arhitectul, pictorul, sculptorul, graficianul, actorul și saltimbancul, scriitorul, muzicianul de salon sau biata dizeuză cu bancnota mototolită între țîțe. Semn idubitabil că mai mult decît în plan funcțional și administrativ, mai mult decît în înfățișările sale nemijlocite, Orașul trăiește într-un complicat sistem
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
se putea vorbi, pînă în acel moment, în cîmpul artelor plastice românești. Așa cum industria oțelului a scos copiii de țărani fără pămînt din satele lor colectivizate și i-a calificat ca oțelari, forjori, strungari etc., tot așa oțelul a scos sculptorii din materialele lor tradiționale, lemnul, piatra, lutul, gipsul și bronzul și i-a apropiat de tehnici noi, de probleme ale spațiului neexplorate încă și de o altă dinamică a gîndirii artistice. IV. Artele decorative Părăsindu-și condiția lor de arte
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
nu a devenit un tehnician autist, un fel de scafandru captiv în străfundurile materialului, artistul decorativ a visat negreșit să facă tablouri din ceramică, sculptură din lînă, arhitecturi din sticlă și bijuterii cît casa, adică să devină un fel de sculptor sau un fel de pictor cînd el, funciarmente, este cu totul altceva.
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
propriu-zisă, inerțiile noastre mentale nu ne-au eliberat încă de prejudecăți segregaționiste. Așa cum scriitorul este încă plasat, conform acestei scheme, din punct de vedere al abilităților manuale și al acțiunilor practice, într-un adevărat spațiu al infirmității, artistul plastic - și sculptorul cu precădere - continuă să rămînă, pentru multă lume, o forță primordială, un agent fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
diferite, se așază personalitatea și opera lui Bata Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptura contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. în toată această perioadă sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe de o parte, și-a conservat și a adîncit experiențele inițiale din țară, iar, pe de altă parte, a încercat o adaptare, cu cît mai puține pierderi
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
și practicile instituționale și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic. Din aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
pline de amărăciune. Portretul artistului, așa cum se desprinde el din aceste cărți, este unul inconsecvent și paradoxal la suprafață, dar dramatic și de o incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean (jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu și-a pierdut nici credința în resursele supramundane ale limbajului artistic și nici speranța că Arta poartă încă în sine energii purificatoare. Fără să-și propună și, evident, fără să-și pună această problemă, sculptorul trăiește una dintre cele mai autentice experiențe postmoderne, chiar dacă, aparent, opțiunea lui este pentru modernitate: anume, unirea contrariilor, sentimentul acut al orizontalei, simultaneitatea sinoptică. Nostalgia originilor, sursa arhetipală și un oarecare ambalaj magic rezervat formei artistice îmbogățesc și ele, în
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
înconjurate adesea cu mici grădini, cartier pe care Vasile Băncilă l-a evocat cu multă căldură, oglindește parcă destinul și preocupările personalității sale. Cartierul Dristorului, dintre strada Theodor Speranția și intersecția cu șoseaua Mihai Bravu, în care au locuit și sculptorul Gheorghe Anghel și dramaturgul Alexandru Kirițescu și alți intelectuali mai mult sau mai puțin cunoscuți, este cel în care Vasile Băncilă și-a plimbat pașii mulți ani și în care avea să se stingă din viață. Vor urma, în volume
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc de propagandă. Ideologizată și îndoctrinată pînă la golirea ei de orice sens interior, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și de portaluri, care altădată erau factori de apropiere a omului de Dum-ne-zeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul per-so-najului exemplar și forma
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
aparițiile publice. Expune, în cadrul unor manifestări personale și de grup, în majoritatea țărilor europene, în Statele Unite, în Australia etc. Lucrările sale se găsesc în muzee importante și în mari colecții private și publice din Europa, America și de pe alte continente. Sculptor prin formație și printr-un îndelungat exercițiu, adică un cunoscător profund al materiei brute și al formei lipsite de ambiguități, Peter Jacobi își dublează permanent orizontul tridimensionalului cu reveria incontinentă din universul imponderabil al fotografiei. De fapt, personalitatea lui reală
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]