2,829 matches
-
fie de pomenirea morților... încheie firoscoasă prima femeie, trăgându-se dinspre gard spre cunia unde fierbeau oalele, în așteptarea omului și a copiilor ce aveau să sosească acasă curând...>> Referință Bibliografică: SCORBURĂ - premiul al III-lea la Concursul de proză scurtă PEREGRINĂRI - Dublin, 2014 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
ale limbii noastre. Reguli de adoptare Ca o curiozitate a schimbului de cuvinte dintre limbi, menționez că „ball” din limba engleză, ca și „bal” din limba germană provin din franțuzescul „ballon”. Limbile engleză și germană l-au preluat, l-au scurtat și l-au transmis altor limbi ca foot-ball (englezii) și handbal (germanii) în funcție de cine a inventat jocul respectiv. A nu se uita că pentru balonul rotund, românii au avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ai lăsat culoare întunecată-n zi În versul meu e lacrima dintâi... Știam atunci că vrei să mai rămâi Am să te iert că ai lăsat doar o umbră A chipului tău ..ce-i atât de sumbră Din noaptea-ți scurtă de pe urmă... A rămas o nesfârșită durere surdă Gându-mi poartă o sumbră reverie Se zbate încă-n pânza țesută alburie De ce lași umbre prin răspântii mute? Umbre solitare ce par necunoscute... Am să te iert pentru că mi-ai lăsat
TRECUTUL PARE ȚESUT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372069_a_373398]
-
începutul vieții duhovnicești, rugăciunea devine esențială în acest moment. Cea mai importantă condiție: să fie neîncetată, ca să nu rupă legătura sufletului cu Stăpânul său. Se produce aceeași deschidere reciprocă și personală, ca în cazul primirii de către om a harului: < > 12. Scurtă și cu un conținut concis, rugăciunea inimii se impune să fie câștigată cel puțin în această etapă, dacă nu în cele anterioare. Dorul după Dumnezeu dă puteri nebănuite sufletului, iar harul sprijină eforturile limitate ale omului în a descoperi frumusețea
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
liliac, ce ne sfințea. R E F R E N : Cântă privighetoarea la fereastră, Pomii afară-s înfloriți; Mi-e dor de casa noastră, Mi-e dor de anii fericiți! Am rugat privighetoarea, Să te-aducă iar la mine, Să scurteze depărtarea - Mi-este-atâta dor de tine!.... https://youtu.be/W8JIzGbP3dE Referință Bibliografică: CANTĂ PRIVIGHETOAREA LA FEREASTRA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile
CANTĂ PRIVIGHETOAREA LA FEREASTRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372490_a_373819]
-
metafore ce sugerează coloristica autumnală -cuvântul ``pâlpâind``- are efect vizual ce reliefează simfonia de culori;... epitetul plastic ``scămoasă e lumina`` accentuează atmosfera liniștită ( Septembrie coboară). În general, predomină personificarea însoțită de melancolie : ``Și soarelui îi cresc genele prea lungi/ Cum scurtează ziua treptat, alt cuțit/ Frunzele se clatină, Tu știi,... ca atunci... Tu știi). Orice amănunt al decorului evocă o clipă de iubire. Delicată, sfioasă, zâmbind amintirilor, atinge tema iubirii prin confesiune: ``Venirea tmi-a-mpodobit privirea cu raze arzătoare``... ( Să nu pleci
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
rezidenții străini de prin nordul Europei, sau românii veniți să agonisească ceva bănuți, care mereu amână să se mai întoarcă acasă. Da, cam atâta iarnă e pe la noi - foarte puțin - cât să bage de seamă unele plante că s-a scurtat ziua-lumină și să-și deschidă generos inflorescențele taman de Crăciun. La Marea Mediterană, mereu înflorește ceva, nu sunt discontinuități. La nevoie mijește măcar câte un zâmbet de om fericit, bucuros să se poată îmbăia zilnic în lumina solară, distribuită gratuit, uniform
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
prelungirea chemărilor se plimbă sfârșirea precum un sărut fierbinte al morții ce naște distanță are chipul unui zeu ce-și laudă frica prin sabie o vede nu luptă se oprește în față mă privește un Prometeu în luptă calea o scurtează în vânt în ploi un astru o urmeză minoritar e gândul pe aripi mă scurtează apele cunosc adevărul libertatea rămâne un gând bâlbâiala frunzelor adunate în fuga vântului purifică destinul îndesându-l în aer simt neputință în următorul pas aștepți
UNDE EXIST? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371105_a_372434]
-
chipul unui zeu ce-și laudă frica prin sabie o vede nu luptă se oprește în față mă privește un Prometeu în luptă calea o scurtează în vânt în ploi un astru o urmeză minoritar e gândul pe aripi mă scurtează apele cunosc adevărul libertatea rămâne un gând bâlbâiala frunzelor adunate în fuga vântului purifică destinul îndesându-l în aer simt neputință în următorul pas aștepți îndemnul mergi omule, ce-ai mai rămas? scriu despre vindecare strigă sufletul la întâmplare din
UNDE EXIST? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371105_a_372434]
-
a mai scris de chestia cu marea, Că strofa aia, despre rândunici, Ar trebui doar două rânduri mici. Despre iubire s-ar fi scris destul, De toamnă, cititorul e sătul. Pe-aia cu trenu'a zis-o Toparceanu (Se tot scurta poemul meu, sarmanu'). Mai taie-aici, e dincolo prea plin, Iar la sfârșit să-l ajustăm puțin; E prea-nșirat și stă să se destrame (Sărman poem "crescut" de-atâtea mame). L-am tot sucit și luat cu binișorul Că nu
POEM ŞI POEZIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371187_a_372516]
-
Aștern gândurile mele, Ca să afle-ntreg pământul Doruri, vise ardelene. Rânduri scrise pe hârtie Oamenii să le citească, Dincolo de timp să știe Limba noastră românească. E dovada cea mai sfântă Prin care vreau să se afle Că în viața asta scurtă Tuturor le-am fost aproape. Este tot ce-a putut gândul Vouă să vă las în dar: Dragostea, versul și cântul, Numele de ardelean. Fuego: Nu există viață îndeajuns pentru câtă poezie este pe lumea aceasta. Dragostea și poezia nu
LA MULTI ANI, FUEGO! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371195_a_372524]
-
SINGUR ANOTIMP... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Azi mă desprind de tine, timp viclean, M-am săturat să-ți fiu mereu supus. Atâta timp... m-ai păcălit, m-ai dus, Scurtându-mi vieții fiecare an. Nu te mai număr, socotesc sau scriu, Ținând răbojul martor vieții mele. Când zile trec, nu vreau să știu de ele Și nici de tine nu mai vreau să știu. M-ai însoțit cu-atâta frenezie
MI-A MAI RĂMAS UN SINGUR ANOTIMP... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371231_a_372560]
-
Clipele cu greul lor... De ăst har ușor sau greu, Mulțumesc lui Dumnezeu Că mă ține azi în viață Să dau și la alți povață. Florile să le iubească, Să le facă să-nflorească, Și parfumâmdu-le viața, Să uite...ce scurtă-i ața! Referință Bibliografică: Florile si versul / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI, 01 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FLORILE SI VERSUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371284_a_372613]
-
se identifică pe Sine cu făcătorii de asemenea fapte. Iar tânăra creștină, care și-a pus haina pe umerii necunoscutului înghețat de gerul iernii, cum odinioară Ilie și-a aruncat mantaua peste Elisei, era aceeași fată credincioasă, a cărei rugăciune scurtă câștiga o mare bătălie prin credință, situație descrisă în articolul precedent. Prin credință ea se adresa Domnului ei în rugăciune, iar prin fapte vorbea, la fel de convingător, semenilor. Referință Bibliografică: După credinta vine fapta / Gelu Arcadie Murariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DUPĂ CREDINTA VINE FAPTA de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344911_a_346240]
-
Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine mama, ca și ție. Departele ne-apas-acum pe toți. Aici, pământul nu miroase-a glie Iar tu îți plângi privirea către porți. Nu plânge, mama, nu strivi tăcerea, Cu plânsul, depărtarea n-o scurtam. Ne-ai învățat de mici ce e durerea Si cat de grea e crucea ce-o purtăm. Și o purtăm, chiar dacă ne desparte, Spre ziua-n care vom fi iarăși toți, Departele va fi și el departe... Nu plânge, mama
NU PLÂNGE, MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345742_a_347071]
-
vânătăile au durat mai bine de o lună și eu, care nu mă fardam niciodată, a trebuit să-mi cumpăr pudră și fond de ten ca să nu sperii lumea la serviciu ori pe mama, acasă. Vizita la Luceafărul s-a scurtat și din această pricină. Aveam să o mai văd pe Mary o singură dată, în 1989. Iar pe el, câțiva ani mai târziu, la Serile revistei Antares, când i s-a înmânat Medalia de aur și titlul de Mare Cavaler
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
semicercuri. șerpi ai valorilor,/înghit capetele căutărilor/apoi,/se leagănă unele pe altele,/ reinventând rostirea./ acolo sunt./ nu mai mușc./râd...(Stare 10) Aș fi vrut ca acest volum să fie ceva mai cuprinzător, dar traducerea lui în engleză a scurtat cu siguranță conținutul lui, din motive materiale. Aștept cu mare încredere următoarea carte, Anne Marie Bejliu aflându-se, fără discuție pe un drum în care pentru poezia sa nu mai există decât, mai departe! Iolanda Malamen Referință Bibliografică: Cu încredere
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
oferită, iar dacă cineva i-ar privi mai atent în ochi ar putea vedea cât de mult tânjesc după apreciere, cuvinte înălțătoare și pline de încurajare. Dragostea este singurul tratament care luptă împotriva sedativelor și care pentru o perioada mai scurta sau lunga, îi ajută să-și revină din lumea lor pentru a fi recunoscători iubirii sincere pe care o ai față de ei. Este o bucurie nedescrisă când aceste persoane, care, deși după standardele societății moderne sunt socotite rebuturi omenești, încep
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
îi atârna barba în neorânduială, cu un piept de bivol și cu un glas de clopot dogit. Nu-l mai văzuse și nu-l cunoștea, deși stătuse și el aici. -Ce dorește domnul? - îngână în barbă moșneagul. -Cu doamna Lovenbach! - scurtă Eminescu dialogul. Din spatele omului apăru aceeași femeie grasă pe care o cunoștea, cu mersul ei de rață, lăsându-se când pe un picior când pe altul și gâfâind ca o locomotivă: -Intră-n casă, papa! - se adresă ea bătrânului, iar are să
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
Să vezi ce-ți fac când ies din baie... - Prefer s-o faci după ce vom cina, continuă el s-o necăjească pe același ton vesel. Ștefan se simțea bine în compania fetei. Uitase pe moment de faptul că tocmai îi scurtase întâlnirea cu Felicia. Măcar au avut timp să se cunoască și în postura de amanți de ocazie. Cine știe când se vor mai reîntâlni. Poate după plecarea Daliei. Cum nu mai avea prea multe de făcut prin Complex în afară de pregătirile
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
somn. Parcă m-a ajuns oboseala. Ce zici, ne retragem și noi sau rămâi să mai fumezi o pipă? - Numai una pe seară am în program. Nu exagerez cu tutunul. Zece ani de fumat un pachet de țigări pe zi scurtează bătrânețea la jumătate, ca să știi. - Bine că nu mi-a plăcut niciodată tutunul nici de curiozitate. M-a deranjat de la început fumul de la alții, fapt care a fost determinant în a fuma sau nu. - Un atu în plus. - Am mai
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
-Lasă asta acum, spuse arhiereul Caiafa făcând un gest cu mâna. Iată ce-ți cer... -Poruncă preaînalte arhiereu! spuse cu o falsă supunere Baraba. Păru însă foarte convingător în fața arhiereului care-i studie chipul preț de câteva clipe. -Pregătește-te să scurtezi zilele cuiva, zise arhiereul fără nici un fel de introducere.Vei face deci acest lucru? -Brațul meu e pregătit preaînalte! Pe cine am onoarea să trimit la odihna cea veșnică? spuse Baraba, fără nici o ezitare știind bine că arhiereul asta aștepta
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
câte garduri mai săream și cum dădeam iama prin vie și câte dealuri călăream?! of, cât se mai ruga bunica, vrând și ea, măcar, s-apuce, (că robotea precum furnica), cum arată un măr dulce! dintr-o dată timpul s-a scurtat; pe zi ce trece-s mai năuc. parcă din alt veac am dezertat și nu știu încotro s-apuc. fug cât mă ține brăcinarul; nu știu nici unde, și nici cum. și trec prin viață ca mărfarul, ce pufăie și
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
culturale, pentru numărul 17 al revistei Internaționale de Cultură Cervantes. Revista va fi prezentată la Festivalul literar din 20 mai de la Ramnicu Valcea. 5.Editura Inspirescu pregătește apariția unei noi antologii. Antologia va avea ca tema meditații și eseuri (proză scurta). Dacă aveți material pentru această antologie ne puteți contacta pentru detalii. (Coordonator antologie:Liliana Terziu, tel. 0726 178 684, gliliana 920@mail.com ). 6.În luna martirizărilor 2015 editura noastră a editat 16 cărți. Contact general: Georgie TERZIU Tel. 0732
MESAJ CULTURAL AL GRUPUL CERVANTES-INSPIRESCU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348937_a_350266]