1,137 matches
-
din prim-plan, Începea să curgă o picătură de sînge izvorînd din piatră. Lucas, cuprins de febrilitate, derulă imaginile Înapoi și le proiectă din nou cu viteză normală. Ce vedeau ei era absolut de necrezut: cei doi oameni cădeau ca secerați, iar În clipa următoare sîngele Începea să izvorască din menhir, fără ca vreo intervenție exterioară să fie vizibilă. Era pur și simplu imposibil. - Chestia asta mă aduce la nebunie! La sminteală! Refuz să cred În fantome! - Imaginile sînt trucate, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Desigur, ne‑am săturat de profilurile de personalități, cu calitățile și defectele lor. Unul dintre motivele pentru care violența se bucură de asemenea popularitate provine din faptul că suntem sastisiți de justificările psihiatrilor și că Încercăm satisfacție când vedem oameni secerați de arme automate, explodând În mașini bombă, sau strangulați și dați la Împăiat. E scârbos să fim obligați să ne gândim la problemele tuturor - distrugerea teatrală, simulată, gen Grand Guignol nu‑i mai satisface pe ticăloși. Îi plăcea să‑și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ECHIPAT își potrivește arma și deschide focul; rafale scurte; PARASCHIV zvâcnește, se rostogolește prin aer, rafala îl izbește de perete, sânge pe perete, cu ochii deschiși PARASCHIV alunecă la pământ, privindu-l pe SOLDATUL BINE ECHIPAT; urmează INAMICUL, care este secerat prin somn sau în momentul în care încerca să se ridice; zvâcnet, sânge, încremenire; MACABEUS scoate un urlet, e secerat și el de rafală, cade, se zvârcolește, încă o rafală, se târăște spre SOLDATUL BINE ECHIPAT lăsând în urmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
sânge pe perete, cu ochii deschiși PARASCHIV alunecă la pământ, privindu-l pe SOLDATUL BINE ECHIPAT; urmează INAMICUL, care este secerat prin somn sau în momentul în care încerca să se ridice; zvâcnet, sânge, încremenire; MACABEUS scoate un urlet, e secerat și el de rafală, cade, se zvârcolește, încă o rafală, se târăște spre SOLDATUL BINE ECHIPAT lăsând în urmă o dâră de sânge, privește în fata sa, încremenește cu o mână întinsă spre SOLDATUL BINE ECHIPAT; pauză; liniște; SOLDATUL BINE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
un picior în coaste, ținând-o cu mâna pe Resi la distanță. — Asta-i pentru Ansel Brewer, mă informă el, călcat de-un tanc Tigru la Aachen. Din nou mi-a dat un picior. — Și asta-i pentru Eddie McCarty, secerat de-o armă automată în Ardeni, anunță el. Eddie urma să se facă doctor. Și-a tras piciorul luându-și avânt să mă lovească în cap cu gheata lui mare. — Și asta - a rostit el, și altceva n-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
făbricuță de conserve... Mișcîndu-se cu îndemînare în beznă și părîndu-i-se că-și reperase dușmanii, deșiratului i se zburli părul de pe spinare și trase, c-o mișcare scurtă, decojind husa de pe un morman de cărți. Sărind în dreapta ca un popândău speriat, seceră prin exterior o vitrină orizontală, dintr-acelea în interiorul cărora se expuneau Operele tovarășului Nicolae Ceaușescu, la intrarea în casele de cultură și în școli. Hărmălaie inutilă. Damigenele sau dușmanii nu erau nici aici. Pentru a nu-i îngrozi definitiv și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era drum de făcut. Stelele călătoreau pe neștiute. După vreun ceas, Caru-lmare era tocmai în fața lor, spre bariera Mandravelei. Oiștea lui luminoasă căzuse peste casele scunde. Își ascultau pașii în praful drumului și nu mai spuneau nimic. Se auzea cum seceră vântul tulpinile buruienilor. Măciuliile lor uscate, scuturate de mult, se aplecau scoțând un șuierat cunoscut. Câte nopți umblaseră astfel? Cine să le mai țină seama? Osteniră. Paraschiv lăsă păturile la picioare. Ăl bătrân scoase o țigară, o bătu la capetele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și îmbieri, îneacă-mi înălțarea nebună a gândului și sfarmă-mi piscurile luminate de vecinătatea ta! Întinde-ți umbrele, acoperă-mă de întunecimi vrăjmașe, eu nu-ți cer harul clipelor miloase, ci vestejirea veșnică și aspră și mărinimia nopții tale. Seceră-mi recolta de nădejdi ca, deșert în tine, lipsit de mine însumi, să nu mai am ținuturi prin întinderile tale! După ce-ai citit pe filozofi, te-ntorci spre copilăriile absolute ale spiritului, îngînînd o rugăciune și adăpostindu-te-n
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
000. În fine, insolență ungurească sau innoranță pedantă nemțească; una din două e de trebuință pentru ficțiunile mari ale imperiului unguresc și a nimicniciei românilor. Și ce-au adus peste Transilvania cu scâlciatele lor idei? Moartea cea oarbă care-i secera cu miile și ura cea cumplită a celorlalte popoară contra a tot ce-i maghiar! Și toate astea le propagau deșerții în numele poporului maghiar care, bun și blând cum sunt toate popoarele, până-n marginele unde nu l-au amețit, părea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spărgând nourii și luminând țepeni, suri și slabi asupra lor. Una câte una se - aprindeau stelele tremurând în nemărginirea albastră a cerului, când mai sus, când mai jos - și luna, balana lor regină, palidă ca o mireasă, trecea ca o secere de argint pin norii albicioși și subțiri. Mai greoaie scârțâiau carele cu lemne ce veneau din munte; românii ședeau culcați pe foale în vârful carălor sau, mergând alături, șuierau doine bătrâne și triste ca suvenirile trecutului. Toate farmecele unei nopți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de pe accelerație, + 38% în privința variațiilor rotirii volanului și ale vitezei în curbă și până la 118% (adică mai mult decât dublu) în privința variației vitezei. Concluzia poate fi trasă din faptele diverse. Concluzie Pe 10 octombrie 1998, în Paris, o mașină a secerat viețile a doi pietoni, în condițiile în care șoferița vorbea la telefon în timp ce conducea cu viteză... Pentru mai multe detalii Boujon, C.; Quaireau, C., Attention et réussite scolaire, Dunod, Paris, 1997. Reed, M.P.; Green, P.A., „Comparison of Driving Performance On-Road
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
organizat de călugării mai în vârstă, ei dădeau de fapt cărți fiecărui și nu permiteau preferințele unuia sau altuia. Lui Tommaso mai ales i se refuzau textele cerute. Nu lipseau însă urgențele: să adune lemne pentru vatră și bucătărie, să secere iarbă pentru vite, să ajute la repararea unui acoperiș, să frământe făină pentru păine. Sutana lui era mereu murdară, nu fiindcă așa voiau, ci fiindcă era trimis dintr-o parte-ntr-alta, ca pe-o suveică, fiind el cel mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
trăiește doar așteptând în fiecare seară pe parapeți apusul soarelui ce aduce alte umbre de adăugat celorlalte umbre din atâtea și atâtea seri. Oamenii din părțile mele își dispută pâinea cu veverițele, fructele cu păsările. Secetei și epidemiilor ce ne seceră voi ați adăugat și frica, teroarea, obidirea și ați înăbușit pe oricine ar fi vrut să mângâie chiar și un nor. Mai rău decât pe animale îi chinuiți pe țărani și păstori, fiindcă animalele atunci când nu mai pot se întind
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de nelegiuire? Mulțumesc, Generale. Ah, scuzați Excelență, există încă o presupunere: sunt acuzați francezii că ar fi ajutat oamenii din Stilo și împrejurimi. Dar este prea puțin probabil, de fapt răsculații nu aveau puști sau alte arme, decât cosoare și secere, și nu exista vreun ofițer să-i comande: ieșeau precum oile din țarcuri și se ofereau cu totul drept ținte. Francezii n-ar fi îngăduit un masacru atât de nebunesc dacă ar fi binevoit să-i ajute. Generale, nu cumva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Haine din stofă între 60 și 78 franci 1 cămașă 20 franci Pătură între 12 și 25 franci Săpun 4 franci 1 kg de sare 1, 75 franci 1 cutie de chibrituri 2,50 franci 1 oală 20 franci 1 seceră 3 franci Este dificil, totuși, să căutăm în acest consum monetar restrâns cauza unică a perenității coerciției și a imposibilității de a o înlocui printr-o activitate voluntară. Ce înseamnă acest raport de forță? El servește înainte de toate la gestionarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 529, 530. footnote
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. „Sângele martirilor sămânța creștinilor” O lectură mai atentă a unor scrieri bisericești din primele secole ne strecoară în suflet sângele martirilor este convingerea m secerați de voi ne facem și mai numeroși; sămânța (martirilor - n.n.) este chiar sângele creștinilor! Mulți filosofi la voi îndeamnă să îndurați durerea și moartea, precum și Cicero în Tusculane, Seneca în Simple întâmplări, apoi Diogene, Pyrrhon, Calinic; și totuși, prin cuvintele
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
să aducă validarea decretului opresor chiar de către oprimați, dacă ar fi consultați. Acest lucru s-a văzut și va mai fi văzut. Dar prevenirile proprietarilor și proletarilor nu schimbă natura lucrurilor. Rezultatul va fi o populație mizerabilă, înfometată, ignorantă, pervertită, secerată de inaniție, boală și viciu. Rezultatul va fi un naufragiu încă și mai trist, în inteligențe, al noțiunilor de Drept, de Proprietate, de Libertate și de atribuțiuni adevărate ale statului. Și ceea ce aș dori să pot bine arăta aici, este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
n-au putut rămânea nepedepsită. Teoriile susținute de Mill și adoptate de d. Maiorescu în Introducere fiind contrare celelalte teorii împrumutate de d. Maiorescu de la alți[i], logica d-sale a dobândit un caracter foarte nelogic. Aci d. recenzent iar seceră înainte de-a fi semănat. Făr' a fi dovedit nimic, căci așa - numita dovadă vine în urmă, recenzentul împarte anticipando pedepsirea infidelității cătră Mill și caracterul nelogic al logicei. Apoi urmează următoarea argumentațiune: Mill e sensualist în toată puterea cuvântului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit. Boierul nu s-a lăsat înduplecat de rugămințile celor două femei și, numai după ce i-au făcut două zile de secere pe lanul de grâu sub supravegherea vechilului, a restituit năpatcile luate samavolnic. Am înfățișat întâmplarea concretă pentru ca viitorimea să cunoască, pe baza realităților și nu a vorbelor, care erau relațiile dintre ciocoii, ajunși boieri, și țăranii satelor și cum arăta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doar recunoașterea muncii prin asigurarea mijloacelor materiale, pentru ca lucrarea să fie pusă în circuit prin susținerea cheltuielilor de tipărire. Măcar atât. CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE „Mama mă lua cu ea,/ Când pleca la muncă: Ba la grâu când secera,/Ba la fân pe luncă”. Vasile Militaru Sunt numeroase dovezile prin care se poate demonstra diversitatea de preocupări ale locuitorilor zonei din cele mai vechi timpuri și până în anii noștri. Desigur că, în perimetrul acestei diversități, unele îndeletniciri luau o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dragă Philinos,În timp ce Încă vă mai perindați cu oaspetele printre monumente, (E) iar eu nu am mai rămas să vă aștept. Philinos: Ei, dragă Basilokles, ne-am plimbat și noi agale, presărând Încolo și Încoace sămânță de vorbă, iar apoi secerând cu iuțeală În toiul disputei acele semințe ce fără de vlagă Încolțeau aținându-ne calea și sumețindu-se Împotrivă ca Sparții 1. BA: Bine, și acum oare să chem pe vreunul aflat atunci de față, sau ți-ar face chiar ție plăcere
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
rare. La 34.500 de locuitori exista câte o farmacie. La Oncești, în 1902, s-au înregistrat 76 de morți, din care 42 de copii. Aceste cifre funebre au crescut în anul 1930, datorită unei tuberculoze care a făcut ravagii, secerând familii întregi. În Moldova erau pe atunci peste 54.000 de bolnavi de tuberculoză. Tot pe atunci, se manifestau din plin scarlatina, pneumonia, meningita și pelagra. Dacă în anul 1950 a funcționat un singur medic local - Ion Calotescu, după această
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]