4,879 matches
-
discuții între delegațiile militare ale celor două republici coreene, menite să conducă la construirea unui climat de încredere la frontieră, Seulul și Phenianul au căzut de acord să înlăture semnele de propagandă de la granița lor comună. l Cea mai cumplită secetă din ultimii 60 de ani din Portugalia amenință să ardă câmpii și păduri, iar focare de incendiu au pus autoritățile în stare de alertă. l Ploile torențiale și vântul puternic au lovit regiunile din sud-estul Chinei, aducând inundații de amploare
Agenda2005-30-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283989_a_285318]
-
ai instituțiilor administrațiilor publice județene, domnii Petrișor Nădăștean și Alexandru Chirilă, primari și viceprimari din localități timișene, promotori locali, funcționari publici. Liliana Scripcă Calificare istorică l Steaua a eliminat Valencia Fotbalul românesc a trăit joi, după o lungă perioadă de „secetă” la nivelul echipelor de club, încă o noapte magică. La fel ca U.T.A. sau Dinamo București, în 1984, Steaua a eliminat deținătoarea competiției, echipa spaniolă Valencia, în șaisprezecimile Cupei U.E.F.A. Un rezultat meritoriu, dacă ținem cont că în
Agenda2005-09-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283427_a_284756]
-
organice și alterării hidromorfologice. Totodată, au fost aprobate măsuri în vederea modernizării și realizării unor noi stații de epurare a apelor uzate urbane și de la unitățile industriale; de reconstrucție a râurilor, care să conducă la diminuarea riscurilor de inundații și a secetelor; prezervarea și creșterea biodiversității florei și faunei acvatice, prin amenajarea habitatelor corespunzătoare etc. Planul de management bazinal reprezintă o noutate în domeniul gospodăririi apelor din țara noastră, elaborarea acestuia fiind determinată de obligativitatea respectării termenelor convenite cu Comisia Europeană, în vederea
Agenda2005-10-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283455_a_284784]
-
în jurul anului 2020 în Marea Britanie s-ar putea instala un climat cu caracteristici siberiene. În aceste situații de criză, lupta pentru resurse naturale se va concretiza în conflicte armate generalizate, poate chiar un schimb de lovituri nucleare, totul combinat cu secetă, foamete și revolte. Raportul mai atrage atenția că aceste evenimente nu se vor localiza doar în Europa, ci vor fi întâlnite peste tot în lume. Schimbările climaterice bruște ar putea aduce întreaga societate umană în pragul anarhiei, iar majoritatea țărilor
Agenda2005-24-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283808_a_285137]
-
cazul plângerii formulate de compania Yukos la adresa Guvernului rus. VINERI l Alegeri prezidențiale în Iran l Ziua națională a Republicii Islanda l Vizita în Noua Zeelandă a președintelui pakistanez, Pervez Musharraf (Wellington; 17-19) l Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei.
Agenda2005-24-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283808_a_285137]
-
18 loturi demonstrative în hotarele localităților Bănia, Belobreșca, Berzovia, Bozovici, Gherteniș, Grădinari, Jitin, Milcoveni, Nicolinț, Oravița, Răscădia, Sasca Montană, Valea Timișului, Vălișoara, Vărădia. Pe aceste loturi vor fi cultivați hibrizi de mare productivitate cu potențial genetic deosebit și rezistenți la secetă și boli. ( N. I.) Despre finanțare Casa de avocatură „Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen“ și compania de credit ipotecar „Domenia Credit“, în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, organizează marți, 7 iunie, 2005, de la ora 9. 30, în
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
și pe cer și pe ape. Nu pot decât să sper că “Împăratul de ceară” va ajunge și în sufletul dumneavoastră! Vă dăruiesc poezia care poarta titlul volumului. Împăratul de ceară Mi s-a topit imperiul Sub brațul lung al secetei lui Dumnezeu O scară de oțel Pe care îmi urc iluziile la cer Și un pumn de piuneze colorate chinezești Atât au mai rămas din el. După milenii un negustor Îmi vinde sufletul la întâmplare De cealaltă parte a iluziei
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]
-
rugă. Izvor din Izvorul pecetluit învie orbii și oarba duminicilor neîmplinite. Jocul rămâne suspendat între tâmplă, inimă, pumnul fragil al copilului al copiilor credinței - sămânța neostoitei lacrimi a câmpului devine mlădiță a visului sabie, lance a frigului gândului rod nespus secetei, când cupa răului o aruncă departe, în întunericul ființelor fără Dumnezeu. ” Ambele personaje se strecoară, într-o simplitate a decorului, pe o scenă prăfuită, fiecare în cuibul lui de gânduri, spre izvorul care învie ”duminicile neîmplinite”. Caută esența existenței lor
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
Acasa > Poezie > Cantec > RAPSODIA POEZIEI ROMÂNE - PARTEA A II-A Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe-un picior de plai, Pustietatea goală sub arșița de soare... Seceta a ucis orice boare de vânt. Sara pe deal buciumul sună cu jale Și carnea goală-a verii deodată se-nfioară. A plecat dorul de-acasă... Voiam să pleci, voiam să și rămâi. Rămâi pe loc, acolo unde ești... De ce nu
PARTEA A II-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385085_a_386414]
-
arzător, și cu sugestia beneficiilor ploii: „Soarele e arzător.../ Arde azi necruțător./ De nu plouă până mâine,/ Grâu nu vom avea, de pâine”. Paparudele, Caloianul, rituri de invocare a ploii, obiceiuri tradiționale, apar ca motiv cu parfum rural, ploaia torențială, seceta alcătuiesc un tablou în note campestre, cu tonuri ușor idilice, necesare, însă, pentru a sugera frumusețea, muzica perpetuă a acestei simfonii a naturii. Toamna este anunțată ca o victorie - Vine toamna!, dar și cu motivele bacoviene precum frigul, ploaia (Ploaie
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
noi în ultimele decenii când cei mai mulți sunt robiți valorilor materiale, alergând după bani, gândindu-se doar la confortul corpului fizic ( hrană, plăceri) majoritatea uită de firea noastră dumnezeiască, de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar explica atâtea moduri aberante, deviații de la normalitate despre care auzim că se petrec zilnic, decât printr-o depărtare sau chiar lepădare de Dumnezeu ? Totodată - cum se întâmplă în perioadele de criză morală - sunt
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
dăm socoteală tinereții sau anilor albi. Se scrie mult, mulți vor să își vadă numele pe o carte, dar...civilizația a reușit să facă din progres tehnic o cauză fatală a regresului interior, așa că, azi e mai mul decât o „secetă” în romanul și poezia noastră românească. Să fac mai întâi o precizare, dacă nu aș fi citit romanul „Pe gaura cheii”, scris de Simona Tănăsescu, roman care m-a fermecat azi nu aș fi fost aici alături de aceast Om deosebit
LANSARE CARTE, LIBRARIA MIHAI EMINESCU, BUCURESTI, 03 IULIE 2015 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384514_a_385843]
-
vrăjitor? Pătrunde în adâncuri, ca flacăra ce arde Iubește-mă acum, de parc-ar fi sfârșit... Citește-mă Iubite, cum ai citi o carte Să deslușești iubirea la care-ai fost ursit. Sărută-mă, Iubite, cu buzele-ți mă arde! Seceta din ele, cu un sărut, ți-o sting. De vom muri odată, romantici fără parte, In brațe să mă ții când steaua o ating... D. Theiss Referință Bibliografică: Romantici fără parte... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581
ROMANTICI FĂRĂ PARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384536_a_385865]
-
înece. Fărâme din pulberi de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** Genealogia Naiadelor variază mult, un factor
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
potrivit. Și, cine știe, poate toate lucrurile ar fi rămas așa, evreii cu viața în casele sărace din satul lor, iar Asenath cu ai lui și cu prieteni mulți, în palatul său cel întins. Dar a venit un an cu secetă mare, când Nilul își scăzuse apele aproape la jumătate. Peștii mureau în ochiurile dintre ostroave și eleșteiele lipsite de apă. Crocodilii se ascunseseră în mâl. Rezervele de cereale ale sătenilor evrei se terminaseră rând pe rând, iar foametea neagră coborâse
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
toate cuptoarele și limbile flăcărilor topeau aripile păsărilor rătăcite în zbor. Doar umbrele rămâneau desenate în pulberea albă a drumurilor. Visam lujeri de iederă uscată cățărându-se precum flăcările până la marginile cerului, arbori chirciți de noduri, arderi pe rug, floarea secetei, floare galbenă de mușețel, coroană aprinsă de spini a soarelui încununând creștetul pământului. Ne spălam frunțile în râuri de sudoare și cu tălpi sângerânde cutreeram câmpia toropită ca o dropie adormită pe cuib. Treceam visători spre coline și umbra venea
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
Acasa > Cultural > Artistic > SECETA LUI LABIȘ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Seceta a ucis orice boare de vânt poetul s-a topit și-a intrat în pământ cuvintele-au albit ca părul din barbă
SECETA LUI LABIȘ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382533_a_383862]
-
Acasa > Cultural > Artistic > SECETA LUI LABIȘ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Seceta a ucis orice boare de vânt poetul s-a topit și-a intrat în pământ cuvintele-au albit ca părul din barbă și-s tot mai rare și nimeni nu-ntreabă Desculți aleargă copiii prin cer cu gura uscată nimic
SECETA LUI LABIȘ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382533_a_383862]
-
bătut de parcă nicicând vai n-au născut Că miezul de foc al pământului poate își mută iar iadul de noi mai aproape înnebuniți cu toții duc mâna la gât să umple găleata cu sânge atât Costel Zăgan, ODE GINGAȘE Referință Bibliografică: Seceta lui Labiș / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SECETA LUI LABIȘ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382533_a_383862]
-
din cer, Știa că pe pământ timpu-i efemer Și văzând lacrima plină de întristare, Se-nduioșă și îi dădu o imbrățișare. Și după multe alte îmbrățișări, Ca două picături gemene, surori, Rostiră amândouă într-un cuvânt: -Fără noi ar fi secetă pe pământ! Referință Bibliografică: Roua și lacrima / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1955, Anul VI, 08 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ROUA ȘI LACRIMA de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382616_a_383945]
-
să văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
somn. Furtună și pescăruși în larg. Cântec în șoaptă îngânat de o femeie lauză ademenind blândețea brizei. Și peste mare se descărca noaptea ca un tunet, ca o avalanșă de întuneric.O rază de lumină înflorind în porii arși de secetă ai pământului și iarași cocoșii țipând de bucuria dimineții într-un huceag de purpură. Zburătoarele dormeau adânc, nu se trezisera. Încă mai visau sălbaticia ploii bete care împleticindu-se se prăbușise peste tipsia de aur a miriștii. Referință Bibliografică: ÎN
ÎN AṢTEPTAREA PLOILOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382904_a_384233]
-
care a fost descoperită și păstrată atât de bine până astăzi este o dovadă incontestabilă că această icoană este făcătoare de minuni, în primul rând cu ea însăși!... După obiceiul locului, icoana nu este scoasă pe câmp în timp de secetă ca altele în schimb este renumită vindecătoare de boli și suferințe omenești pentru care fapt este foarte vizitată de către foarte mulți oameni cu diferite cereri și suferințe urmând ca, pentru rugăciunile și darul sfintei icoane din acest minunat lăcaș să
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
te oprești acolo Unde -am să pot să te ajung: Tărâmul, de dincolo Și dacă ploi iți vor stropi În zbor, a tale pene Pământul tot voi cotropi Prin rădăcini perene Și dacă soarele te va urma Lăsându -te -n secete În ploaie mă voi transforma Și am să -ți țin de sete Și dacă nici atunci nu vrei Din zbor, a te întoarce Voi conjura cu foc pe zei Chiar viața -mi, de ar stoarce Și dacă -n clipa când
ȘI DACĂ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383024_a_384353]
-
a rămas cititul. Citeam chiar când mă duceam, în vacanța de vară ,,Cu cartea la păscut”, cum mi-am intitulat una din ,,amintirile mele din copilărie” și pe care v-o trimit pentru amuzamentul cititorilor revistei ,,Melidonium”. Sunt născut pe timpul secetei și foametei (pe 1 iunie 1946, într-o sâmbătă, pe timpul ,,Crepusculului de miere”, cum mi-am intitulat unul dintre volumele de versuri). În copilărie mâncam orice se găsea pe câmp: gorgoaze, morcovi din grădina C.A.P.-ului, cartofi și popușoi
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]