2,586 matches
-
ia atitudine în problemele majore ale societății, ceea ce nu exclude posibilitatea apariției unor conflicte de viziuni între Biserică și politică. Dincolo de aceste dezavantaje, modelul german prezintă o serie de avantaje: angajamentul statului în lămurirea opiniei publice asupra pericolului reprezentat de secte sau organizații cu caracter declarat religios; posibilitatea bisericilor de a participa la sistemul de consiliere (birouri de consultanță pentru familii, pentru cei care refuză satisfacerea serviciului militar etc.). La un moment dat, Biserica Romano-Catolică din Germania s-a aflat în fața
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
materie de familie”, interzicând total divorțul. Această biserică a impus celibatul pentru întregul cler, procedură privită cu dezaprobare de reprezentanții ortodoxismului și luteranismului (Berar, 1976, pp. 205-206). 5. Fenomenul sectar Un fenomen unanim prezent în majoritatea societăților moderne este existența sectelor de diferite facturi. Secta reprezintă o grupare religioasă constituită ca mișcare de protest sau în urma separării de o comunitate religioasă mai mare. Sectarismul este aproape comun fiecărei comunități (David, 1997, p. 21). Se vorbește chiar de „inevitabilitatea sectelor” (David, 1997
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
total divorțul. Această biserică a impus celibatul pentru întregul cler, procedură privită cu dezaprobare de reprezentanții ortodoxismului și luteranismului (Berar, 1976, pp. 205-206). 5. Fenomenul sectar Un fenomen unanim prezent în majoritatea societăților moderne este existența sectelor de diferite facturi. Secta reprezintă o grupare religioasă constituită ca mișcare de protest sau în urma separării de o comunitate religioasă mai mare. Sectarismul este aproape comun fiecărei comunități (David, 1997, p. 21). Se vorbește chiar de „inevitabilitatea sectelor” (David, 1997), de amploarea, avalanșa sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este existența sectelor de diferite facturi. Secta reprezintă o grupare religioasă constituită ca mișcare de protest sau în urma separării de o comunitate religioasă mai mare. Sectarismul este aproape comun fiecărei comunități (David, 1997, p. 21). Se vorbește chiar de „inevitabilitatea sectelor” (David, 1997), de amploarea, avalanșa sau chiar agresivitatea fenomenului (Achimescu, 2002, p. 8). Astfel că s-a declanșat o adevărată „explozie religioasă și pseudoreligioasă” (Achimescu, 2002). Schimbările regimului politic au permis ca, pe fondul unei stări generale de vid religios
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Astfel că s-a declanșat o adevărată „explozie religioasă și pseudoreligioasă” (Achimescu, 2002). Schimbările regimului politic au permis ca, pe fondul unei stări generale de vid religios, să apară o nouă „ofertă religioasă”, abundentă și chiar agresivă (Achimescu, 2002). Apariția sectele a fost favorizată de: 1. cauze sociale: efectele perioadelor de tranziție, multiculturalitatea societății contemporane, secularizarea tot mai accentuată, perceperea tradiționalului în sens peiorativ, tensiunile dintre tradiție și modernitate, relativizarea valorilor consacrate, contrastul dintre lux și sărăcie, lipsa măsurilor autorității, lipsa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
convergând în dilema dacă omul cunoaște o îmbogățire sau o sărăcire din punct de vedere spiritual și, mai mult, în reflecția asupra semnificației religiei în societate (Achimescu, 2002, pp. 10-11). Au fost aduse numeroase argumente în favoarea libertății de activitate a sectelor pe temeiul libertății religioase recunoscute oficial, cu specificarea că exercitarea libertății religioase este subordonată unui cadru juridic, în acord cu prescripțiile constituționale (vezi și Achimescu, 2002). Totuși, o dată cu apariția unor situații nedorite, măsurile luate au dovedit că există un decalaj
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nici o lege pentru recunoașterea oricărei religii sau pentru a interzice libertatea cultului (...)” (Amendamentele „Bill and Rights”, 15 septembrie 1791 - parte a Constituției S.U.A., art. 1) (Fonta, 1994). B. Wilson este unul din autorii care insistă pe aspectele pozitive ale activității sectelor, fiind de părere că sectele joacă „un rol de agenți creatori”, că „foarte rar este recunoscut faptul că, uneori sectele au ajutat oamenii să se adapteze unei societăți, că ele le-au adus speranță, fraternitate și siguranță când nici un alt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
religii sau pentru a interzice libertatea cultului (...)” (Amendamentele „Bill and Rights”, 15 septembrie 1791 - parte a Constituției S.U.A., art. 1) (Fonta, 1994). B. Wilson este unul din autorii care insistă pe aspectele pozitive ale activității sectelor, fiind de părere că sectele joacă „un rol de agenți creatori”, că „foarte rar este recunoscut faptul că, uneori sectele au ajutat oamenii să se adapteze unei societăți, că ele le-au adus speranță, fraternitate și siguranță când nici un alt organism nu reușea s-o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a Constituției S.U.A., art. 1) (Fonta, 1994). B. Wilson este unul din autorii care insistă pe aspectele pozitive ale activității sectelor, fiind de părere că sectele joacă „un rol de agenți creatori”, că „foarte rar este recunoscut faptul că, uneori sectele au ajutat oamenii să se adapteze unei societăți, că ele le-au adus speranță, fraternitate și siguranță când nici un alt organism nu reușea s-o facă”, „sectele reprezintă în multe privințe o comunitate de iubire” (Wilson, 1970, pp. 240-241). Contraargumente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un rol de agenți creatori”, că „foarte rar este recunoscut faptul că, uneori sectele au ajutat oamenii să se adapteze unei societăți, că ele le-au adus speranță, fraternitate și siguranță când nici un alt organism nu reușea s-o facă”, „sectele reprezintă în multe privințe o comunitate de iubire” (Wilson, 1970, pp. 240-241). Contraargumente și atitudini ostile fenomenului sectar nu au întârziat să se manifeste atât la noi, cât și în alte țări ale lumii; acesta se pare că reprezintă o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
reprezintă o altă fațetă a libertății de exprimare a opiniilor și credințelor. „În zilele noastre, orice stresat, bolnav mintal (paranoic, schizofrenic, oligofren) sau posedat, printr-o evoluție rapidă a bolii, ajunge la halucinații: se declară „profet, mesia, vindecător, îmbrățișează o sectă sau creează el un dumnezeu după viziunea sa sau după arătările duhului” (David, 1997, p. 18). Același P.I. David apreciază că mulți dintre reprezentanții sectelor fac uz de drepturile omului, de libertatea religioasă. Multe secte învrăjbesc neamurile, etniile, folosesc arma
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o evoluție rapidă a bolii, ajunge la halucinații: se declară „profet, mesia, vindecător, îmbrățișează o sectă sau creează el un dumnezeu după viziunea sa sau după arătările duhului” (David, 1997, p. 18). Același P.I. David apreciază că mulți dintre reprezentanții sectelor fac uz de drepturile omului, de libertatea religioasă. Multe secte învrăjbesc neamurile, etniile, folosesc arma și amenințarea politică (David, 1998). „Nebunia religioasă duce la nihilism” (David, 1998). Sectanții au vizat instituții de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
profet, mesia, vindecător, îmbrățișează o sectă sau creează el un dumnezeu după viziunea sa sau după arătările duhului” (David, 1997, p. 18). Același P.I. David apreciază că mulți dintre reprezentanții sectelor fac uz de drepturile omului, de libertatea religioasă. Multe secte învrăjbesc neamurile, etniile, folosesc arma și amenințarea politică (David, 1998). „Nebunia religioasă duce la nihilism” (David, 1998). Sectanții au vizat instituții de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Sectanții au vizat instituții de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă” și promovează „tendințe apocaliptice” (Antim, 1996). La rândul său, R. Preda susține că pericolul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă” și promovează „tendințe apocaliptice” (Antim, 1996). La rândul său, R. Preda susține că pericolul conflictelor este inerent existenței sectelor: „chestiunea atragerii prin mijloace necinstite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă” și promovează „tendințe apocaliptice” (Antim, 1996). La rândul său, R. Preda susține că pericolul conflictelor este inerent existenței sectelor: „chestiunea atragerii prin mijloace necinstite a membrilor unei confesiuni la altă confesiune sau sectă privește nu numai viața interconfesională, ci și pe cea socială, atâta vreme cât provocările prozelitiste stau la baza tulburărilor și a tensiunii dintre comunități și persoane” (Preda, 1999
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă” și promovează „tendințe apocaliptice” (Antim, 1996). La rândul său, R. Preda susține că pericolul conflictelor este inerent existenței sectelor: „chestiunea atragerii prin mijloace necinstite a membrilor unei confesiuni la altă confesiune sau sectă privește nu numai viața interconfesională, ci și pe cea socială, atâta vreme cât provocările prozelitiste stau la baza tulburărilor și a tensiunii dintre comunități și persoane” (Preda, 1999, p. 8). B. Fillaire abordează problema pericolului sectar la adresa persoanei și a societății. După ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
provocările prozelitiste stau la baza tulburărilor și a tensiunii dintre comunități și persoane” (Preda, 1999, p. 8). B. Fillaire abordează problema pericolului sectar la adresa persoanei și a societății. După ce analizează mijloacele de propagandă, de convingere și de distrugere aplicate de secte față de cei cu care vin în contact, autorul folosește chiar expresia de „atentat al sectelor la adresa statului”. Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
p. 8). B. Fillaire abordează problema pericolului sectar la adresa persoanei și a societății. După ce analizează mijloacele de propagandă, de convingere și de distrugere aplicate de secte față de cei cu care vin în contact, autorul folosește chiar expresia de „atentat al sectelor la adresa statului”. Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Fillaire abordează problema pericolului sectar la adresa persoanei și a societății. După ce analizează mijloacele de propagandă, de convingere și de distrugere aplicate de secte față de cei cu care vin în contact, autorul folosește chiar expresia de „atentat al sectelor la adresa statului”. Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul sunt inerente prin definiție sectelor care operează clasificări ale oamenilor în: categoria celor superiori, adică membrii lor, categoria adversarilor și cea a celor inadaptați, care nu merită să fie ajutați, ci doar utilizați (Fillaire, 1994, pp. 95-96). J.-Fr. Mayer, referindu-se la sectele creștine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
definiție sectelor care operează clasificări ale oamenilor în: categoria celor superiori, adică membrii lor, categoria adversarilor și cea a celor inadaptați, care nu merită să fie ajutați, ci doar utilizați (Fillaire, 1994, pp. 95-96). J.-Fr. Mayer, referindu-se la sectele creștine, amintește că istoria este purtătoare a unui dialog dificil. Într-un capitol intitulat „ În căutarea Bisericii...”, autorul susține că, la nașterea sectelor, bisericile existau deja; este inutilă încercarea sectelor de a realiza reforma unei biserici adevărate, asemenea celei de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
merită să fie ajutați, ci doar utilizați (Fillaire, 1994, pp. 95-96). J.-Fr. Mayer, referindu-se la sectele creștine, amintește că istoria este purtătoare a unui dialog dificil. Într-un capitol intitulat „ În căutarea Bisericii...”, autorul susține că, la nașterea sectelor, bisericile existau deja; este inutilă încercarea sectelor de a realiza reforma unei biserici adevărate, asemenea celei de început, astfel încât se poate spune că „acestea au produs o deschidere practic către zero, către nimic” (Mayer, 1987, pp. 26-28). Au fost emise
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Fillaire, 1994, pp. 95-96). J.-Fr. Mayer, referindu-se la sectele creștine, amintește că istoria este purtătoare a unui dialog dificil. Într-un capitol intitulat „ În căutarea Bisericii...”, autorul susține că, la nașterea sectelor, bisericile existau deja; este inutilă încercarea sectelor de a realiza reforma unei biserici adevărate, asemenea celei de început, astfel încât se poate spune că „acestea au produs o deschidere practic către zero, către nimic” (Mayer, 1987, pp. 26-28). Au fost emise critici cu specificații clare, de exemplu, Dan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]