2,558 matches
-
copiii au prilejul de a-și forma, consolida și perfecționa următoarele abilități și competențe : COMPORTAMENT COGNITIV : Explorează și manipulează concepte ; Testează idei ; Se concentrează pe sarcini ; Plănuiesc strategii ; Exersează, testează și evaluează abilități ; Realizează conexiuni cu experiențele trecute; Antrenează memoria secvențială și cronologică; Gândesc creativ și reprezintă simbolic obiecte, idei, persoane. COMPORTAMENT SOCIO-AFECTIV: Leagă prietenii și au încredere unii în ceilalți; Negociază și rezolvă conflicte; Experimentează sensul puterii, imitând adulții; Exprimă fără teamă sentimente de veselie, tristețe, supărare; Își modifică propriul
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
de a gândi și de a privi lumea. Unii oameni au o preferință emisferică cerebrală dreaptă, alții o preferință emisferică stângă, iar alții utilizează în mod egal ambele emisfere cerebrale. Elevii de emisferă cerebrală stângă manifestă tendința de a fi secvențiali și procesează liniar informațiile. Elevii de emisferă cerebrală dreaptă manifestă tendința de a gândi global, de a vedea tabloul în ansamblul lui și de a asocia idei ce aparent nu au nici o legătură între ele. Elevii de emisferă cerebrală stângă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
a elevilor. Așa cum J. Epstein notează (1995), teoria curentă despre parteneriatele școală-familie-comunitate modifică înțelesurile larg acceptate referitoare la influența pe care fiecare din aceste instituții o are asupra copiilor și tinerilor. Ea precizează că a fost o idee comună influența secvențială a familiei, școlii și comunității asupra creșterii și dezvoltării copilului. Familia era considerată responsabilă pentru creșterea copilului și edificarea fundamentului necesar pentru intrarea lui în școală. Școala era identificată cu agentul socializării care pregătește copilul pentru rolul lui în comunitate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și, de aceea, este important să fie validate și elaborate mai departe prin compararea continuă a evenimentelor din date. Menționăm faptul conform căruia codarea, fie ea deschisă (identificarea categoriilor și subcategoriilor), fie axială (relaționarea categoriilor și subcategoriilor), nu reprezintă acte secvențiale. Una nu oprește codarea pentru proprietăți și dimensiuni, în timp ce cealaltă dezvoltă relațiile dintre concepte. Ele procedează împreună în mod natural. Oricum, categoriile majore încă nu sînt integrate să formeze o schemă teoretică explicativă. Codarea selectivă reprezintă procesul integrării și rafinării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Notă asupra celei de-a patra ediții / 15 Introducere: pentru o nouă tipologie / 17 1. Tipuri elementare și eterogenități textuale / 17 2. Pentru ce fel de bază de tipologizare trebuie să optăm? / 21 Capitolul 1. Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fel de bază de tipologizare trebuie să optăm? / 21 Capitolul 1. Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ / 149 2. De la discursul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ / 149 2. De la discursul explicativ la textul explicativ / 152 3. Prototipul secvenței explicative / 154 4. Probleme de eterogenitate / 161 5. Exerciții de analiză secvențială / 165 Capitolul 6. Prototipul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ / 149 2. De la discursul explicativ la textul explicativ / 152 3. Prototipul secvenței explicative / 154 4. Probleme de eterogenitate / 161 5. Exerciții de analiză secvențială / 165 Capitolul 6. Prototipul secvenței dialogale / 169 1. De la dialogism la dialog / 169 2. De la conversație la dialog / 172 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal / 178 4. Înscrierea dialogului în povestire / 188 5. Exercițiu de analiză secvențială / 193 Capitolul 7
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la textul explicativ / 152 3. Prototipul secvenței explicative / 154 4. Probleme de eterogenitate / 161 5. Exerciții de analiză secvențială / 165 Capitolul 6. Prototipul secvenței dialogale / 169 1. De la dialogism la dialog / 169 2. De la conversație la dialog / 172 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal / 178 4. Înscrierea dialogului în povestire / 188 5. Exercițiu de analiză secvențială / 193 Capitolul 7. Un exemplu de eterogenitate reglată: monologul narativ în teatrul clasic / 195 1. Teatrul și narațiunea / 195 1.1. Textul teatral: gen narativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Exerciții de analiză secvențială / 165 Capitolul 6. Prototipul secvenței dialogale / 169 1. De la dialogism la dialog / 169 2. De la conversație la dialog / 172 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal / 178 4. Înscrierea dialogului în povestire / 188 5. Exercițiu de analiză secvențială / 193 Capitolul 7. Un exemplu de eterogenitate reglată: monologul narativ în teatrul clasic / 195 1. Teatrul și narațiunea / 195 1.1. Textul teatral: gen narativ sau dramatic? / 195 1.2. Povestirea în conversație (Școala femeilor II, 5) / 198 2. Abordarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
narativ: povestire și/sau ornament? / 216 3.1. Câteva din aspectele artei oratorice în povestirile lui Rodrigue și ale lui Teramen / 217 3.2. Monologul lui Nero: text narativ sau text liric (Britannicus II, 2)? / 221 4. Exerciții de analiză secvențială / 224 Concluzie / 225 Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială / 227 Referințe bibliografice / 243 Cuvânt înainte Problematica tipurilor reprezintă, încă de la Russel, unul din punctele majore ale reflecției în logică, iar rolul său devine cu mult mai pregnant în ceea ce numim
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din aspectele artei oratorice în povestirile lui Rodrigue și ale lui Teramen / 217 3.2. Monologul lui Nero: text narativ sau text liric (Britannicus II, 2)? / 221 4. Exerciții de analiză secvențială / 224 Concluzie / 225 Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială / 227 Referințe bibliografice / 243 Cuvânt înainte Problematica tipurilor reprezintă, încă de la Russel, unul din punctele majore ale reflecției în logică, iar rolul său devine cu mult mai pregnant în ceea ce numim științele umane. În toate aceste cazuri, este vorba de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tipologia expusă aici nu capătă sens decât într-un cadru teoretic mai amplu, dezvoltat în primul capitol și care apare descris mai pe larg în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga, 1990). Ipoteza existenței unui număr restrâns de tipuri secvențiale de bază tipuri monogerate, narativ, descriptiv, argumentativ și explicativ, precum și tipul poligerat, dialogal are drept scop să teoretizeze, într-o manieră unificatoare, eterogenitatea compozițională a discursurilor. De asemenea, această ipoteză mai are drept finalitate, în spiritul citatului din J. Sumpf
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
categorii schematice" (1981a: 26). În acest fel, problematica tipologiilor a sfârșit prin a fi introdusă în analiza suprastructurilor textuale pe care le redefinim aici ca scheme prototipice de mai mică întindere, făcându-se astfel distincția dintre dimensiune textuală și dimensiune secvențială. Din punct de vedere cognitiv, se admite astăzi că nu numai schemele prototipice țin cont de toate aspectele privind înțelegerea și producția de texte. În cadrul acestor două operații, utilizăm numeroase cunoștințe (cunoștințe pragmatice, cunoștințe despre lumi reprezentate etc.). Diversitatea cunoștințelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de înțelegere: "cu siguranță este posibil să renunțăm la aceste strategii, însă capacitatea de a folosi strategii organizatorice specifice poate veni în mod considerabil în sprijinul cititorului" (1982: 96). Trecerea de la o teorie a suprastructurilor la o ipoteză despre structura secvențială a textelor și despre prototipurile de scheme secvențiale de bază reprezintă obiectul prezentei lucrări. Este vorba despre o încercare de explicare a unui anumit număr de fapte ce țin de textualitate. Dacă și alte abordări sunt, cu siguranță, posibile, pertinența
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la aceste strategii, însă capacitatea de a folosi strategii organizatorice specifice poate veni în mod considerabil în sprijinul cititorului" (1982: 96). Trecerea de la o teorie a suprastructurilor la o ipoteză despre structura secvențială a textelor și despre prototipurile de scheme secvențiale de bază reprezintă obiectul prezentei lucrări. Este vorba despre o încercare de explicare a unui anumit număr de fapte ce țin de textualitate. Dacă și alte abordări sunt, cu siguranță, posibile, pertinența modelului propus aici trebuie să fie evaluată în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de a adopta un punct de vedere modular. Tipologiile enunțiative, reținute cel mai adesea de către lingviști (Benveniste, 1966, Weinrich 1973, Simonin-Grumbach 1975) sunt cu siguranță pertinente la un nivel foarte precis de definire a textualității și nu voi considera tipologia secvențială expusă aici decât un punct de vedere parțial asupra unui obiect eterogen. Modulele enunțiativ și secvențial sunt complementare și niciunul nu constituie, în sine, baza unei tipologii susceptibile de a ține seama, în întregime, de toate aspectele textualității și de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Benveniste, 1966, Weinrich 1973, Simonin-Grumbach 1975) sunt cu siguranță pertinente la un nivel foarte precis de definire a textualității și nu voi considera tipologia secvențială expusă aici decât un punct de vedere parțial asupra unui obiect eterogen. Modulele enunțiativ și secvențial sunt complementare și niciunul nu constituie, în sine, baza unei tipologii susceptibile de a ține seama, în întregime, de toate aspectele textualității și de toate tipurile de texte. Acest caracter modular este, cu siguranță, responsabil de faptul că nu vom
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
funcțiile limbii și actele de vorbire [3], cât și tipologii fundamentate pe probleme de tematică și care iau în considerare opoziția dintre ficțiune și non-ficțiune [5]. Altele, mai apropiate de nivelul lingvistic, pot fi fondate pe probleme enunțiative [4] sau secvențiale [6]. Reflecțiile tipologice situate la [7] îmi par o încercare mult prea ambițioasă și lipsită de pertinență, datorită eterogenității compoziționale despre care s-a discutat mai devreme. Situarea unei analize tipologice la [1] și la [2] mi se pare, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dublate de tipologii și mai aproximative de genul: "a nara", "a informa", "a descrie", la Mallarmé, sau, mai mult, "a povesti", "a explica", "a informa", la Sartre. Schema 1: Bazele de tipologizare După un prim capitol care prezintă cadrul teoriei secvențiale, capitolele 2 și 5 sunt consacrate formelor monogerate (povestire, descriere, argumentație, explicație), iar capitolul 6 are o formă compozițională poligerată (dialog). În ceea ce privește capitolul 7, acesta are drept obiectiv ilustrarea modului de inserție a secvențelor narative într-un gen dialogal prin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]