1,629 matches
-
școlile organizează aceste clase care permit evitarea amestecului social și etnic, nedorit de părinții elevilor (Debarbieux, 1999). Această piață școlară nu e creată de școala însăși și trebuie privită la nivelul larg al bazinelor de formare (Felouzis, 2005) și al segregărilor urbane, ele însele dependente de economia globală. Se produce totuși o sporire evitabilă a segregării, cu efecte devastatoare asupra securității elevilor și profesorilor. Totul ne îndeamnă așadar să considerăm violența în școală ca parte a unui sistem global și vom
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Debarbieux, 1999). Această piață școlară nu e creată de școala însăși și trebuie privită la nivelul larg al bazinelor de formare (Felouzis, 2005) și al segregărilor urbane, ele însele dependente de economia globală. Se produce totuși o sporire evitabilă a segregării, cu efecte devastatoare asupra securității elevilor și profesorilor. Totul ne îndeamnă așadar să considerăm violența în școală ca parte a unui sistem global și vom deduce consecințele acestui fapt atunci când vom evoca mai amănunțit strategiile de combatere a ei. Până
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ură, revendicat de mulți adolescenți ("urăsc"), nu preexistă total intrării în lumea școlară, el se construiește și prin interacțiunile cotidiene, în care două elemente ni se par esențiale, după ce am studiat în profunzime fiecare dintre unitățile din eșantionul folosit: segregarea internă în "clase etnice" și pedepsirea diferențiată, care accentuează etnicizarea lumii școlare. Pentru a studia aceste interacțiuni, trebuie să coborâm la nivelul fiecărei unități școlare, deoarece istoria localizată este extrem de importantă. Ca ilustrare, vom descrie cazul unei școli care provoacă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
limbă germană, a clasei europene, a clasei ajutătoare* etc. Acest joc al opțiunilor creează sau accentuează separațiile. Unele clase sunt alcătuite numai din "maghrebini și africani", altele numai din "francezi". Exmatriculările și pedepsele cad mereu în aceleași clase. În jurul acestei segregări interne și al unui puternic sentiment de nedreptate se cristalizează un grup de opozanți, care deviază treptat spre delincvență. În mult mai mare măsură decât alții, ei spun că locurile pe care le detestă cel mai mult sunt sălile de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
făcut-o cumva posibilă? Să nu tragem concluzia că profesorii din această școală ar fi rasiști sau incapabili, nici că agresorii ar fi niște îngerași fără responsabilitate. Un asemenea maniheism nu convine aici. Payet (1995) subliniază că acest fenomen de segregare internă în unitatea școlară trebuie "plasat într-o situație de concurență între școli", care sunt incluse într-o piață socială. Pentru a rezista derivei care, prin derogări, împinge școala spre "ghetoizare" și pentru a prezerva diversitatea socială, echipele din școlile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
femeilor la angajare transpare chiar din anunțurile care menționează expresia fără obligații familiale, practică frecventă a angajatorilor români, categoric nemiloasă cu femeile care au copii sau intenționează să aibă copii (Teșiu, 2004, p. 109). O altă formă de discriminare este segregarea profesiunilor pe sexe, accesul la anumite profesiuni fiind foarte greu sau imposibil pentru femei (de exemplu, la Academia de Poliție, unde femeile au un număr fix de locuri, mult mai mic decât cel al bărbaților). Această segregare a profesiunilor se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de discriminare este segregarea profesiunilor pe sexe, accesul la anumite profesiuni fiind foarte greu sau imposibil pentru femei (de exemplu, la Academia de Poliție, unde femeile au un număr fix de locuri, mult mai mic decât cel al bărbaților). Această segregare a profesiunilor se manifestă și printr-o „feminizare” în exces a anumitor domenii ă de exemplu, educația ă, care sunt și mai slab plătite (Curdová, 2005). Pe de altă parte, femeile sunt îndemnate din școală către un anumit tip de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
altceva” (Arghezi, 1928, p. 2). și din numeroase cercetări rezultă că gradul de susținere al familiei 1 și puterea economică redusă 2 se numără printre cauzele subparticipării politice a femeilor. Dar, potrivit Mariei Moța, dezavantaje pot să rezulte și din segregarea femei/bărbați, deoarece parțial „conduce la marginalizare”. Una dintre întrebări se referea și la viitorul Organizației de Femei. Cornelia Cazacu a menționat o posibilă „promisiune” care s-a conturat după mai multe discuții cu conducătorii partidului, în vederea modificării statutului acestuia
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
tip de comportament. Așadar, din perspectiva combaterii patriarhatului, Parlamentul ar trebui să reprezinte în egală măsură și interesele femeilor, și pe cele ale bărbaților. O întrebare care se regăsește în lucrările de știință politică în legătură cu interesele femeilor este dacă această segregare la nivelul intereselor ar trebui să fie reflectată și printr-o segregare la nivelul reprezentării politice. Cu alte cuvinte, sexul parlamentarului ar trebui să joace un rol în alegerea sa și în activitatea sa în Parlament? Anne Phillips rezumă trei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
reprezinte în egală măsură și interesele femeilor, și pe cele ale bărbaților. O întrebare care se regăsește în lucrările de știință politică în legătură cu interesele femeilor este dacă această segregare la nivelul intereselor ar trebui să fie reflectată și printr-o segregare la nivelul reprezentării politice. Cu alte cuvinte, sexul parlamentarului ar trebui să joace un rol în alegerea sa și în activitatea sa în Parlament? Anne Phillips rezumă trei dintre argumentele cel mai des întâlnite pentru a justifica necesitatea existenței unei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a se citi familia)3. Interpretate astfel, discrepanțele de gen pe piața muncii sunt naturale, părând un rezultat al alegerilor individuale, iar structura pieței muncii este dată de angajați și preferințele lor4. Catherine xe "Hakim"Hakim afirmă că tendința de segregare ocupațională (care este principalul determinant al diferenței de venit dintre bărbați și femei) este o consecință a alegerilor făcute de diferitele „tipuri” de femei 5. Eterogenitatea (diversitatea) aranjamentelor și condițiilor de lucru ale femeilor (care sunt mai dispuse să lucreze
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
admite faptul că indivizii și instituțiile se structurează reciproc. Desigur, nivelul individual al percepției categoriilor de gen rămâne în continuare relevant, xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998, p. 131) argumentând că este posibil ca un anumit grad de segregare ocupațională, reflectând percepțiile culturale și psihologice ale masculinității și feminității, dar și ale organizării vieții personale și profesionale să persiste, chiar dacă toate obstacolele formale de gen ale participării femeilor pe piața muncii sunt înlăturate. Trecerea de la studiul descriptiv al rolurilor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
autorilor citați, pentru care nu există tipuri pure de femei dedicate/nededicate în relația cu piața muncii, ci indivizi cu atitudini flexibile care acționează pe piața muncii în limitele anumitor coordonate instituționale, atunci cum putem explica diferențele de structură ocupațională (segregarea ocupațională, pe orizontală și verticală) și de venituri dintre femei și bărbați? Faptul că femeile lucrează în continuare în anumite domenii (sau sunt majoritare în aceste domenii) cu valoare economică scăzută, iar diferența de venituri față de bărbați nu s-a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pe această tablă reprezentând anumite reguli simple. Aplicând regulile respective a constatat că preferințe foarte slabe pentru a locui și lucra într-o anumită parte a mesei de șah conduc, după multiple iterații, la diferențe foarte mari între localizarea monedelor (segregare). Biologul Tim Ray se pare că a fost primul care a utilizat termenul de „agent” în sensul său actual. El a studiat programe care se puteau autocopia în memoria calculatorului, aceste programe având o durată de viață finită. Programele erau
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
simularea se desfășoară. Trebuie spus, totuși, că procesul de simulare trebuie să dureze un anumit timp pentru ca procesul emergent să devină evident. Nenumărate exemple au arătat că, în sistemele multiagent, reguli foarte simple pot conduce la fenomene emergente. Modelul de segregare al lui Schelling (1978) a demonstrat că acest lucru este valabil și pentru sistemele economice. Toate aceste exemple arată faptul că reguli individuale simple, pe care le respectă agenții, pot conduce la un comportament de grup coerent, și că orice
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
uman la nivel comunitar, putând induce discrepanțe accentuate de la o colectivitate la alta În cadrul aceleași societăți sau Între societăți diferite. Astfel de inegalități au pe termen lung efecte În planul dezvoltării colectivităților sau societăților În cauză și pot conduce la segregări. Decizia de investire În capital uman la nivel macroși meso-social poate fi orientată către descurajarea migrației indivizilor cu educație peste medie În zonele sărace În capital educațional, concomitent cu investiții În consolidarea capitalului uman local. Alternativa poate fi una de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă de fapt o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu aceleași două dimensiuni rezultă dacă utilizăm metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare iar pentru p < 0,1, între securitate-autonomie și tradiție-autonomie. 21 Am avut în spate asumpția unor segregări în identificare în funcție de categoriile "tari" de apartenență. Ne așteptăm ca mai ales pe axa medii de rezidență să apară diferențe în identificare, datorate diferențelor uriașe rural-urban în termeni structurali din România. 22 Vezi Capitolul 1. 23 În luna mai, anul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca viețuirea în aceleași cartiere. Cum puterea socială este în același timp o putere exercitată asupra spațiului, înalta societate își exprimă unitatea printr-o căutare sistematică a "cercului restrâns", atât în habitat, cât și la nivelul spațiilor de vilegiatură. Această segregare, care este mai întâi o agregare a celor de o seamă, produce un efect de ignoranță, prin separarea de restul societății. Ce se întâmplă în spatele ușilor închise? În primul rând, o intensă sociabilitate, ale cărei mize sunt mult mai importante
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
au conștiința proximității lor sociale și a asemănării de interese. În burghezie avem o clasă care lucrează conștient și permanent la propria construcție, într-un proces pozitiv și negativ în același timp, proces de agregare a celor asemenea și de segregare a celor diferiți. Grupul se află într-o permanentă definire, iar limitele îi sunt variabile. Apartenența acestora la mai multe cercuri este o modalitate de a înmulți relațiile. În 2006, Bottin mondain repertoria 63 de cercuri și cluburi, dintre care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
prin colectivizarea averilor individuale. Caracterul cumulativ al bogățiilor este favorizat de apropierea spațială a averilor familiale. Proximitatea spațială ușurează sociabilitatea, efort social esențial prin care grupul cultivă și își mărește una din bogățiile sale cele mai importante, capitalul social. Această segregare spațială, împinsă la extreme, este de fapt o agregare, o alegere rațională a unui grup social, a unei clase, prin care se exprimă conștiința caracterului esențialmente comun al intereselor de grup [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1989]. Cartierele frumoase ale marilor orașe Fie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Nicolas Sarkozy obținea în Paris 50,2% din voturile exprimate, dar 81% în al 16-lea arondisment. Există o legătură vizibilă între votul conservator și procentul de "îmburghezire" al circumscripțiilor. Acest vot pentru dreapta este, în cartierele de lux, manifestarea segregării urbane și a identității reprezentărilor și dispozițiilor majorității: lumea este văzută la fel, atunci când toți ocupă poziții identice. Ceea ce, bineînțeles, nu înseamnă că nu pot exista excepții la această normă dominantă, chiar și în sânul familiilor privilegiate. Dar cel mai
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
coduri, maniere de comportament și feluri de a fi care permit integrarea cu drepturi depline în înalta societate. Dar importanța școlii ca loc de împărtășire a acestor elemente nu se traduce prin apelarea exclusivă la instituții private. În regiunea pariziană, segregarea spațială este atât de pronunțată, încât familiile sunt toate concentrate în aceleași cartiere. Statistic și social, sunt destul de dominante în cartierele de lux din centrul și vestul Parisului, sau la Neuilly, pentru a putea controla instituțiile publice de învățământ și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a școlii primare. Mai apoi, relațiile între colegi iau și forma frecventării între adolescenți, moment în care apar relațiile amoroase care, pentru continuitatea dinastică, sunt elemente cruciale. O încadrare mai sistematică necesită și un proces selectiv în privința instituției școlare, simpla segregare spațială nefiind suficientă decât în cazuri excepționale pentru a asigura o omogenitate mulțumitoare a populației școlare. Instituțiile private frecventate de adolescenți sunt de multe ori de factură internațională și asigură întotdeauna o educație totală. În Franța, putem cita printre multe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și tulburărilor de Învățare În mediul școlar obișnuit/clasa obișnuită. Incluziunea, proces ce caracterizează școala incluziva sau școala pentru toți copiii, a apărut ca o provocare spre schimbarea atitudinilor, prejudecăților și mentalităților, precum și a politicilor și practicilor de excludere și segregare. Oricât de bună ar fi forma de instituționalizare și intervenție asupra copilului cu deficiență, incapacitate sau tulburare Într-un domeniu al sferei organice sau funcționale din dezvoltarea personalității sale, prin participarea lui aparte la sistemul educativ se face o discriminare
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]