9,019 matches
-
mai sus rezultă cu claritate cîteva lucruri: 1. că alcătuitorii subiectelor tezei nu prea au habar ce e aceea o "idee principală" și le cer elevilor s-o caute acolo unde nu există; 2. că alcătuitorii subiectelor tezei ignoră convergența semantică dintre "modalitate" și "procedeu"; 3. că alcătuitorii subiectelor tezei cer să se extragă semnificații dintr-un context "rupt din context", jucîndu-se astfel de-a baba oarba; 4. că alcătuitorii subiectelor tezei consideră claritatea și logica drept însușiri opozabile; 5. că
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]
-
de trendineză" (linkmania.ro), "locurile libere erau ocupate de trendinezi" (piticu.ro), "trendinezul cu ochelari" (7plus.ro); "un telefon de fițe folosit de toți trendinezii" (krumel.ro), "problemele trendinezilor (cabral.ro) etc. Pe de altă parte, sufixul nu aduce informație semantică propriu-zisă, adjectivul trendinez,-eză fiind echivalent cu trendy: "lumea trendineză" (zoso.ro) și "lumea trendy" (eblogs.ro/oana); "orice chestie trendineză" (cabral.ro) - "blogul e așa, o chestie trendy" (debatehouse.net) etc. Derivarea cu -ez aduce însă o notă specifică
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
numărul de relații pe care le întreține cu exteriorul. Cuvinte precum "inerent", "imanent", "intim" și "constitutiv" vor deveni metafore găunoase. Ele vor fi substituite de termeni ca "tranzitoriu", "intermediar" și "pasager". Iar deasupra tuturor, ca un nou și dominator zeu semantic, va trona cuvîntul link: ceva există numai în măsura în care de la el și înspre el pleacă și vin cît mai multe linkuri. Se naște astfel o viermuială globală a cărei însușire de bază stă în circulație: circulația informațiilor, a mărfurilor, a banilor
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
frazelor arborescente, ducându-și la bun sfârșit, după complicații parantetice, entuziasmul inițial. Iar Claudiu Komartin se numără printre acești happy few. Nimic nu-i este mai impropriu decât anacolutul. Nimic nu-i este mai specific decât, în ciuda modernității prozodice, ingambamentul semantic. Mesajul, livrat cu insistență, trece nu numai peste capetele de rând, dar uneori chiar peste cotoarele subțiri ale plachetelor. Că acest lucru a fost greșit înțeles, o dovedește tonul destul de rezervat al comentariilor privitoare la următoarea carte a sa, Circul
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
perfect fenomenul etimologiei populare: un cuvânt mai nou și mai puțin cunoscut vorbitorilor este apropiat de aceștia de un cuvânt vechi, familiar, de la care îl cred derivat. Rezultatul procesului este de obicei o modificare de formă, uneori și o alunecare semantică. Etimologiile populare sunt, formal, asemănătoare sau chiar identice cu jocurile de cuvinte, cu calambururile bazate pe omonimie sau paronimie. Le diferențiază intenția: pura etimologie populară e inconștientă și spontană, în vreme ce calamburul e produs cu scop ludic și cu clara percepție
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
Radu Ciobanu A cultiva cuvântul înseamnă a-l respecta. A-l respecta înseamnă a-i cunoaște originea, devenirea, potențialul semantic și modul de a-l folosi nu doar corect, ci și expresiv, într-un context capabil să-i sporească pregnanța. O carte care să concretizeze toate aceste preocupări nu poate fi decât salutară într-un moment când limba română suportă
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
considerabil "efort de creativitate lingvistică" aflat de atunci la temelia limbilor europene moderne, care a dus în cele din urmă la ceea ce s-a numit "comunitatea conceptuală europeană". Ilustrative sub acest aspect mi se par îndeosebi capitolele privind cercetarea "câmpului semantic referitor la noțiunile din sfera actelor intelectuale" - cunoaștere, a ști, a înțelege, minte, gând, cuget etc. - și cel în care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia, pâinea cotidiană, urmărite, toate, în manieră monografică, de o atenție specială având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații (morală, teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea morală a existenței de către spiritul european. Cercetarea istoriei acestui concept și a lexicalizării sale în limbile europene moderne oferă un bun
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
oferă un bun exemplu al întinsei legături ideologice între clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale a Europei o constituie dimensiunea semantică a limbilor europene moderne" rezultată din moștenirea umanismului greco-latin și religia creștină. Un capitol de un interes aparte este cel al reconstituirii polemicii, care a făcut valuri în epocă, dintre Andrei Șaguna și Heliade Rădulescu. După câte știu, este prima
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
în primul rând - așa cum precizează și autorul, în Prefață -, o antologie de citate grupate în jurul unor cuvinte-cheie. Utilitatea cărții este certă, în primul rând pentru lingviști și pentru cercetătorii limbajului politic, cărora le oferă un material bogat, potrivit pentru analize semantice diferențiate. Cartea propune însă și o posibilă lectură istorică sau estetică, cu trasee tematice care permit intrarea, prin discurs, în atmosfera epocii; această utilizare pune în valoare potențialul umoristic al textelor (umorul absurd și involuntar al clișeelor pompoase și al
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
preferate). Renunțarea la definiție - care, în alte situații, ar putea fi un motiv de reproș - mi se pare în acest caz o idee foarte bună. Alternativele ar fi fost mult mai riscante: ar fi presupus fie analize politologice, istorice și semantice amănunțite, care să explice specificul ideologic al folosirii unor termeni ca antipartinic, centralism, deviaționism, imperialism, libertate etc. în diferite momente ale regimului comunist, fie - mai ales în cazul unor metafore clișeizate și ridicole - cârmaci, far, otravă - ar fi putut favoriza
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
22, 1993), tot la plural, cu explicația "acte". Într-un alt articol (din Adevărul, 13.07.2005), se inventariau "cuvintele cele mai utilizate în argoul șuților", amintindu-se și de ixivă ("act"). Un alt text jurnalistic sugera o anumită specializare semantică: "buletinul și pașaportul, numite generic Ťexiveť, rămân întotdeauna la proxenet" (Ziarul de Iași, 23.10.2001). Glosarele și dicționarele de argou apărute în ultimii douăzeci de ani au înregistrat termenul, dar au căzut în capcana variantelor sale, pe care le-
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
sunt variante ale aceluiași cuvânt; argoul, cu circulație tipic orală, cuprinde multe cazuri de oscilații între sunete (ogeac și hogeag, ciumeg și ciumec, bidiviu și bididiu, zulă și julă). S-ar putea presupune, totuși, că variantele fonetice s-au diferențiat semantic, în timp, una căpătând sensul de "document", iar cealaltă - sensul de "scrisoare, mesaj". De fapt, lucrurile nu stau așa. Particularizările fiecăruia dintre aceste sensuri provin doar din eșecul pe care îl întâmpină culegătorii de argou în încercarea de a separa
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
leagă forma argotică românească de una similară din argoul rusesc: ksiva. Relația etimologică corespunde atât formal - e posibil ca în română să fi apărut o vocală protetică (e sau i), pentru a ușura pronunțarea grupului consonantic inițial (ks) - , cât și semantic: ksiva apare în diferite studii despre crima organizată, având sensul "notiță, mesaj" (Mark Galeotti, Russian and post-Soviet organised crime?, 2001, p. 9; Federico Varese, "The society of the vory-v-zakone, 1930s-1950s", în Cahiers du monde russe, 39, nr. 4, 1998, p.
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
a scrie; text scris)" (Raissa Rozina, "Cultural constraints in meaning extensions: derivational relations between actions and happenings", în T. Eniko Németh, Károly Bibok, Pragmatics and the flexibility of word meaning, 2001, p. 245). Sensul etimonului explică foarte bine stabilitatea nucleului semantic al argotismului românesc: scrisoarea, declarația sau actul de identitate sunt tipice " obiecte scrise". Și calea de pătrundere în argou este verosimilă; ne putem doar întreba, ca și în cazul cuvântului blat, dacă românescul ecsivă/icsivă este preluat direct din idiș
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
ce are în vedere paguba materială și dauna morală în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri, introduce noțiunea de „privare nelegală de libertate“, făcând trimitere la alte cauze. Observă conținutul semantic al reglementării, în condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
privare nelegală de libertate“, făcând trimitere la alte cauze. Observă conținutul semantic al reglementării, în condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare retrospectivă, față de formularea „arestarea sau luarea unei măsuri privative pe nedrept“. Consideră că teza referitoare la măsura privativă luată pe nedrept nu implică, în mod necesar, o analiză
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în vedere soluțiile legislative configurate la art. 538 și art. 539 din Codul de procedură penală față de perspectiva de ansamblu a relațiilor sociale pe care le reglementează, dar și față de evoluția în timp a reglementării, față de conținutul semantic al sintagmei „arestare pe nedrept“, care a încadrat multă vreme demersurile judiciare formulate în fața instanțelor civile după epuizarea procedurii judiciare penale. Reține că o soluție legislativă restrictivă restrânge, în mod automat, și mijlocul legal, deși în Constituție și în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
și instituțiile publice sau entitățile private pentru furnizarea serviciilor publice. NRRI conțin un set de elemente comune, precum vocabular, concepte, principii, recomandări, standarde, specificații și practici. (2) Interoperabilitatea este înțeleasă în sensul ei multidimensional, ținând cont de dimensiunile legale, organizaționale, semantice și tehnice, și această abordare este avută în vedere încă de la conceperea serviciilor și a sistemelor și pe tot parcursul ciclului lor de viață: planificare, proiectare, achiziție, implementare, derulare. Lanțul de interoperabilitate se manifestă în practică din oficiu între
LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257856]
-
aliniată cu cea europeană, pe care o extinde și o adaptează necesităților naționale; ... (ii) autoritățile și instituțiile publice limitează deciziile la cele necesare pentru îndeplinirea misiunii specifice. ... ... f) Principiul transparenței: documentația publicată este detaliată și actualizată cel puțin privind nivelul semantic al interfețelor externe ale sistemelor informatice prin intermediul cărora se furnizează servicii publice. ... g) Principiul deschiderii administrative: (i) datele deținute de autoritățile și instituțiile publice, cu excepția celor pentru care se aplică restricții legale care sunt supuse reglementărilor de protecție
LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257856]
-
ca date deschise; ... (ii) datele deținute de instituțiile și autoritățile publice, cu excepția celor pentru care se aplică restricții legale, vor fi puse la dispoziția utilizatorilor pe portalul data.gov.ro; ... (iii) documentația publicată este detaliată și actualizată cel puțin privind nivelul semantic al interfețelor externe ale sistemelor informatice prin intermediul cărora se furnizează servicii publice. ... ... h) Principiul conservării informațiilor: (i) informațiile deținute de autoritățile și instituțiile publice sunt modificate doar în conformitate cu reglementările aplicabile în domeniul respectiv și pot fi accesate
LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257856]
-
acestora la Platforma națională de interoperabilitate. Articolul 16 Principalele atribuții ale administratorului Platformei naționale de interoperabilitate (1) ADR este autoritatea competentă pentru asigurarea schimbului de date și a interoperabilității, desemnată în conformitate cu prezenta lege, care asigură interoperabilitatea juridică și semantică și stabilește principiile interoperabilității organizaționale și tehnice. (2) Prin niveluri de interoperabilitate legală, organizațională, semantică și tehnică se înțeleg expresiile definite în Cadrul Național de Interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 908/2017. (3) În îndeplinirea prevederilor alin. (1) , principalele atribuții
LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257856]
-
interoperabilitate (1) ADR este autoritatea competentă pentru asigurarea schimbului de date și a interoperabilității, desemnată în conformitate cu prezenta lege, care asigură interoperabilitatea juridică și semantică și stabilește principiile interoperabilității organizaționale și tehnice. (2) Prin niveluri de interoperabilitate legală, organizațională, semantică și tehnică se înțeleg expresiile definite în Cadrul Național de Interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 908/2017. (3) În îndeplinirea prevederilor alin. (1) , principalele atribuții ale ADR sunt următoarele: a) în termen de 3 luni de la data intrării în
LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257856]
-
79. Așa fiind, dezlegările oferite prin Decizia nr. 2/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii sunt incidente pe deplin și în cazul suspendării obligatorii. ... 80. Ca atare, nu doar din perspectiva analizei semantice a terminologiei legii, ci și din cea a efectelor juridice ale hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță în contestația la executare, se impune concluzia că suspendarea obligatorie a executării silite este supusă acelorași limitări temporale precum cea facultativă. ... 81. Examinarea
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
în plus, că nu a existat nicio situație extraordinară care să fi apărut în problematica pensiilor militare de stat. De asemenea, menționează că, în emiterea dispozițiilor legale criticate, legiuitorul delegat a ignorat cu bună știință conotația sub aspect etimologic și semantic a cuvintelor „extraordinară“ și „urgență“, ceea ce reprezintă corolarul acțiunilor sale neconstituționale în problematica pensiilor militare de stat. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate prevederile art. 59 alin. (1) și (2) din forma inițială a Legii nr. 223/2015. ... 8
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]