2,120 matches
-
istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul începuse
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul începuse să se apropie de semiotică cu reprezentanții Școlii de la Praga (Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul începuse să se apropie de semiotică cu reprezentanții Școlii de la Praga (Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103), demers ce a permis
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103), demers ce a permis revoluționarea modului de abordare a poeziei și narațiunii în primul rînd (celebra analiză
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unei experiențe private, ci rezultatul sistemelor de semnificație împărtășite de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină putînd să se bazeze pe el. Semiotica provenind din structuralism și vizînd corectarea insuficiențelor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină putînd să se bazeze pe el. Semiotica provenind din structuralism și vizînd corectarea insuficiențelor și exceselor acestuia, desemnează o teorie a sensului aplicabilă tuturor fenomenelor sociale și umane, dar rezervată anumitor discipline" (P. Attalah, 1991: 263). Dincolo de aporia ultimei fraze (neglijență de redactare?) nu putem decît subscrie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structuralism și vizînd corectarea insuficiențelor și exceselor acestuia, desemnează o teorie a sensului aplicabilă tuturor fenomenelor sociale și umane, dar rezervată anumitor discipline" (P. Attalah, 1991: 263). Dincolo de aporia ultimei fraze (neglijență de redactare?) nu putem decît subscrie la identificarea semioticii cu o depășire (interpretativă) a structuralismului, menținînd însă rigoarea și coerența unui punct de vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
punct de vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît pentru cineva ca sens propriu-zis existențial și contextual. Semiotica se deschide dialogului intercultural, rostirii individuale (parcursurile semiotice ale lui Eco, Barthes-flanerii în "pădurea narativă", respectiv în universul semnelor culturii japoneze). Deplasarea de la logica structurii la discursul (logic) al subiectului va impune și bascularea de la "gramatica visului" la visător, de la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît pentru cineva ca sens propriu-zis existențial și contextual. Semiotica se deschide dialogului intercultural, rostirii individuale (parcursurile semiotice ale lui Eco, Barthes-flanerii în "pădurea narativă", respectiv în universul semnelor culturii japoneze). Deplasarea de la logica structurii la discursul (logic) al subiectului va impune și bascularea de la "gramatica visului" la visător, de la crimă la criminal (vezi noua profesie de "profiler
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
logic) al subiectului va impune și bascularea de la "gramatica visului" la visător, de la crimă la criminal (vezi noua profesie de "profiler" a lui Frank Black în serialul de mare succes "Millenium"), de la reguli la comportamentele care le actualizează sau transgresează. Semiotica își propune să investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a textului continuă să fie un dat fundamental în abordarea semiotică, cu condiția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a textului continuă să fie un dat fundamental în abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a textului continuă să fie un dat fundamental în abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913) este considerat drept întemeietorul lingvisticii structurale și în ciuda existenței unor idei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în 1906-1907, 1908-1909, 1910-1911 și amintirile de la orele maestru-lui, au reușit să dea o redactare unitară cursului Cours de linguistique générale (Paris, Payot, 1916). Personalitatea lui Saussure trebuie inclusă în orice panoramă a gîndirii moderne: de la filosofie la lingvistică, de la semiotică la antropologie, pentru că a influențat profund (deși după cîteva decenii de la publicarea operei fundamentale) demersul celor mai importanți gînditori contemporani: Merleau-Ponty, Lévi-Strauss, Barthes, Lacan, Foucault și prin ei ansamblul științelor umane. Pe de o parte, Saussure a restabilit contactul între
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acești termeni au avantajul de a marca opoziția care îi separă fie între ei, fie de totalitatea din care fac parte" (CLG: 86). Semnul este deci o entitate cu două fețe: fața semnificantă (semnificant) și fața semnificată (semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care fac parte" (CLG: 86). Semnul este deci o entitate cu două fețe: fața semnificantă (semnificant) și fața semnificată (semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
60). În tradiția europeană, codul (Codex Justinianum, codul napoleonian etc.) evocă o logică juridică în primul rînd, ceea ce ne reamintește faptul că toate codurile, inclusiv cele de semnificare se bazează pe consensul social, pe un contract social. Una din ipotezele semiotice actuale este existența sub fiecare proces de comunicare a acestor coduri sau reguli bazate pe o anumită convenție culturală. Studiind procesele culturale ca procese de comu-nicare, semiotica vizează dezvăluirea sistemelor ce subîntind procesele. "Dialectica sistem-proces ne conduce la afirmarea dialecticii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]