910 matches
-
trimotor italian pilotat de prințul Ruspoli din Ministerul Propagandei italian, venit în mod special spre a vedea de aproape această curiozitate a aviației. Stăm în cort pe lădițe. 8 Oct. <1941>. Escadrila este invitata unui grup de vânătoare care își serbează a 88-a victorie aeriană. Sosim pe înserat. Câmpul e pavoazat, defilare apoi masă camaraderească la cantonament, prezidată de doi generali. Pe pieptul zburătorilor străluceau noile decorații conferite. Am cântat cântece patriotice și am închinat câte o cupă de șampanie
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
în buzunarul interior. Îi răspundea rar la scrisori, dar ea nu descuraja. La gară, Grigore era singur. Toată lumea se dusese la concertul de la sanatoriu, afară de Caterina și Lillișu, ocupate cu ultimele pregătiri pentru masa dată în cinstea violonistului, care își serba aniversarea. Învățătorul se născuse în ziua de Sfântul Nicolae, de unde și prenumele lui. Locotenentul fusese invitat expres la masă printr-o vorbă trimisă de șeful de gară, cam neliniștit de absența lui din ultima vreme. Închipuindu-și că venea de la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
totdauna a atras deosebita Mea îngrijire. Am salutat cu fericire ziua în care frumoasa catedrală a Episcopiei de Argeș a fost redată cultului divin, restaurată în o splendoare și frumusețe care ridică țara în ochii ei proprii. În curând vom serba sfințirea bisericii Mitropolitane și a bisericii sfinților Trei Ierarhi din Iași. O națiune care-și respectă monumentele străbune și mai ales acele ale pietății și ale credinței creștinești are un viitor sigur și neclintit. Reprezentațiunile naționale au dovedit neîncetat cea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a vedea bărbăteasca și vioaia populațiune rurală, în pitoreștile sale porturi de munte și de câmp, amestecată cu costumele orientale ale populațiunelor Dobrogei, iar, pe fața tutulor, energia unită cu blândețea și inteligenta pricepere a solemnului act național care se serba în acea zi. Mai bine de o oră și jumătate a durat acest defileu, care n-a încetat a face să răsune sala Tronului de cele mai entuziaste aclamări. După trecerea celei din urmă deputațiuni, Majestățile și Altețele-Lor s-au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
școlii. Corul elevilor a cântat Imnul regal, iar comandantul străjer a dat raportul. Luni, 22 noiembrie. Comunicatul 87 al Curții Regale înștiințează că, în această zi, Carol și Mihai au luat dejunul la Principesa Elisabeta. 2 decembrie 1937. S-a serbat jubileul de 25 de ani de la înființarea Uniunii Federațiilor Sportive din România (UFSR). Mihai participă alături de tatăl său, regele Carol al II-lea, la Te Deum-ul de la biserica Boteanu și apoi la marele dejun prezidat de rege, care a avut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au primit în casă și ne-au omenit cum se cuvine, cu dulciuri și mulți bani. Bucuroși, ne-am îndreptat apoi spre gospodarii de vază: primarul, referentul, vicele, agentul agricol. La primar ne-a mers cel mai bine fiindcă își serba numele Vasile și avea o mulțime de musafiri, care mai de care mai cheflii. Aceștia, cunoscându-mă, m-au băgat în seamă, ca fiica domnului Silvestru și ne-au oferit pe lângă bunătățile de pe masă, câte-o bancnotă destul de consistentă, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
5 mai este denumită „Săptămâna de aur a Japoniei” . Eventimentele care se desfășoară în această perioadă sunt: pe 29 aprilie este ziua de naștere a Împăratului Hirohito (perioada Showa) care a domnit între anii, 1926 - 1989 ; pe 3 mai se serbează “ziua constituției”; pe 4 mai se serbează « midori-no-hi » (ziua naturii, a renașterii); pe 5 mai este sărbătorită “ziua băieților”. Perioada de ședere fiind de trei luni, am avut fericita ocazie să văd toate acestea, bucurându-mă alături de nepoțelul meu, deși
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a Japoniei” . Eventimentele care se desfășoară în această perioadă sunt: pe 29 aprilie este ziua de naștere a Împăratului Hirohito (perioada Showa) care a domnit între anii, 1926 - 1989 ; pe 3 mai se serbează “ziua constituției”; pe 4 mai se serbează « midori-no-hi » (ziua naturii, a renașterii); pe 5 mai este sărbătorită “ziua băieților”. Perioada de ședere fiind de trei luni, am avut fericita ocazie să văd toate acestea, bucurându-mă alături de nepoțelul meu, deși, la fel ca în poveste, „un ochi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
viața de noapte... Este ora 14: 00 și o căldură infernală...norocul nostru sunt prosopelele umede pe care le aplicăm pe ceafă să ne mai răcorească pentru a rezista în vipia de afară. Asakusa 16. 08. 2009 Festivalul Bon...se serbează pe data 13-16 august (calendar solar) și simbolizează momentul în care spiritele strămoșilor se reîntorc în mijlocul familiilor. După ce în locuințe s-a făcut curățenie generală, se purifică spațiul cu tămâie, iar lângă altarele familiilor se aprind lampioane împodobite cu crenguțe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
produsese și În „adâncime” și, după părerea mea, Într-un fel sau altul, durează până azi. De aceea vorbeam mai sus de „șocul” libertății! Cu câțiva ani În urmă, prietenul vechi, Mircea Martin, directorul unei excelente edituri, după Revoluție, Univers, serbând zece ani de „nouă” editură și de directorat, m-a invitat să particip la aniversarea care urma să aibe loc la U. Scriitorilor și să spun cîteva cuvinte. Am vorbit, bineînțeles, elogiind directorul, pe simpatica și vechea prietenă, poeta Denisa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ne oferă asupra bătrâneții aceeași judecată ca și asupra Întregii existențe: o vale a plângerii, o suferință continuă menită doar de „a ne pregăti sau curăți pentru viața de dincolo!...”. Da, dar În ceea ce mă privește, eu aș vrea să serbez viața mea de aici, „norocul meu omenesc”, cum Îl numește autorul lui Zarathustra, bucuria de a fi, de a simți natura și propria-mi materie vie, de a avea memorie și imaginație fertilă, puternică, de a fi descoperit cuvântul, logosul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mata pe a școalei, sau e vorba de altă monografie? Astfel fiind lucrurile, V-aș ruga să luați contact cu d. Nichita și cu d-na directoare, ca să se limpezească această chestiune, căci și În cazul, când nu se mai serbează semicentenarul - din motive misterioase - anuarul nu poate fi Împiedicat să apară și, În acest caz, alcătuitorul lui are nevoie de materialul documentar, pe care l-am trimis, și pe care nu-l poate neglija, decât din motive de rea voință
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mi-a trimis un capitol interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui liceu. Printre fondatori figurează și Minulescu. Cele cuvenite familiei matale; iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și revedere cu bine V. Tempeanu P.S. Am găsit o notiță
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”17 N. (oiembrie) ’971”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumiri pentru frumoasele vești, pe care mi le-ați trimis prin ultima misivă, mai ales aceea, că la 30 iunie 1971 se va serba Semicentenarul liceului 2. Am propus În scris și-mi pare rău, că n-am adunat mai multe semnături, să se numească acum, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului, „Elena Doamna” soția lui Cuza, care a locuit multă vreme la Ruginoasa, jud. Baia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trecere și ține la mine, dar mai ales la ideea de a reapărea o revistă de mare clasă, cum a fost cea condusă de Gorovei. Știu eu dacă urmașii vor fi la Înălțimea lui? Prin urmare, semicentenarul nu se mai serbează. Cel puțin anuarul festiv iese? Îți trimit matale o copie de pe un raport al meu cu privire la această Școală și la uneltirile Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
așa, ca să nu fiu spin În ochii celor (sau celui), care s-au zeificat („autozeificat”, cum bine mi-a scris Turculeț) În „Anuarul festiv” al lui „N. Gane”, scos cu prilejul Centenarului și din cauza căruia, bănuiesc, că nu s-a serbat semicentenarul liceului No. 2 , deși acest lucru s-a făcut de absolut toate celelalte licee din Țară. Nu-i nimic, Însă: adevărul istoric nu poate fi Înăbușit. Voi găsi eu prilejul să scriu În altă parte acest istoric. Primirea extraordinar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
simpaticul medic dl. Dr. Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut o surpriză, care mi-a produs sentimente amestecate. Poate că mata știi despre ce e vorba . Ai văzut, cred, din ziare, că În alte orașe se serbează cu fast semicentenarul școlilor și că Însuși tov. Ceaușescu le trimite mesagii calde de salut. La noi lucrează Încă... oculta . Salutări de la ai mei. Arată sărutări de mâini doamnei matale. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu </citation> <citation author
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
colosale, însă còpii. La ieșirea din palatul cel nou, un bătrân cântă dintr-o mașină automată cântece vechi și melancolice. Pălăria jos, alături, și fiecare aruncă în ea cât îl lasă mâna. Am văzut Reni Raphael. Sala scoicilor, unde se serba noaptea de Crăciun. Fast, aurărie, argintărie. E mai impresionant Sans-Souci, cu simplicitatea lui de chinovie de odihnă a unui militar. Sans-Souci a fost construit în 1745-1747 de Knobelsdorf și Frederic cel Mare a locuit aici fără întrerupere. Aici a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au înțeles fără să spue vorbe mari deși mânia clocotea și sora se va întoarce la gospodăria ei... Trebue pus aici ș-un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isaiia și Buhtea eresuri; când strănuți, când te împiedici în prag, când îți iese iepure popă,, cântă cucoșu în prag, sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel mai departe de pământ și are nevoie de invocații magice pentru a-și recăpăta puterea fertilă. În același timp, nu trebuie să uităm că obiceiurile de iarnă păstrează mărturia veche de multe secole a vremurilor când începutul anului era serbat la 1 martie, adică odată cu natura care începe să se regenereze, ceea ce impunea captarea tuturor forțelor germinative. Începutul presupune „anularea păcatelor și a greșelilor individului și ale comunității în ansamblul ei”, condiție dobândită prin „ceremonia globală” cu „deschidere către Marele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
supt tu piaptu’ meu” (Gârdani - Maramureș). Se remarcă în colinde localizarea „greșelii” eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să așeze trandafiri (lat. Rosae > Rosalia) pe morminte și marcau cultul morților prin această jertfă, Rusaliile se serbează la cincizeci de zile după Paști, printr-o suprapunere a mitului latin peste sărbătoarea Postpascală a Cincizecimii. În această zi, casele sunt împodobite cu ramuri verzi, într-un gest de sincronizare cu ritmurile cosmice. Rusaliile sunt însă și ființe mitologice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de Directori din Chișinău. Onorat Congres, ca după o iarnă lungă și grea, când toată viața naturei pare moartă sub sloiul de gheață, primele brândușele ne vestesc că se apropie primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
are mai multe culori. Dimineața, la răsăritul soarelui e mai grena, peste zi valurile au multe culori, iar la asfințit de soare altă culoare. Se spune că și Irod avea palat la Marea Roșie. Și aici, la acest palat, și-a serbat ziua de naștere. Aici i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul. Din tot palatul lui Irod acum se mai vede ce-a mai rămas: doar niște pietroaie uriașe din coloanele fostului palat. Atât de mici ruinele și puțin a mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
strajă Și-au vegheat. Straja a strigat: Că-i Dumnezeu Adevărat! Mironosițele când s-au dus Să ungă trupul Lui Iisus, Mormântul gol au aflat Un Înger a strigat: Iisus Hristos A Înviat. Bucurie mare-avem De doua mii de ani serbăm Și cu mult drag cântăm. Iisus Hristos A Înviat! Slavă Sfintei Învieri! Ce Gândesc 27.03.2006 Oare cât trăiesc La ce mă gândesc De așa mă ostenesc Am gândit vreodată eu Când mor, cu mine cât iau? Viața-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]