1,092 matches
-
mâini, și cât ne ușurăm le ținem în cele mai imposibile locuri, sub braț, în gură sau chiar sub bărbie. Te-ai văzuit vreodată, în baie, cu o revistă în gură, cheile sub bărbie, telefoun între umăr și ureche, cu servieta într-o mână, cu genunchiul ținând capacul care nu stă ridicat singur, futu-i în cur de instalatori care nu știu să monteze un capac pe care să poți să-l ridici, să nu te piși tot timpul pe el
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Confratele Blades. Reține bine, se simte ca peștele-n apă aici, pentru că e o grămadă zdravănă de neadaptați În avionul ăsta. În fața mea stă o pereche de actori de comedie, Îmbrăcați identic În costume bleumarin, cravată și având la ei serviete. De rahat să călătorești Înțolit așa, ce pereche de vibratoare de rahat. Mă Întorc spre Bladesey. El e tovarășu meu de călătorie, Dumnezeu să ne apere. Mai bine fac tot ce pot cu materialul de calitate inferioată pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fără ore. Teancuri de teze, de extemporale, de bibliografii, în continuare, pe masă. Carpați fără. [...] Școală, clase, caiete, versuri, cerneală roșie, sandvisuri, pauze, vorbe, ziare, autobuze, întârzieri, liste, tabele, note, oboseală, râs strâmb, grimase, manuale, tăceri, cataloage, "moaca roșcată a servietei", țigări, somn, ciorapi curați, un ceas deșteptător, cămăși, cravate, vodcă mică, soneria, cutia de scrisori, ședințe, consilii, comisii, clasicii noștri, lame, chei, dulapuri, orare, ferestre, bilete, bibliotecă, bancuri, bani, comentarii, întrebări, plictis, gălăgie, coridoare, afișe, un caiet de dictando ca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zise Neil. Mai ai baterie? Ar trebui să mai am, spuse ea, deși habar n-avea, pentru că nu prea folosea laptopul și nu-și mai aducea aminte când îl încărcase ultima dată. —Am eu o rezervă, spuse el deschizându-și servieta. Încearcă. —Mulțumesc. Îi zâmbi primind bateria, dar în adâncul sufletului spera să nu funcționeze. Spera ca motivul să nu fie unul atât de stupid ca o baterie descărcată. Deschise din nou calculatorul. Și de data asta, când dădu click pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
am să am de așteptat decât vreo două ore. Și în cel mai rău caz, o să rămân aici peste noapte. N-o să rămân fără aer peste noapte. Doar că zborul meu la Londra pentru escală e la opt dimineața. Iar servieta mea e acasă. Și am o groază de făcut. Și nu-mi place situația asta deloc! Laptopul, se gândi ea dintr-odată. Laptopul încărcat. Dacă îl deschidea, cel puțin va avea lumină. Îl scoase din geantă, se așeză pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pot să vă zic considerabilă, au și o valoare sentimentală. — Cât valorează? Schemm se amestecă În discuție pentru a oferi date și cifre: — Cred că vă pot fi eu de ajutor cu asta, Herr Six, zise el, căutând Într-o servietă care era la picioarele lui și scoțând la iveală un dosar gălbui pe care Îl puse pe carpeta dintre cele două canapele. Am aici ultimele evaluări ale asiguratorului și niște fotografii. Ridică o foaie de hârtie și citi cifra de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un cec pentru necesitățile dumneavoastră imediate. Îi făcu semn cu capul omului său de Încredere, care mi-l Înmână. Era un cec de 1 000 de mărci, de ridicat În numerar de la Privat Kommerz Bank. Schemm scotoci din nou În servietă și Îmi dădu o scrisoare cu antetul Germania Life Assurance Company: — Asta certifică faptul că ați fost angajat de compania noastră să investigați incendiul, În urma formulării unei cereri de despăgubire. Casa a fost asigurată de firma noastră. Dacă aveți probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
obicei cauzele care duc la moartea lor sunt puțin sau chiar deloc misterioase. Jumătate din vreme mă pomenesc oferind dovezile criminalistice ale unui omor tocmai celor care l-au comis. Trăim Într-o lume cu susul În jos. Își deschise servieta și scoase un dosar cu șină albastru și Îmi zise: — Am adus fotografiile. M-am gândit că o să vrei să vezi fericitul cuplu. Mă tem că sunt o pereche de adevărați fochiști. N-am putut să fac identificarea decât după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu un clinchet precum o mână de bile de sticlă, erau reci la atingere și grele În mâna mea. Era greu să-ți imaginezi o femeie purtându-le: păreau la fel de confortabile ca un set de tacâmuri. Lângă masă era o servietă. Am ridicat-o și m-am uitat În ea. Era plină cu bani - dolari și lire sterline, așa cum mă așteptam - și mai erau și două pașapoarte false pe numele Herr și Frau Rolf Teichmüller, numele pe care le văzusem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe hărtie, ca să o desfac imediat. Când am făcut-o, scrisul era aproape ilizibil, și mi-a luat aproape o oră să descifrez conținutul biletului. Pe el scria: „Biroul de obiecte pierdute, Departamentul de trafic Berlin, Saarlandstrasse. Ți-ai pierdut servieta cândva În iulie pe Leipzigerstrasse. Confecționată din piele simplă de culoare maro, cu Închizătoare de alamă, cu pete de cerneală pe mâner. Inițiale aurite K.M. Conține o carte poștală ilustrată din America, romanul western Old Surehand de Karl May și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că îți sperii bărbații. —Tu! râse Joy batjocoritor. Nu cred. Dylan ajunse acasă puțin înainte de ora nouă. Clodagh reușise să îi bage în pat și pe Molly, și pe Craig, ceea ce era aproape miraculos. Salut, spuse Dylan obosit, sprijinindu-și servieta de perete și desfăcându-și nodul la cravată. Înghițindu-și furia la vederea servietei care zgâria din nou vopseaua de pe perete, Clodagh s-a pregătit pentru sărutul lui. Ea ar fi preferat ca el să nici nu se deranjeze. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
înainte de ora nouă. Clodagh reușise să îi bage în pat și pe Molly, și pe Craig, ceea ce era aproape miraculos. Salut, spuse Dylan obosit, sprijinindu-și servieta de perete și desfăcându-și nodul la cravată. Înghițindu-și furia la vederea servietei care zgâria din nou vopseaua de pe perete, Clodagh s-a pregătit pentru sărutul lui. Ea ar fi preferat ca el să nici nu se deranjeze. Nu era ca și cum însemna ceva, era doar un obicei enervant. A deschis gura pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
lui Frieda Kiely, se săturase să răspundă la telefoanele mobile ale lui Dani, care sunau încontinuu, și se săturase să fie tratată ca o sclavă. Aleargă și cumpără baterii pentru aparatele lui Niall, adu cafele pentru toată lumea, du-te după servieta în care erau paiele. — Scena de pe stradă, îi aminti Lisa lui Niall. Terminați, se opriră toți pe strada South William, unde, pe trotuarul din fața unui restaurant indian, Niall și-a instalat echipamentul pentru a mia oară pe ziua aceea. — Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mea consolare era că nu puteam să mă cobor mai jos de-atât, că mai curând mi-aș băga în gură țeava pistolului meu de calibrul 38. Avionul ateriză la 7.35. Am fost primul la debarcare, cu carnețelul și servieta în mână. În aerogară era un centru pentru închirieri de mașini. Am luat un Chevy decapotabil și m-am îndreptat spre metropola Boston, nerăbdător să profit de ora de lumină a zilei care mai rămăsese. Itinerarul includea opriri la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
slinoasă. Ce frumos din partea dumneavoastră să vă alăturați nouă. Avocatul oftă și Își aranjă haina pe spătarul ultimului scaun liber din jurul mesei de interogatoriu. — Spuneți-mi că nu trebuie să o luăm de la capăt, domnule inspector, spuse el scoțând din servietă un laptop subțire și argintiu. Zgomotul pe care Îl făcea În timp ce se deschidea era aproape imperceptibil În camera mică și aglomerată. — Să luăm de la capăt ce, domnule Far-Quar-Son? Avocatul Îi aruncă o căutătură urâtă. — Știți foarte bine ce. Sunt aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îmtr-o cameră de detenție de la parter. Nu părea foarte fericit. Un plasture alb subțire Îi traversa nasul, acum tumefiat, iar sub ochi avea cercuri negre. Dacă aveau noroc, pungile acealea aveau să se transforme Într-o frumusețe de ochi vineți. Servieta Îi era așezată În mijlocul mesei, În fața lui, iar el bătea impacientat darabana cu degetele pe suprafața de piele, uitându-se Încruntat la Insch și la Logan când aceștia intrară. — Domnul „Far-Quar-Son“, spuse inspectorul. Ce mă bucur să vă văd din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
drumul, zise el pe un ton jos, amenințător. — Exact. A dat o declarație și a fost eliberat, urmând să revină aici luni la patru. Mi-a spart nasul! Vorbele fură punctate cu un pumn, trâtit drept În masă, ceea ce făcu servieta să sară. — A, nu e chiar așa rău, domnule Far-Quar-Son. De fapt, vă dă un aer dur, masculin. Nu-i așa, sergent? Logan Își păstră fața neschimbată și spuse că da. Sandy se Încruntă, dar nu-și putea da seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pronto! Nu se Întâmpla acest lucru romantic; ea Îmi cerea să-i arăt cum se rezolvă o problemă sau să-i Împrumut o carte pe care o văzuse În mâna lui Irimescu; deși acesta Îmi era rival, schimbam Între noi serviete de cărți pe săptămână; mă executam imediat; câteodată, venea la mine În bancă, În ultima bancă; stăteam totdeauna În ultima bancă singur, asta pentru a domina toată clasa; conservam un loc liber În bancă, pentru situația fericită că ea (ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu un asemenea grad de depravare. Recitalul era departe de-a începe, dar pastorul Swensen decise să meargă mai departe. Își pieptănă atent părul, își așeză apoi ochelarii și puse Biblia, harta orașului și o predică la care lucra în servietă și ieși grăbit pe ușă. Coborî pe scări, zărind în hol o prostituată. Tatăl nostru Care ești în Ceruri, Sfințească-se numele Tău... Grăbi pasul când trecu pe lângă ea și simți un nod în gât, anticipând o propunere indecentă. Dar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
brunet uscățiv, cu o geantă de unelte în mână și îl privea pe pastor într-un mod ciudat. Apoi, când își dădu seama că este reperat la rândul său, se retrase în întunericul aleii. Pastorul Swensen își strânse mâna pe servietă și se întrebă dacă nu ar fi fost mai bine să rămână în cameră, care măcar era sigură, deși prost izolată fonic și urât mirositoare. Apoi se destinse. Relaxează-te, își spuse el, probabil e un angajat al hotelului, surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
continuându-și drumul spre Fifth Avenue spre Școala Cartierului, înconjurat de mulțimea de pietoni care se bucurau de această seară frumoasă de primăvară. Ajunse în fața școlii la orele 19 fix, cu o jumătate de oră înainte de deschiderea porților. Puse jos servieta și își încrucișă brațele. Apoi decise că trebuie să fie cu ochii pe geantă și o ridică. Se rezemă de gardul de fier forjat care înconjura grădina școlii, privind bănuitor spre direcția din care sosise. Nimeni. Nici lucrători cu lădițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să-și controleze tremurul vocii. - La ce oră începe? - La 8. Dar porțile se deschid la 7 și jumătate. - Mulțumesc, părinte. - Nicio problemă. Omul zâmbi și se îndreptă spre școală. Pastorul își reluă observația vigilentă, jucându-se neastâmpărat cu mânerul servietei. Într-un final, după cinci minute care părură interminabile, văzu ceea ce aștepta și pentru ce călătorise atâția kilometri: mașina neagră Lincoln Town Car cu plăcuțe oficiale. Aceasta încetini la o stradă distanță de Școala Cartierului. Pastorul încercă să deslușească ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pătrunsese în lumea necredincioșilor pentru a le arăta greșelile și pentru a-i îndrepta pe calea cea dreaptă. Intenționa totuși să procedeze într-o manieră mai hotărâtă decât o făcuse apostolul: prin uciderea lui Charles Grady cu pistolul ascuns în servieta pe care o strângea la piept ca și cum ar fi fost chiar Chivotul Domnului. Capitolul XXIII Măsura din priviri locul unde avea să se petreacă acțiunea. Își calcula cu atenție unghiurile, locurile prin care ar fi putut să fugă, număra trecătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
el, este un pistol elvețian, Grady, iar mesagerul morții nu este un înger coborât din Rai, ci reprezentantul tuturor celor cu gândirea limpede din America. Făcu un pas înainte. Gărzile de corp priveau în continuare în altă parte. Deschise ușor servieta și scoase de acolo harta Rand McNally și pistolul. Ascunzând arma între paginile hărții, mai făcu câțiva pași spre mașină. Gărzile de corp ale lui Grady stăteau acum unul lângă altul pe trotuar, cu spatele la el. Unul din ei se aplecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
La pământ, la pământ, acum, acum, acum! Mai mulți bărbați și femei, toți niște demoni, îl apucară simultan de brațe și îl trântiră pe trotuar. - Nu mișca, nu mișca, nu mișca, nu mișca! Unul din ei îi luă arma, altul servieta și unul îl apăsa pe gât cu un picior având greutatea tuturor păcatelor orașului. Fața îi fu turtită de asfalt și simți o durere ascuțită în încheieturi și umeri de la cătușele care se închiseră cu zgomot, în timp ce buzunarele îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]