3,720 matches
-
dreptul compromițător. Am ținut să fac aceste remarci pentru a sublinia cât de complexă este sarcina celui care se consacră unei analize caracteriale de natură să reliefeze meritele și scăderile unei personalități intelectuale pe cât de înzestrate, pe atât de dureros sfâșiate lăuntric. Sunt convins că în ciuda satisfacțiilor pe care i le-a oferit viața, Frunzetti nu a fost decât rare ori împăcat cu sine.
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
de-a lungul scrierii răpit de prezența instantanee a Creatorului adulmecînd cititorul pe care n-ai cum să-l ignori decît scriind pînă mori. Prefigurare înfiorate sînt trăirile celui pornit să-și caute părinții rătăcitori și ei la fel de-nfiorați și sfîșiați de-a morții-apucătură cum se rupe jertfit cuvîntul rostit de-o inocent străină gură și-i mai aproape de-abisul cuceritor cel ce-și amintește-n amănunt trecutul netrucat cutremurător și-i mai aproape de-ncercarea morții cel ce-ți imaginează
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
Năstase n-a îndrăznit să facă pasul în afara cercului de foc ce-i ține prizonieri pe mahării partidului. El a înțeles foarte bine că odată ieșit din bârlogul care, de bine, de rău, îi oferă o anumită protecție, va fi sfâșiat nu doar de adversarii declarați, dar și de supușii de ieri. Luând în considerare toate acestea, Mircea Geaonă nu trebuie ironizat pentru ceea ce încearcă să facă. El ar trebui chiar susținut. Într-o țară săracă precum România, probabil că e
Generația cu un singur membru by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10675_a_12000]
-
fost retezate cu brutalitate. Mă reîntorceam mereu să caut atmosferă electrizanta a acelor momente ale căror reverberații dăinuiau peste timp. Mă așezăm pe treptele de piatră ale fântânei arteziene din fața Institutului de Arhitectură, retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
avea unde să se retragă. Curând, ceața verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
relatări insipide precum aceea făcută deunăzi, de televiziunea națională, pe marginea unei răfuieli golănești din fericire eșuate, avînd drept fundal o clădire moartă, stalinist profilată arhitectural (inevitabil, beneficiem încă de condițiile create de fostul regim!), cu prim-planuri vizînd veșmîntul sfîșiat de un briceag al agentului de pază al școlii, nu se puteau cheltui cîțiva metri de peliculă pentru un amfiteatru universitar viu, cu oameni ai școlii care-și jertfeau zilele de sfîrșit de săptămînă spre a aborda un text al
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
din astfel de gânduri porniseră șirurile mele. Pur și simplu din melancolia unor ani de demult și din sentimentul că, prinși în vâltoarea zarvei zilnice, uităm din ce în ce mai mult de cei de dinaintea noastră și de cărțile lor. în locul recitirii, uitarea este sfâșiată, câteodată, cu injurii. Cu temere mă întreb, din ce în ce mai des, dacă cei ce vin în lumea scrisului încearcă, măcar din curiozitate, să vadă cum se așează uitarea peste cărți și scriitori. în 1934, de pildă, după cum îmi opresc privirea pe câteva
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
pe copiii săi cu aceeași constantă afecțiune. ,Balsam de Canada" este o esență oleo-rășinoasă, extrasă dintr-o specie de conifere canadiene, folosită în perioada interbelică în Facultățile de Medicină, pentru conservarea preparatelor microscopice. Romanul începe abrupt, printr-o așteptare tensionată, sfâșiată de țipătul subretei, într-un timp prezent din care naratorul se întoarce, printr-o lungă analepsă, spre trecutul apropiat: o zi de primăvară; înflorise liliacul, iar prin fereastra deschisă se revărsa în stradă ,valsul" de Chopin. Involuntar, Geo Poenaru, profesor
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
ale unor activități obligatorii, impuse de comuniști: „într-un an, în această zi de defilare nori negri pluteau undeva deasupra pe cer, ridicam privirea și mi se părea că din ei se desprind păsări negre care treceau în goană și sfâșiau văzduhul, speranțele mele zburau și ele - păsări albe -, se amestecau cu cele negre iar eu... Aș fi tras cu arcul să dobor păsările negre... Cum să uit acea zi? După defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
împreună) a cititorului și a traducătorului, a celor 14 poeți români, cu mereu nestinsa dragoste a traducătorului pentru poezie și pentru cititorii ei. Hristos Ziatas și totuși Poetul - coroană de spini pe fruntea generației Ion Alexandru Pasărea cu clonțul roșu sfâșie al generației fiecare moment ce încă nu l-a trăit, stăruitor, precum vulturul Aruncătorului de Trăsnete Măruntaiele înlănțuitului pe crestele Caucazului. Lupta cu inerția zici că era terminată înainte de-a fi începută? și osia, ce prin inimile noastre trecea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fațada, formele somptuoase ale unui interior sau substanța eterică a drapajelor, care se învecinează cu lumina profundă a unui felinar și cu aceea fără sursă a unei cruci, sînt tot atîtea momente perfect identificabile ale unei conștiințe umane și artistice sfîșiate între bucurie și melancolie neagră, între disperări incomensurabile și adevărate exerciții extatice. Această oscilație între planuri adverse și, uneori, trăirea simultană în planuri adverse, îi oferă Ioanei Bătrânu posibilitatea unei experiențe cu totul particulare. Ea nici nu construiește o peisagistică
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
scrise cu realul. Căci dincolo de faptele consemnate se profilează un teribil arhetip, cel al coborîrii ad inferos. Bolgiile pe cît de numeroase, pe atît de variate întru iscusință malefică ale acestui Infern modern ne apar profund caracteristice pentru regimul comunist, sfîșiind orice iluzie cu privire la bunele intenții, la idealul pozitiv cu care a cutezat a se orna acesta. "Lagărele, scria Soljenițîn, nu sînt numai fața ascunsă a vieții noastre postrevoluționare, anvergura lor le-a făcut să fie nu numai chipul, nu doar
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
Prima Tv? Publicitate; pe OTV? Publi... Nu: Dan Diaconescu - poză cu C.V.Tudor; pe Național Tv? -; Pe Pro Tv? Reclame...; pe Realitatea Tv? Hopa! Aici e mare dezbatere: cu analiști politici, jurnaliști, Răzvan Dumitrescu și parlamentari... Va fi sau nu sfâșiat PNL-ul de platforma lansată la Pitești? Unde ești, tu, Pithia? Unde e Mafalda, sau măcar "oracolul de la Bălcești"? Deocamdată în pericolul sfâșierii se află doar microfonul, din ce în ce mai apropiat de caninii domnului Stolojan, de la care, cu înverșunare scrâșnită, domnia-lui zvârle
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
România, la 1 noiembrie 1945), scriitorul care a conștientizat (și conștientizează) că menirea sa, ca artizan al esteticului, este acela de „argus nepereche”, întru înălțarea „înlunatului său cuget”, rostind o invocație arzândă: „Timpule să pui în arcă / verbul care mă sfâșie / peste noaptea lumii treacă / trupul meu de poezie”. Recenta antologie: Ne pleacă poveștile din aripi (2012), din colecția OPERA OMNIA, însumează selecțiuni din cele mai reprezentative din întreaga sa creație lirică. Trei decenii de „Iarbă solară” (1982), în ritm modernist
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
scriu cu tot trupul,/ în spațiu să las o cicatrice subțire,/ în formă de cruce" (ibidem). Iar dacă nu e cu putință multiplicarea simțurilor, o soluție salutară ar fi comunicarea intersenzorială avansînd pînă la substituție: "dacă acele țipete acele lătraturi,/ sfîșiind carnea nopții/ sînt ale ochilor care încep să zărească prin ceață,/ sînt ale urechilor care încep încetișor să audă/ un ultrasunet insuportabil,/ degetele presimt, mirosul profetizează" (ibidem). Să fie la mijloc un semnal al feminității altminteri cu grijă jugulate, ca
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
de început de lume,/ cînd cuvîntul este chiar ceea ce este./ Cînd cuvîntul moarte înseamnă chiar moartea,/ cuvîntul glonte ucide iar cuvîntul sînge/ este chiar sînge./ Gura nu mai rămîne decît un petic de ceară fierbinte./ Cuvintele țîșnesc, de parcă pescarul/ își sfîșie năvodul, lăsînd peștii slobozi,/ de parcă pescarul de oameni desface plasele sale./ Cele fără trup, cele spuse, rotesc peste lume,/ se năpustesc către buze, spre pleoape și piepturi,/ către orice poate face cu putință tăcerea./ Coboară un clopot, o temniță, o
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
opac, ce își contrazice propriul conținut.” Cercul ontoteologic nu se poate deci închide. Fantasma lui Hegel rămîne fantasmă, adevărul nu poate fi atins prin rațiune, adică prin logos. Derrida găsește o singură cale să iasă din ea fără s-o sfîșie și să o arunce la gunoi: refacerea drumului înapoi de la piramidă la literă, un fel de arheologie a scrierii (și deci a culturii). Așa ajungem la memorie, ultimul și cel mai important organ al inteligenței în post-modernitate. Nu poți „deconstrui
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
și Austria. În toamna lui 2012, Lawrence Norfolk și-a lansat varianta de limbă germană la Salzburg, alături de traducătoarea Melanie Walz. Trama cărții, facilă în rețeta narativă, cuprinde o poveste de dragoste în mijlocul unei Anglii a secolului al XVII-lea, sfîșiată de războaie politice și religioase. Probabil că epica e salvată de talentul literar, altminteri e greu de înțeles, la prima vedere, entuziasmul criticii austriece.
Dragoste și religie () [Corola-journal/Journalistic/4024_a_5349]
-
un nesimțit. Răutatea și agresivitatea nu merg totdeauna mână în mână cu puterea. Mamiferele înzestrate din punct de vedere fizic, dacă ar mai fi fost și agresive pe deasupra, de multă vreme ar fi dispărut de pe fața pământului: s-ar fi sfâșiat între ele cât ai zice pește. Agresivi sunt doar cei slabi - cei care, asemenea șobolanilor și oamenilor, nu reușesc să se ucidă unii pe alții cu una cu două. Natura, care nu e încă la curent cu progresele științei și
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
Unul dintre canoanele pe care membrii ARD se angajează să îl respecte este acela de a comunica în permanență unii cu alții. Aceștia mai spun că doar așa se vor putea concentra sârguincios asupra problemelor societății pe care o consideră ”sfâșiată” din toate părțile. ”Și poate că este un tribut al importanței comunicării. Noi, partidul și alianța care avem inima drept simbol, am început să ne gândim cum să ne manifestăm această deschidere, amabilitate și aplecare către celălalt și mai ales
ARD continuă campania electorală cu predici și icoane () [Corola-journal/Journalistic/41132_a_42457]
-
a împărțit apoi tuturor candidaților prezenți, precum și jurnaliștilor, câte o icoană cu Maica Domnului și Iisus Hristos pe cruce și a declarat că își dorește ca Dumnezeu să binecuvânteze fiecare casă în care ajunge icoana de la ea. “Societatea românească este sfâșiată și e momentul să ne gândim mai bine cum ne comportăm unii cu alții și noi, care avem inima ca simbol, sărbătorim azi Ziua Bunăvoinței. Fiecare dintre noi va face gesturi de bunăvoință, le vom continua tot anul și vor
Pentru ce se roagă astăzi Anca Boagiu () [Corola-journal/Journalistic/41131_a_42456]
-
niște simple mașinării de tip perpetuum mobile se dovedesc a fi astfel. Meșterite în tăcere și singurătate, într-o dependință secretă, ele distrug un întreg arbore genealogic: mor (din pricina acestor mecanisme, ni se sugerează) și nora (la naștere), și nepotul (sfâșiat de porci), și nepoata (înecată în fântână), ba chiar și artizanul lor (curentat de niște cabluri de înaltă tensiune). Obiectele Arhivarului nu sunt numaidecât vechi, dar ele poartă cu sine credințe și puteri de o periculoasă vechime. Sunt, simbolic, ancestrale
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
din topul mondial. Michel Barnier a declarat că Europa are o serie de "puncte slabe și de slăbiciuni" care au afectat "atât de brutal" cetățenii europeni și aceste greșeli au fost evidențiate în criza economică. "Reglementarea financiară mondială a fost sfâșiată în ultimii ani. Problema a a fost că băncile puteau să facă orice, li s-a permis să facă orice, în ultimii 20 de ani. Consecința a fost spolierea deponenților și necesitatea de a impune măsuri foarte stricte contribuabililor. De
Michel Barnier, la Congresul PPE: În 2050, în G8 nu va mai fi niciun stat european () [Corola-journal/Journalistic/41725_a_43050]
-
plină de „armonice“ rezonând profund în limba germană, au oprit, până acum, alte elanuri. În prefața nu numai bine documentată, dar și plină de talent portretistic a Ioanei Orleanu, Gotfried Benn este descris în toată întunecata, contradictoria sa strălucire: un „sfâșiat“ între plăcerile cărnii și asceză, un muieratic atras mai ales de femei vulgare (sau excepționale - pe lângă cele trei căsătorii a avut nenumărate aventuri, printre care și cu Else Lasker-Schüler), un mizantrop chemat deopotrivă de societate și de distanța față de ea
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
cu brațele întinse în față, lipite, a plutit o veșnicie, corpul lui s-a îndoit la un moment dat și a căpătat poziție verticală, de atac, s-a năpustit asupra vâltorii ca un uliu, a rupt apa în bucăți, a sfâșiat-o, apoi, petrecând altă veșnicie la fund, a reapărut printre noi. Eu, după ce am urcat pe țarcul înierbat, cu crucea mea în spate, am sărit cum am fost în stare. Și n-am murit.” De fapt, acesta este primul loc
Bufnițele copilăriei by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4049_a_5374]