806 matches
-
hilar această singură filiație trubadurescă. Trubadurii sunt un capăt de drum, cu ei se încheie calea regală a poeziei tradiționale, artă sincretică constituită din alianța muzicii și poeziei, și așa văzând lucrurile, în acest veac schimonosit care, oricum, e pe sfârșite, trubadurii trebuie luați în serios ca formă de poezie perenă . Noi, modernii, nu știm dacă vom fi luați vreodată în serios. Eminescu a probat existența unor forme de poezie perenă adaptând în limba română strofa safică în "Oda în metru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Riței-Veverița, si o întreba dacă nu vrea să-o ajute să caute niște alune dulci pentru cină. Veverița știa exact unde se găsesc alune dulci, așa că au plecat împreună într-acolo. Au luat cina împreună și pentru că ziua era pe sfârșite, s-au despărțit prietenește și s-au îndrepatat spre casele lor. Pe drum, Țepeluș se gândea mereu la cât de bine s-a înțeles cu Vulpișor și Rița-Veverița și nu-i venea să creadă că e adevărat. La câteva zile
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de referință, Renaudet (1998, p. 133) scrie "A doua carte consacrată religiei lua cu dificultate caracterul unui manual de negare anticreștina. Dumnezeul lui Pliniu se confundă cu lumea care nu a avut niciodată un început și nu va avea niciodată sfârșit; cu natura eternă". 22 Pentru Lillio Tifernate's edition (Vat. lat. 180-185), vezi Jaitner-Hahner (1993, 1, p. 365). 23 Despre eternalism și gândirea heterodoxa, vezi numeroase indicații în Davidson (1992). Despre Bruno care explică în Expulsion of the Triumphant Beast
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cupei, adică pe biotop, cât și pe spira anterioară, adică pe moștenirea biologică. Întrebarea e cam ce formă ar avea acea cupă. Ea poate construi o sferă sau un elipsoid, care inevitabil se Închide, evoluția și viața lui Ouroboros luând sfârșit. Și, cum oricum el nu-și va putea găsi coada, Întreg efortul evolutiv devine inutil. Dar e util, conducând spre perfecțiune, dacă Ouroboros urcă pe pereții unei cupe hiperbolice, adică a jumătății ascuțite a unui ou. O astfel de suprafață
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Neculce Dracul când n-are ce face Își pune opinci. Zicală din popor Cartea Întâi caleidoscopul unei jumătăți de veac În bucurești (1900-1950) Ridicare de cortină peste un Început de veac XX În București. Amintiri Începute Într-o doară și sfârșite cine știe când. Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Iacob, făcân du-l căpetenie a tribului... Dar urmările acelui blid cu fiertură sau iahnie de linte nu se opresc aci, căci poveștile biblice nu-s numai pline de o morală religioasă, dar și de o curioasă și ne sfârșită invenție literară. Din neamul blagoslovit al peștilor, să nu Încerci prea des la birturi, ci să cultivi din vreme prietenia pescarilor și să-l mă nânci totdeauna cald, acasă, ales și gătit de tine: crapul, linul, caracuda și somoteiul aurii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nimeni nu-și va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete. Cere-I Domnului tăria și Înțelepciunea pentru a le exprima. Gabriel García Márquez 150 de zile Începute și sfârșite la fel de brusc, aceste Însemnări s-au vrut un mémento al celor 150 de zile pe care mi le-am acordat pentru a mă decide dacă renunț sau nu la traiul meu În lume. Au și fost salvate În memoria primului
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
observator, dar spre ghinionul nostru prin curte se foiau cam prea mult cei care supravegheau intrările. Ne fiind condiții bune, am stat peste o oră in condiții vitrege, ghemuiți printre vechiturile din magazie. Spectacolul începuse și răbdarea noastră era pe sfârșite. La un moment dat, nu am mai auzit pe nimeni mișcânduse prin curte și unul dintre noi și-a luat inima în dinți și a ieșit din vizuină, pentru a intra în sală. Cred că era Dorel Moțoc, care avea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
imnul țării, în care este vorba de niște "lei ai Africii", dacă înțeleg eu bine. Apoi se spune rugăciunea "Tatăl nostru" și se promite dans pentru toată lumea. Revin mai târziu în bucătărie pentru a prepara un ceai. Serbarea camerunezilor este pe sfârșite, iar participanții au aerul de a se certa între ei. Gesticulează larg, vorbesc tare și sacadat, așa cum doar africanii sunt capabili să o facă. Extrem de simpatici. M-am dumirit, făceau politică. Reportajul de pe TV5 dedicat lui Paul Bocuse, marele "papă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sunt asemenea cărți care au valoarea unui tonic, a căror lectură depășește bucuria intelectuală sau estetică a unei simple cărți bine gândite și frumos scrise. Să ne amintim bunăoară de Martin Eden a lui Jack London sau de Un om sfârșit a lui Giovanni Papini. Aceste cărți au o discutabilă valoare estetică și morală, dar lectura lor este covârșitoare “ Credem că e necesar să se facă distincție între deprinderea de a citi și obișnuința sau trebuința de lectură. În termeni didactici
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
niște cărbuni aprinși și avea senzația că o dor toate componentele corpului său. Își dăduse seama că pătrunse prea mult pe un teritoriu străin. Regreta, deja, că acceptase atâtea avansuri și cu câtă ușurință se lăsase sărutată. Noaptea era pe sfârșite. Simți atingerea lui când o sărută și genunchii i se înmuie dorind ca sărutul acela să nu se fi sfârșit. De data asta nu protestă. Își închipuia că are un soț, că-l venerează și aproape ar putea spune: ,,Am
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
bine, m-am cercetat într-o oglindă și el va fi mândru de mine. Vom fi fericiți, iar eu voi încerca să fiu o soție bună. Așa își spunea în gând Carlina, bucurându-se la modul sincer. Primăvara era pe sfârșite. Era cea dintâi primăvară petrecută împreună. Vântul legăna ușor crinii galbeni și zambilele, iar într-un castan plin cu muguri generoși, gata să explodeze în flori, cântau niște guguștiuci harnici.. Când păși pragul casei lui, inima îi bătea ceva mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
dar era victima iluziilor. Ambiția mușcase cu putere din inima sa mare și învățase să nu cadă pradă slăbiciunilor de rând. Dragostea adevărată nu se împiedică de nimicuri căci la rândul ei este tot o ambiție veritabilă. Ziua era pe sfârșite. Alin era fascinat de asfințitul violet și simțea cum ultimele raze îi pătrund în adâncul ființei lui. Toate gândurile care-i dădeau stări proaste se topeau dispărând odată cu lumina acelui amurg. I. Provocarea În toți acești ani în care stătuse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care. Aruncați gazul cu apa în atmosferă pînă intră separatorul în regim, apoi băgați uscătoarele și trimiteți gazul, uscat, în rezervor. E o propunere. Excelentă! strig eu. Cum merge pilotarea? Ne învîrtim în cerc. Știi ceva de montaj? E pe sfîrșite, aud vocea directorului general. Vin de-acolo. Se lucrează la ultimul tronson. Să vă trimit niște cafele? Nu-nu, mulțumim! zic eu. Să nu vină nimeni aici. Vlad pocnește scurt și puternic din degete, făcîndu-mă atent să începem un nou ciclu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ca să autentific semnătura Stanei, a lui Ion portarul, a mamei Paulinei; trebuie să alerg să obțin declarații favorabile de la Sanda M[ovilă], Camil, Cella S[erghi], Lucia D[emetrius], Petraș[incu], Șerbu etc. Mor de oboseală și de tristețe. Sunt sfârșită, sfârșită, așa de sfârșită, c-ar crăpa și pietrele de mila mea. Și, în paralel, după-amiaza ore, ședințe în cinstea Marelui Nostru Prieten St[alin], pavoazarea școlii, fotomontajul, cinematograful, expo ziția, cercul literar, petițiile prin care cer autentificarea declarațiilor. Mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
autentific semnătura Stanei, a lui Ion portarul, a mamei Paulinei; trebuie să alerg să obțin declarații favorabile de la Sanda M[ovilă], Camil, Cella S[erghi], Lucia D[emetrius], Petraș[incu], Șerbu etc. Mor de oboseală și de tristețe. Sunt sfârșită, sfârșită, așa de sfârșită, c-ar crăpa și pietrele de mila mea. Și, în paralel, după-amiaza ore, ședințe în cinstea Marelui Nostru Prieten St[alin], pavoazarea școlii, fotomontajul, cinematograful, expo ziția, cercul literar, petițiile prin care cer autentificarea declarațiilor. Mă tem
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a lui Ion portarul, a mamei Paulinei; trebuie să alerg să obțin declarații favorabile de la Sanda M[ovilă], Camil, Cella S[erghi], Lucia D[emetrius], Petraș[incu], Șerbu etc. Mor de oboseală și de tristețe. Sunt sfârșită, sfârșită, așa de sfârșită, c-ar crăpa și pietrele de mila mea. Și, în paralel, după-amiaza ore, ședințe în cinstea Marelui Nostru Prieten St[alin], pavoazarea școlii, fotomontajul, cinematograful, expo ziția, cercul literar, petițiile prin care cer autentificarea declarațiilor. Mă tem să nu-mi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
zic eu năpădit, s-a instalat în cameră, și nu e amurgul, ci noaptea neagră, care scutură tot praful negru, de cărbune, al acestor mistere și nostalgii. Draga mea... Crăciunul, acest nou Crăciun al despărțirii noastre, al patrulea, e pe sfârșite și l-am petrecut destul de bine; la urma urmelor, am primit două vizite, am avut un mic dejun gustos, un prânz bun, acest radio nesperat, telefoane; m-am uitat pe geam, am văzut oameni zgribuliți de ploaie și de frig
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lumii ; cel care mă urmează nu va umbla În Întuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8, 12 și 12, 46). Aceeași metaforă, a luminii care urmează Întunericului (post tenebras lux), se regăsește și la Sfântul Pavel : „Noaptea e pe sfârșite ; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile Întunericului și să ne Îmbrăcăm În armura luminii” (Romani 13, 12). La jumătatea secolului al XVII-lea - În capitolul „Pentru faptele cele bune, carile să chiamă lumină și pentru faptele cele rele ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie ghidul nostru. Noi nu știam cum arată, nici ea cum arătăm noi... ș.a.m.d. În orice caz, la 17,00 am ajuns la Otopeni, la 18,30 am fost depistați de ghidă și a început așteptarea lungă, sfârșită, cum am spus, puțin înainte de miezul nopții. Surprinzător: noi credeam că suntem excentrici și nu mulți ca noi se pornesc în ajun de Anul Nou spre alte continente. Nu-i așa! Două avioane - capacitate dublă - au pornit spre Cairo, astfel
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
primul-ministru iranian, Abbas Hoveida. Iranul fiind unul din marii producători de caviar ai lumii, se aduseseră pentru acțiunea respectivă 20-25 de cutii de caviar a 200 grame fiecare, dar icrele negre întârziau să apară pe masă, deși recepția era pe sfârșite. Am sesizat "organele" și numai intervenția promptă a acestora a dus la apariția pe mese a vestitului caviar de Marea Caspică.) Îmi mai amintesc în acest context de o intervenție directă a lui Ceaușescu în "protejarea presei străine": Îl primise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
toată noaptea am măsurat iatacul! E cumplit, unchiule! Cumplit! Maria, de ce scormonești în tine? Dezgropi și tot dezgropi! Trecutul e mort! Și vulturul e mort! Lasă-l! Fugi! Uită-l! Războiul!... oftează el. Aista-i războiul... Parcă pot? scâncește ea sfârșită. Gândurile se țin scai. Mă urmăresc nemiloase ca Eriniile. Dacă le înfrunt, dacă dau piept cu ele, e cumplit, dar mă descarc și asta mă ușurează... Dacă... dacă ar fi cineva lângă mine... spune ea după un moment de tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el. E singura mea viață. Nu pot scăpa... Nu pot uita... Eu sunt rănită pe viață. De moarte sunt rănită. Ce putem face, Maria? oftează el. Asta ne-a fost viața... Soarta... Destinul... Timpul... Poate timpul... Uitarea... Toate trec... Maria, sfârșită, răvășită, ca țărmul după furtună: Și viața noastră a și trecut. Dragul meu unchi, îl îmbrățișează ea cu căldură, cât îți datorez... Îmi amintesc, într-o noapte neagră cu tunete și fulgere, m-ai luat în spinare; nu știam unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zilele domniei... Maria se uită în ochii lui, scormonindu-l: Tu nu? Ți-am spus doar! răspunde Ștefan, iritat, cu reproș. Deși după câte mi-a făcut ar fi meritat, poate. Totuși, mi-era văr... Și-apoi, era un om sfârșit. Cu toate păcatele lui, a fost un viteaz, un adevărat Basarab... olecuță și Mușatin... Dumnezeu să-l ierte... Să nu sufli o vorbă Voichiței. Ai văzut cât l-a iubit. Las-o să spere... Îmi pare rău pentru ea. Aiasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ne refugiem dincoace, pe malul drept al Prutului în 1940 iar în 1941 a început războiul tocmai între cei doi dictatori. Din păcate au murit pe front și acasă milioane de oameni nevinovați. * Anul școlar 1937/1938 era pe sfârșite. Pentru examenul de absolvire a clasei a VII-a complementară s-au fixat centre de examinare la Bolgrad, Ismail și Chilia Nouă. școala noastră era repartizată la Bolgrad. Erau trei băieți și patru fete. Dintre fete mi-amintesc pe Maria
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]