1,505 matches
-
asta i s-a părut foarte greu. Nu! Pentru a-și păstra nimbul popularității, d-lui nu s-a sfiit de-a o lua pe mânecă cu cestiunea izraelită, "Romînul" nu s-a sfiit a propune categoriile, nu s-a sfiit a numi răscumpărarea cestiunea cea mai populară, în același timp în care d. Brătianu spunea în Senat că e o cestiune impusă din afară. Și tot acești oameni cari au făcut serviciile cele mai ieftine Rusiei, tot compania Warszawsky-Mihălescu nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numi răscumpărarea cestiunea cea mai populară, în același timp în care d. Brătianu spunea în Senat că e o cestiune impusă din afară. Și tot acești oameni cari au făcut serviciile cele mai ieftine Rusiei, tot compania Warszawsky-Mihălescu nu se sfiește a ne imputa reproducerea unui articol adevărat din "Le Nord"! Daca dar am dedus că d. Brătianu va cădea prin politica sa esterioară, nu prin ingerințe, ci prin imposibilitatea de-a se mișca în afară, și daca am zis că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aristocratică, ea asemenea nu merită un nume atât de pompos. În toți timpii clasele mai avute au făcut abstracție de la școalele publice, preferând instrucția privată, ca una ce garantează creșterea mai bună a copiilor. {EminescuOpXI 240} Noi nu ne vom sfii a zice că înaintea învățămîntului public și gratuit, accesibil pentru toți, nu exista în genere învățămînt, iar acest învățămînt public nu se datorește inițiativei românilor. Inițiativa s-a luat mai întîi dincolo de Carpați, mai cu seamă sub Maria Teresia și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi combatem pe roșii ca partid guvernant știm de ce-o facem. Înainte de toate le lipsește orice seriozitate morală pentru a putea duce pe umere responsabilitatea unor momente periculoase din viața statului. Sânt frivoli, ușurei de minte și nu se sfiesc de-a sacrifica orice interes național fie popularității, fie celui mai îngust interes de partid, fie chiar unui interes individual. Scabroasa afacere e o dovadă nu numai de corupție, ci de frivolitate în momentele cele mai grave ale unei națiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
elementelor roșii din țară. În mînile unui alt partid poate că d. Brătianu ar deveni un instrument mult mai puțin periculos, de nu folositor, pentru politica poporului român. Contagiatu-s-a oare și grupul moderat de frivolitatea aceasta când nu se sfiește, în vreme de grea cumpănă, de-a proclama starea de asediu contra partidului conservator cu care a luptat împreună? Voiește oare să imiteze pe proorocul reversibil, care, după căderea Plevnei, în loc de-a gândi la pericolele situației și la starea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
integru, liberal, patriot; pretutindeni și în tot locul clubiștii nu vedeau decât comploturi, corupție, imoralitate. Oameni de rând, oameni cari n-aveau nici un legământ în societate, treceau de mari patrioți pentru simplul cuvânt că erau îndrăzneți în nerușinare, nu se sfiau de nimic, crima nu-i dezgusta, dezonoarea nu-i atingea, minciuna le surâdea. Acela care denunța și incrimina mai bine se considera ca cel mai zelos cetățean. Nu se cerea nici învățătură, nici moralitate, nici prudență: a calomnia, a denunța
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau mult mai fin, sau... mult mai puțin fin decum este dumnealui. Iar soarta spinoasă a tuturor miniștrilor cari nu sânt roșii curați e prea cunoscută pentru ca s-o mai povestim publicului compătimitor. Apoi, credeam că d-sa se va sfii a primi vro solidaritate cu d. Brătianu, carele datorește puterea sa unui sistem întreg de ilegalități și de falsificare a sistemului constituțional. Un om al cărui trecut nu are încă de înregistrat nici o virtute deosebită, un om care de ex.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
naturală. Dorința d-lui Brătianu de a-și procopsi amicii politici pe socoteala statului, a esploatării drumului de fier și a intereselor publice în genere și lipsa de demnitate cu care vestiții noștri directori de drum de fier nu se sfiesc de-a lua asupra lor un lucru pe care nu-l înțeleg, agravată încă prin mărimea lefilor ce și le-au creat, acestea toate par a prevesti că va sosi o zi când trenurile nu vor mai merge și când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
naturală. Dorința d-lui Brătianu de a-și procopsi amicii politici pe socoteala statului, a esploatării drumului de fier și a intereselor publice în genere și lipsa de demnitate cu care vestiții noștri directori de drum de fier nu se sfiesc de-a lua asupra lor un lucru pe care nu-l înțeleg, agravată încă prin mărimea lefilor ce și le-au creat, acestea toate par a prevesti că va sosi o zi când trenurile nu vor mai merge și când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui Jules Ferry, advocat se vede, "Romînul" combate argumentarea noastră, făcută în favorul studiilor clasice și a despărțirii lor stricte de cele reale. Spre a dovedi că redactorii acelei gazete nu au studii clasice foaia în cestiune nu se sfiește a dura o sofismă de care desigur anticitatea persecutată ar râde cu divinul zgomot homeric. Noi am spus că studiul anticității se cuvine a fi cultivat mai cu seamă de clasele acelea cari nu sânt avizate la muncă materială. "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și noi blesăm pe unguri. Blesăm pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că am ajuns în poziția puțin invidiată de-a ne lupta ca Don Quixotte cu morile de vânt și de-a posede o prețioasă vecinătate care să ne distragă de la orice țintă politică serioasă. [ 19 octombrie 1880] [""ROMÎNUL" NU SE SFIEȘTE... "] "Romînul" nu se sfiește a da consiliilor județene sfatul ca în formarea bugetelor județene și în priveghearea ce le incumbă a o exercita asupra celor comunale onor. corpuri de self-government nominal să ia drept model de gestiune financiară guvernul actual
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poziția puțin invidiată de-a ne lupta ca Don Quixotte cu morile de vânt și de-a posede o prețioasă vecinătate care să ne distragă de la orice țintă politică serioasă. [ 19 octombrie 1880] [""ROMÎNUL" NU SE SFIEȘTE... "] "Romînul" nu se sfiește a da consiliilor județene sfatul ca în formarea bugetelor județene și în priveghearea ce le incumbă a o exercita asupra celor comunale onor. corpuri de self-government nominal să ia drept model de gestiune financiară guvernul actual. După pagubă și bătaie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un atât de înfocat și pur dinasticism? Odinioară, acum câțiva ani nu mai departe, aceeași pană oțelită care vede idealul românimii în îmbinarea dinastiei cu destinele țării revărsase pe răbdătoarea hârtie apreciații asupra persoanei și tendențelor Domnului pe cari ne sfiim de-a le reproduce. D. Erdmann de Hahn reprezenta alegerea de la 1866 ca o nenorocire pentru țară, susținea că toate partidele o recunosc aceasta, unele pe față, altele între patru ochi, dovedea că adevărata cauză a dezastrelor politice și economice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tuturor rebelilor libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța statului și a formei de guvernământ e, sub domnia sa, un titlu de recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale. {EminescuOpXI 438} Când d-l Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un om ca d. Costinescu ca unicul bun pentru a ocupa o înaltă demnitate în stat, pe un om de o elementară ignoranță, e evident că d-sa a ridicat neștiința la rangul de titlu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-l introduce. Condeiul răbdător iscălește decretul de numire. Același academician scoate din arsenalul istoriei și a vastelor sale cunoștințe o armă pe cât se poate de periculoasă, teoria că, în caz de necesitate, uciderea regilor e permisă, ilustrul teoretician nu se sfiește a fi astăzi ultradinastic. Un scriitor de pasquiluri, pe cât de nesărate pe atât de meschine și veninoase, îndreptate însă contra familiei domnești, e propus să fie recompensat cu singura medalie cu care la noi se recunosc merite literare și științifice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-l răstoarne, d. Brătianu ne va permite să conchidem că d-sa și numai d-sa a ridicat impunitatea unui atentat la rangul de titlu de recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale. Când d. Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un domn ca Costinescu ca secretar general la Ministeriul de Finanțe, om cu patru clase primare, e evident că d-sa a {EminescuOpXI 472} ridicat ignoranța, cea mai neagră ignoranță, la rangul de titlu de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au asociat și câțiva ardeleni, prețuind la unison omul și opera, i-au și închinat un volum omagial, gest perfect îndrituit și deplin meritat, pe care sărbătoritul - aflat deja într-o stare de sănătate tot mai precară - nu s-a sfiit a-l întâmpina cu rezerva, vecină cu nemulțumirea, generată de propria-i repulsie la ceea ce el numea „revigorarea prin sfeștanii”, ca păcat statornic al întregii societăți românești. „Statura mea socială - i se confesa omagiatul, în cuprinsul unei corespondențe destinată altui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare a prietenului comun Petrișor Cazacu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cheltuieli [...], chiar și corespondența cu Departamentul lucrărilor publice, de care atârna [telegrafia], era în limba germană, însoțită de o traducție română foarte falsă”. Funcționarii austrieci domneau peste tot. Ei formulau pretenții exagerate, sprijinite de însuși Coronini, care nu se sfia să ceară - amenințând cu rechemarea funcționarilor austrieci - sporirea lefurilor lor. Chiar dacă unii nemulțumiți plecau, ei erau imediat înlocuiți cu sudiți austrieci, așa cum s-a întâmplat bunăoară la Galați. Situația aceasta, cum s-a mai arătat, n-a fost întâmplătoare. Funcționarii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
renașterii naționale, cele două războaie mondiale etc.). Volumul literaturii care a rezultat este impresionant, dar un loc tot mai larg și-au aflat tendințele egocentriste, șovine. Treitschke, de pildă, era extaziat de „supremația” Prusiei în relațiile internaționale și nu se sfia să arunce fraze umilitoare la adresa altor țări. Ceea ce a caracterizat faza tradițională a istoriei raporturilor internaționale a fost reducția ei la istoria diplomației în maniera, spre exemplu, a lui Albert Sorel și Emile Bourgeois, care puneau sub lupă politica și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necurmată și ingenios chibzuită. „Alegerea colonelului Cuza de Adunarea valahă - îi scria, la 7 februarie 1859, Cavour principelui Napoleon - este un imens eveniment”. Nu atât evenimentul a surprins diplomații, cât modalitatea executării sale, ceea ce ne sugerează de ce unii s-au sfiit să-l atribuie „intrigilor politicii franceze”. În această falsă capcană a căzut vremelnic și trimisul Belgiei la Constantinopol, Joseph Jooris, un observator fin, atent și pătrunzător; deși tot el se raliase bunului simț atunci când raportase la Bruxelles că Unirea era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi convine și nu dau semne că s-ar grăbi să plece. Cum e posibil acest abuz care într-o turnură proprie dramaturgiei lui Constantin Popa dă brînci realului în coșmar? Uite că e foarte posibil, și piesa nu se sfiește să ne trîntească în față acest adevăr stingheritor. Vecin 3: Haideți fraților, păi ce facem? Jucăm poker sau facem comunicări științifice? Vecin 2: Deci zici că ai cerut o mie, da? Vecin 3: Deocamdată... Vecin 2: Umbli cu intimidări! Bun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
timpului Părăsirea unui an vechi și intrarea Într-unul nou ne predispun la o reflecție asupra timpului. Ce este timpul și cum ne situăm În raport cu el? Interogațiile În legătură cu natura sa au fost mereu În actualitate. Marile spirite nu s-au sfiit să cerceteze această problemă. Să reținem ce ne spune Fericitul Augustin: „Dacă nimeni nu Încearcă să afle asta de la mine, știu [ce este timpul - n.n.]; dacă eu aș vrea să explic noțiunea cuiva care mă Întreabă, nu mai știu”. Să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la fereastră, la «White» și v-am spus, văzându-vă trecând: Jemmy, cum o mai duci?”. Un asemenea răspuns Împingea grația până la cinism și n-a fost nevoie de multe răspunsuri asemănătoare pentru ca oamenii care-l auzeau să nu se sfiască să-l judece. De altfel, ceasul când nu mai exiști pentru nimeni, ceasul nefericirii sunase pentru Brummell. Ruina Îi era totală, iar el o știa. Cu aerul său impasibil de dandy calculase, cu ceasul În mână, timpul rămas pe câmpul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]