1,535 matches
-
Paraipan, gazdele mele. Tu le cunoști destul de bine. Am căutat să discut cu ele și să le mai dau câte un sfat relativ chiar la felul cum se poartă cu părinții. Le consider ca pe niște surori și nu mă sfiesc să le fac chiar și câte o mică observație. Așa sunt eu, lupul moralist, tu mă cunoști. M-am culcat cam pe la 10,30. De scris, nu am putut să-ți scriu nimic, și chiar de ți-aș fi scris
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Tatăl nu mai trăia când el pricepuseîn fine adevăratul nume antisemit. Cunoscutul meu mi-a mărturisit apoi că, deși mama lui mai trăiește, nici până azi nu s-a simțit în stare s-o întrebe cum de nu s-a sfiit să le mai zică așa pocnitorilor după Auschwitz. Dar de ce n-o poate întreba pe maică-sa, am vrut eu să aflu. El însă a ridicat din umeri. Limba n-a fost și nu este - niciunde și nicicând- un teren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
zi. Până la urmă tot muierile dau banii pe furiș. Lăcașul se înalță și la inaugurare e plin de troznește. Dar, după câteva duminici publicul se reduce la niște babe surde. Hoții din același roman, din banda lui Bozoncea, nu se sfiesc să fure din biserici chiar dacă unii își fac cruce preventiv. La Călinescu, atitudinea personajelor este de indiferență față de religie cu excepția lui Moș Costache pe care boala și teama de moarte îl apropie de biserică dar într-o atitudine de un
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dieceză și pentru misiuni particulare (este faimoasa «squadra volante» (echipă zburătoare), sau «preoții apostolici» ai lui don Calabria). Cere să se aibă grijă de egalizarea economică a clerului pentru a înlătura inegalitățile dintre preoții bogați și preoții săraci. Nu se sfiiește să recunoască numărul ridicat al celor care abandonează misiunea sacerdotală datorită problemei profunde a celibatului preoților. Celui care s-ar arăta căit «de ce să nu i se întindă o mână, cu mai multă dragoste, așa încât să găsească o cale de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Carol, care cunoștea situația, Regele care știa că unii dintre bătrânii conservatori fac politică rusofilă, nu voia să schimbe guvernul. Dacă Regele a rezistat atât de mult presiunilor opoziției, numai politica externă erea cauza. De altfel, rușii nici nu se sfiau ca să se demaște; la toate manifestațiile de stradă din cele din urmă zile, agenții legației ruse erau peste tot. În ziua de 15 martie, toată legația rusă, afară de ministru, erea pe Dealul Mitropoliei. Secretarul de legație, Lermontoff a stat atât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan ar avea vești de la mine, nu s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și multe alte chestii pentru că fraza abia a început să se înfierbînte , pe gagică o mai cheamă și Erotida. Ah, și e mare balerină. (Bună, eu sînt Erotida, ce pot face pentru tine ? Bună, Erotida, ți-aș răspunde, dar mă sfiesc de cititorii acestei reviste.) Astea fiind zise, Săraru are totuși forma lui joasă de vitalitate epică o răutate limbută, clevetitoare : personajele lui ba poartă tocuri ascunse, de două șchioape, pentru că altfel ar trebui să se ridice pe vîrfuri ca să dea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de ce Occidentul nu este fericit să ne deschidă în mod necondiționat ușile, să ne acorde dreptul la liberă circulație. Fără vize, toate aceste grupări criminale sau aflate la limita legalității și-ar extinde activitatea în Occident și nu s-ar sfii să colaboreze cu firmele particulare de pază și protecție din Orient, pentru a-și extinde rețelele de crimă organizată și de jaf în țările prospere. Statele occidentale de aceea se numesc democratice pentru că apără interesele cetățenilor, ale popoarelor, le feresc
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
manevrat pentru a ocupa mințile românilor, PSD-ul făcând - până la urmă - tot cum vrea. Cum s-a întâmplat în cazul revizuirii Constituției, adoptată în proporția dorită de PSD în doar câteva ore, în ciuda apatiei alegătorilor. [...] Megapartidul PSD nu s-a sfiit să blocheze în Justiție coaliția dintre liberali și democrați, sub pretextul că titulatura (DA sună afirmativ) ar împinge electoratul în confuzie. Motivul real este că DA tinde să devină veritabila alternativă la dominația PSD-istă, alianța începând deja (după ultimele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aveau acele întruniri. O atmosferă grea apăsa asupra spiritelor; aveam simțimântul intim că întreaga stare de lucruri clădită la 5 și 24 ianuarie se razimă pe un vulcan. Pe lângă nemulțămiții în contra lui Vodă Cuza care se agitau și nu se sfiau a spune pe față că doresc căderea lui, erau separatiștii care rădicau capul și căutau să ațâțe ura între moldoveni și munteni. În fine, acest presimțimânt general despre o apropiată catastrofă se realiza în ziua de 11 fevruarie 1866, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pastrat neatinse numele, limba, credința și datinele strămoșești. Tot ei vor priveghea și în viitor asupra destinelor neamului nostru ca niște străjeri neadormiți a căror brațe s-întind departe ș-a căror ochi văd de sus. Ei, da! nu mă sfiesc a spune că, dacă Alpii mă surprind și mă uimesc prin măreția lor, munții noștri îmi dezmiardă ochii, îmi inspiră bucurie sufletului. Între ceilalți, sunt strein, între aceștia sunt acasă. Pe ceilalți îi admir, pe aceștia îi iubesc. Și câmpiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
revin după câtva timp. Nu am mai revenit niciodată, căci eram, pe atunci, bântuit de un demon perfecționist care îmi șoptea mereu: "mâine vei fi mai bun!" În ciuda atacurilor la care e supusă efigia poetului Ștefan Augustin Doinaș, nu mă sfiesc să văd în el una din personalitățile proeminente ale poeziei noastre, un spirit generos, care a făcut posibil debutul unor scriitori tineri. Mă întristează atacurile împotriva sa, ignorându-se contextul ideologic de atunci, precum și presiunile enorme exercitate asupra generației lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
revenindu-se la forme străvechi, patriarhale de organizare a vieții sociale. În sfârșit, vine și rândul Femeii Tren („noi suntem pe o linie, n-o putem lua nici la stânga, nici la dreapta, numai înainte, spre luminița de la capătul tunelului”). Mă sfiesc să-i spun ceva ca Ion Cristoiu, dar parcă tot i se potrivește denumirea de „muiere capeșă și dăunoasă”, o Chiajnă unsă cu alifii democratice, care va gestiona ce-a mai rămas: sida, sifilisul, prostituția, homosexualitatea, copiii străzii. Clonarea însă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
guvernanți și potentați, aveți suficiente helicoptere? Trebuie să admitem că trăim vremuri cumplite, vremuri prielnice pentru instalarea dictaturilor și dictatorilor, a regimurilor autoritare, a tiraniilor și tiranilor. Pot apare, așa, ca din senin, salvatori ai patriei, care nu se vor sfii să vorbească în numele poporului, abolind culorile și pozițiile ocupate pe scena politică: stânga, dreapta, centru și alte variante. S-ar putea ca scenariile pentru instalarea unor forme de dictatură să fi fost întocmite mai demult și nu se așteaptă decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de a intra cu trupele oriunde crede că are un interes de apărat. Vă mai amintiți de găselnița cu independența energetică a României? Ei bine, Europa (UE), care depinde de energia și materiile prime luate din Rusia, nu s-a sfiit să bată palma cu Rusia care a avansat ideea ca proiectul de gazoduct South Stream să primească statutul de rețea transeuropeană de energie, iar proiectul comun Nord Stream este un succes, după cum a spus președintele Medvedev. Dar energia are un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
biroul împodobit cu un craniu și niște dinți de demonstrație. Îi spun că sunt Ortodontistă în Anglia și ședința devine o discuție profesională cu aplicație la dinții lui Alfonso. Miguel are un stil direct și fără ocolișuri și nu se sfiește să-și spună opinia verde-n față, indiferent de efectul provocat. „Măseaua asta nu mai poate fi salvată. O scoatem și gata. Uite, e dusă toată” (ciocănește cu instrumentul în gura lui Alfonso). Simt nevoia să traduc. „Alfonso, măseaua nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
confidentă și nu folosește prea multe „proptele”. Singura problemă cu Jorge este că pare să considere că restul șamanilor pe care îi cunoaștem amândoi cel puțin sunt ori șarlatani, ori nu înțeleg nimic din ceea ce fac și nici nu se sfiește să își spună părerea. La conferință, spre exemplu, la un moment dat s-a iscat o dezbatere pe tema ayahuasca, cu unii care susțineau că licoarea are puteri supranaturale, atribuindu-i chiar rolul unui dumnezeu. Jorge nu numai că a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Fața ei are o nuanță mai vie. Pielea își recapătă culoarea. Dar corpul îi funcționează altfel. Și-a pierdut discreția, atrage neîncetat atenția asupra dificilei lui funcționări, de mașină care se reproduce singură, de la îngurgitare până la eliminare. Nu se mai sfiește să-și arate independența, chiar indiferența. Nu mai formează o unitate, ci un cuplu inseparabil, minat de un perpetuu dezacord. Resimte receptivitatea corpului față de boală ca pe o trădare. Corpul a rupt în mod unilateral contractul. Distanța care s-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
conspirație mondială împotriva Rusiei, acum doi sau trei ani, la Chișinău, unde autorul lui Homo Sovieticus participa la o reuniune UNESCO. VASILE GÂRNEȚ: O primă confruntare publică, ucraineano-rusă, pe traseul Literatur Express-ului. Mikola Ryabtschuk: „N-ar trebui să ne sfiim să vorbim despre imperialismul rusesc... Un imperialism pe care intelighenția - luminată și liberală - din această țară nu l-a condamnat deloc, spre deosebire de nemți, care au repudiat cu vehemență nazismul și continuă să-și facă mea culpa până în prezent“. Replica rusului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atunci, pot să mă amuz pe socoteala altora. Mergem cu autobuzul spre Ypres, un oraș din Belgia, unde vom vizita și un muzeu al Primului Război Mondial. Peisajul e frumos („ce frumos e și nordul Franței!”, sunt tentat să strig, dar mă sfiesc să-mi divulg entuziasmul). Mi-ar plăcea să rătăcesc vreo două zile, singur, pe aceste meleaguri, să trec prin sate și orașe și să vorbesc cu oamenii. Numai așa, cred, voi putea spune că am văzut Franța profundă... Cineva ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe o sântă 127. Ceea ce-l deosebește pe Eminescu de înaintașii săi este și faptul că în structura sa poetică a încorporat ceea ce îndeobște se cheamă muzica sferelor. Muzicalitatea cosmică emană din toată ființarea lui poetică, pe care nu se sfiește s-o transpună în Sărmanul Dionis: O lume întreagă de închipuiri [...] îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă că gândirile lui adesea se transformau în șiruri ritmice, în vorbe rimate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și cu temei pe calea înaintașilor lui. către cititori Am încercat în aceste amintiri, [redate] după notițele scrise zilnic, să fiu nepărtinitoare, să nu afirm decât ceea ce am văzut, auzit direct sau [am extras] din izvoare autentice. Nu m-am sfiit să fiu veridică, făcându-mi astfel datoria către tineretul nostru și către adevăr. Acest tineret a fost lipsit în mare parte de o educație civică. Trezindu-se la viață, a văzut trădători de neam, nu numai nepuși la zid și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să-i disprețuiască. Astfel, se repetau scene violente cu Lupu Costache, căruia i se ceruse semnătură pentru o supunere necondiționată oricărui ordin al guvernului german. Ceilalți secretari generali, cu Nenițescu în cap, se supuseseră. verzea. internări Cu Verzea nu se sfiau deloc, pe cât îl disprețuiau, pe atât îl maltratau. Stolzenberg îi dete ordinul să organizeze până seara cinci aziluri de noapte, de nu, 5 000 lei amendă. El transmite ordinul cantinelor și raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
control, mâna pe Florica, unde nu voiau să recunoască proprietatea mamei, pentru a nu-i da dreptul de a administra cum se cuvenea, deoarece era rămasă în teritoriul ocupat. Lupta nu era cu putință pe nici un tărâm, căci nu se sfiau să contrazică ordonanțele lor, [indiferent de] cine era vorba. Trebuia să răbdăm. Mai târziu, internații sosiră subit la 14/27 decembrie. Ionică și Gheorghiu veniră îndată să vadă pe mama și ne povestiră cum, pe un ger cumplit, au călătorit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
avea de vecin pe col. Pfeiler, care locuia în casele Lukasiewicz; acesta i-a bătut copiii și i-a împușcat cei doi câini din curte, fiindcă făceau prea mult zgomot. Zincuța l-a fotografiat despuiat pe balconul unde nu se sfia să se arate, ca să se răzbune de purtarea lui indecentă. Numai trădătorii și servilii o duceau bine. [De frontul francez spuneau: „Ein Feuerorkan“.(Un uragan de flăcări (germ.).)] (Ediția I, 1937, p. 209.) alex. sturdza Alexandru Sturdza, după criminala-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]