2,307 matches
-
care conțin mai mult iod acelea sunt folositoare (...) Cât despre fricțiuni și luarea iodului sunt mulțumită că m ascultă și că face orice-l rog...”. Nota lui I.E. Torouțiu la Țitman: ,,Decoctul lui Ziettmann, care se folosea ca medicament împotriva sifilisului în stadiul terțiar, cu efect laxativ și transpirativ.“ Vom înțelege mai jos că iodul este necesar pentru dezintoxicarea de mercur de aceea dozele sunt simetrice. Venit de la Neamț la 9 aprilie, aceea este data de referință a stării lui de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin apă minerală, să nu ajungă a se paraliza peste un timp oarecare. Să mă lăsați cu toții a-l căuta serios, măcar acum când s-a tras el din instinct la mine. De patru ani el este nebun, numai din sifilis încarnat ce este în corpul lui. Oaren-a știut toți pretinșii săi amici, de nu li-a venit în minte să-l puie în salce de a ajuns în starea de a-i pune șapte grame de mercur pe corp? (...) Mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
străinătate, acolo unde el a mai fost (vezi și mai jos). În același timp, Hanrieta primește o scrisoare și de la Miron Pompiliu. „Darea în salce” este explicată de I. E. Torouțiu în notă: „Modul primitiv de a încerca vindecarea de maladia sifilisului prin fumuri mercuriale. În salce s-ar fi pus și A.D.Xenopol...”, p. 306. În loc de a discuta realiile textului, cum i-ar fi stat bine, I.E. Torouțiu face paradă de erudiție ceea ce este bine, desigur, dar nu e suficient. El
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și A.D.Xenopol...”, p. 306. În loc de a discuta realiile textului, cum i-ar fi stat bine, I.E. Torouțiu face paradă de erudiție ceea ce este bine, desigur, dar nu e suficient. El este mai încredințat decât Hanrieta că bolnavul suferă de sifilis. Altfel, ar fi trebuit să observe că se apropie acel important 14 iulie cu consultul de la Iași, să-și dea seama că doctorul Isac lipsește cu scop din Botoșani și nu-și scrie nici certificatul, să atenționeze că Hanrieta face
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de „evaporare a mercurului prin apă minerală”, cum înțelege Hanrieta. Cât despre prietenii care trebuia să-și dea seama mai din timp de ce suferea poetul, tocmai aici este problema: nici cei direct implicați, nici medicii de la Viena n-au recunoscut sifilisul. Mai mult, la Viena, în clinica doctorului Leidesdorfer, poetul s-a însănătoșit în câteva luni de zile numai cu tratament de odihnă, adică prin stoparea mercurului pe care și doctorul Șuțu i-l administrase în 1883 la București. Studiile lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îndemnul la grăbirea returnării celor 500 liste de subscripții, etc.; textul este, mai mult ca sigur, un comunicat oficial al Comitetului de femei organizat de către Cornelia Emilian). Acest text este foarte important și pune sub semnul întrebării (definitive?) diagnosticul de sifilis susținut cu atâta fervoare și mercur de către doctorul Isac. Importanța lui vine din faptul că medicii numiți sunt mari personalități medicale și publice, între ei un medic militar cu gradul de colonel. Ce bârfește doctorul botoșănean (cuvântul său din textul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Botoșani se ia după Eminescu la Viena având, poate, cine știe ce lucruri importante să le spună chiar și profesorilor de acolo, pe care-i cunoaște „pe toți” sau pentru a-și susține propria teorie în privința bolii lui Eminescu și a vindecării sifilisului în general. înțelegem, astfel, din scrisoarea Hentriettei, că poetul a plecat direct de la Iași la Viena, n-a mai rămas în Tătăraș (probabil că medicii au înțeles urgența dezintoxicării) și știm că el va sta la băi, la Hall, până în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doamna Emilian aceste scrisori care se contrazic flagrant cu realitățile medicale pe care tot ea le publică în altă carte? Din confruntarea de până acum a textelor reiese un „personaj negativ” al poveștii, acest doctor Isac care crede fantasmagoric în sifilisul lui Eminescu și într-o metodă anume de tratare a acestei boli. Mai reiese, apoi, o docilă elevă a sa, care se întâmplă a fi chiar sora lui Eminescu și care aplică asupra fratelui ei metodele ce i se predau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că era și dispus să poetizeze o copilă de 9 ani, ce este foarte frumoasă. Mare dorință am să aibă vreunul din Comitetul lui vr-un interes la Botoșani, să-l vadă, și apoi s-ar convinge că numai ticăloșia de sifilis îl face să îndure atâta.”. Nu se înțelege cine „zicând că ar fi bolnavă mintea”, doctorul Isac sau cei care sunt în eroare? înțelegem însă, că Hanrieta ar vrea să vină unul dintre medicii care au dat „Consultația” de la Iași
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
continuare el prescrie fricțiuni cu mercur ( mai sus am văzut că prevăzuse „hapuri cu fier” și o baie săptămânal) sau se referă la mercurul deja ingerat până acum. Cu alte cuvinte, nu știm dacă doctorul susține în continuare diagnosticul de sifilis. Dacă da, și dacă el crede că Eminescu „se va face cu totul bine” ar rezulta că doctorul Isac se crede în posesia unui leac pentru sifilis, ceea ce ar fi de-a dreptul miraculos în vremea aceea (abia în 1909
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acum. Cu alte cuvinte, nu știm dacă doctorul susține în continuare diagnosticul de sifilis. Dacă da, și dacă el crede că Eminescu „se va face cu totul bine” ar rezulta că doctorul Isac se crede în posesia unui leac pentru sifilis, ceea ce ar fi de-a dreptul miraculos în vremea aceea (abia în 1909 se va descoperi antidotul la această boală). Există, însă, și posibilitatea ca el să fi renunțat la diagnostic și la fricțiuni, acceptând tratamentul cu fier și să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la acest „cu totul bine”. Așadar: e bine, dar dacă va mai face băi va fi și mai bine, cu totul bine; deci băile sunt facultative, nu sunt absolut necesare. Ar rezulta, totuși, că doctorul Isac nu mai crede în sifilis și nu mai folosește mercurul său otrăvitor, vrea doar să-l înlăture pe cel deja pătruns în corp... în acest caz (ipoteză, dar cum poate fi urmărită?) această scrisoare în limba franceză a lui Francisc Isac către Titu Maiorescu are
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
el azi la amiază pleacă pentru 20 de zile în Italia, sufere și el de boala sa mai tare din cauza iernei.”. Iarăși o scrisoare importantă, dar dificil de interpretat. Desigur, „răul cel mare” este cauza bolii, boala ca atare (probabil, „sifilisul” în limbajul Hanrietei). Care medici de la Viena s-au pronunțat, însă, că boala este incurabilă, nu se înțelege. Să fie vorba de cei consultați în vară, la recomandarea consiliului din 14 iulie de la Iași, sau de medicii din 1883, Leidesdorfer
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este că Veronica Micle i-a dat lui Eminescu sifilisul. Hanrieta va insista când îi va veni spre îngrijire Miron Pompiliu, bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici mai puțin decât că și el i-a fost amant
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este că Veronica Micle i-a dat lui Eminescu sifilisul. Hanrieta va insista când îi va veni spre îngrijire Miron Pompiliu, bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici mai puțin decât că și el i-a fost amant și că i-a dat, ca și lui Eminescu, sifilisul. Aceste „eresuri” sunt greu de urmărit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Miron Pompiliu, bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici mai puțin decât că și el i-a fost amant și că i-a dat, ca și lui Eminescu, sifilisul. Aceste „eresuri” sunt greu de urmărit. Un timp le-am răspuns cu „argumentul Caragiale”: conu Iancu, un alt presupus amant al Veronicăi, n-a luat așa boală. Citind, însă, cu atenție corespondența Veronicăi Micle din pachetul editat la anul 2000
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
medical” care a făcut epocă în eminescologie este studiul lui George Potra: „Mihail Eminescu, cauzele morții sale”, apărut în 1934 într-o broșură de 16 pagini. Autorul este un entuziast care vrea să demonstreze că Mihai Eminescu n-a avut sifilis și se bazează pe un raport medical descoperit într-o arhivă particulară. Va fi aspru admonestat de către G. Călinescu, și pus nici mai mult nici mai puțin decât în categoria „Minarilor” care vor să facă senzație cu orice preț pe seama
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la tot pasul în articolele sale din această carte și din altele. Bine ar fi să aibă dreptate, dar lipsește demonstrația. Concluzia cea mai năucitoare ar fi că Al. Șuțu, medicul care pe față spunea tuturor că Eminescu a avut sifilis, în ascuns, în acest raport nesemnat și nefăcut public, afirmă că poetul n-a murit din cauza sifilisului ci doar din cauza unei oboseli cumplite. Mai mult încă: acest raport ar fi circulat subteran și din el se inspiră pentru unele informații
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dreptate, dar lipsește demonstrația. Concluzia cea mai năucitoare ar fi că Al. Șuțu, medicul care pe față spunea tuturor că Eminescu a avut sifilis, în ascuns, în acest raport nesemnat și nefăcut public, afirmă că poetul n-a murit din cauza sifilisului ci doar din cauza unei oboseli cumplite. Mai mult încă: acest raport ar fi circulat subteran și din el se inspiră pentru unele informații primul biograf al lui Eminescu, nimeni altul decât Nicolae Pătrașcu. Aceasta este prima zală din lungul lanț
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să fi fost o consfătuire între medici, eventual un concept de anunț oficial. Or, oficial se știe din presă doar că masa creierului cântărea peste 1400 de grame. Asta scoate din discuție diasgnosticul de PNG, ca și pe cel de sifilis. Se știa de multă lume ceea ce noi azi am uitat, că sifilisul consumă celula nervoasă. Dar...autopsia s-a făcut, desigur, tocmai pentru a liniști opinia publică și a dovedi pozitiv că Eminescu a murit de PNG sifilis. Dovada nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
oficial. Or, oficial se știe din presă doar că masa creierului cântărea peste 1400 de grame. Asta scoate din discuție diasgnosticul de PNG, ca și pe cel de sifilis. Se știa de multă lume ceea ce noi azi am uitat, că sifilisul consumă celula nervoasă. Dar...autopsia s-a făcut, desigur, tocmai pentru a liniști opinia publică și a dovedi pozitiv că Eminescu a murit de PNG sifilis. Dovada nu s-a făcut, dimpotrivă: diagnosticul a fost infirmat. Mai e de mirare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cel de sifilis. Se știa de multă lume ceea ce noi azi am uitat, că sifilisul consumă celula nervoasă. Dar...autopsia s-a făcut, desigur, tocmai pentru a liniști opinia publică și a dovedi pozitiv că Eminescu a murit de PNG sifilis. Dovada nu s-a făcut, dimpotrivă: diagnosticul a fost infirmat. Mai e de mirare că nici n-a mai interesat creierul, că a devenit o piesă anatomică stricată fără a mai fi studiată, că, apoi, funeraliile au fost organizate atât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Scenariul cel mai probabil este că cel care a scris, până acum a adunat informația și acum începe să rezoneze. În continuare: „Știm că paralizia generală estre o tristă achizițiune a secolului nostru și se datorește parte alcoolismului cronic, parte sifilisului, și în mare parte vieții turburate și supraoboisite la care ne împing necesitățile moderne.” „...S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi isbit acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
supradoze accidentale de medicamente anti-venerice (Rawson 1999: 17), episod imortalizat remarcabil de Ackroyd (1993: partea III, 13 și 15) în senzaționalul său roman (vezi infra). O ipoteză conexă este că Chatterton s-ar fi sinucis din cauza suferinței pricinuite de un sifilis sau o gonoree incurabile (cf. Kaplan 1989: 2). Oricare ar fi însă adevărul, cert este că există mai recent o oarecare reținere în critică de la a vorbi tranșant în cazul morții lui Chatterton de suicid: nu poate fi eliminată ipoteza
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ca boală diareică pentru a nu crea panică în rândurile populației, deși diagnosticul de laborator a fost clar vibrionul holeric fiind găsit în produsele biologice examinate. Cauza condiții precare de igienă și lipsa substanțelor dezinfectante. Creșterea numărului de bolnavi de sifilis și alte boli venerice ce se semnalează în ultimul timp reprezintă un aspect îngrijorător al asistenței medicale prin greutatea dispensarizării acestor bolnavi în majoritate tineri care nu au un domiciliu stabil și care muncesc temporar mereu pe alte noi șantiere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]