793 matches
-
solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil: Teritoriul localității face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie a Câmpiei Transilvaniei. În pădurile și tufișurile din zonă, speciile dominante sunt: "Quercus robur", "Quercus peduncularis", "Ulmus campestris", "Tilia tomentosa", "Populus nigra", "Robinia pseudoacacia" etc. Vegetația ierboasă prezintă o mare varietate în funcție de microrelief. În zonă predomină vegetația ierboasă xerofilă
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor de altădată este luat de terenurile arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează și mai mult pitoreasca așezare a comunei Slobozia , aflată în plină zonă de câmpie. Cea mai apropiată stație feroviară ( gară ) se află la 25 - 30 Km , tot în
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvostepa, cu ierni aspre și veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°. Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii și insuficiente vară și toamnă. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Ungaria, legătura fiind realizată prin punctul de trecere Létavértes - Săcuieni, oraș aflat la 12 km de Diosig. Satul este străbătut de râul Ier, afluent al râului Barcău. În ceea ce privește clima, localitatea are un climat de câmpie moderat, cu o faună caracteristică silvostepei. În sat există utilități: energie electrică, apă, canal, telefonie fixă - mobilă, furnizori servicii cablu, TV, internet precum și un serviciu de salubrizare. Numele așezăii apare pentru prima dată între 1332-1337 în registrul papal. Primul proprietar a fost ramura Dorogi din familia
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
sud, deși cea mai mare parte din precipitații sunt opera maselor de aer care se deplasează dinspre vestul și nord-vestul Europei. Această așezare explică influența pe care o au elementele est-europene în vegetația și fauna comunei, elemente ce sunt caracteristice silvostepei. Istoria satului Corni începe din vremuri îndepărtate, încă din paleolitic. Condițiile naturale prielnice din zonă au determinat locuirea din vremuri străvechi, fapt atestat de numeroase urme de cultură materială și spirituală descoperite în multe puncte și așezări arheologice începând din
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
dublu aspect: pe de o parte are rol important în formarea și evoluția solului și pe de altă parte dă indicii prețioase asupra condițiilor bioclimatice. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Mihai Eminescu se încadrează în zona pajiștilor de silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
vedere fizico-geografic, teritoriul studiat aparține laturei estice a Câmpiei Moldovei, cuprinzand zona râului Prut de la hotarul comunei Mitoc (la liziera) și până la hotarul cu satul Manoleasa-Prut. Cu particularități fizico-geografice generale ale satului Liveni, acestea sunt proprii unei câmpii deluroase de silvostepă, proprie Plataformei Modovenești, un relief puțin accidentat, un climat continental, cu precipitații reduse si perioade de secetă, vegetația și fauna de silvostepă, soluri cernoziomice. Aceste caracteristici fizico-geografice au oferit încă din trecutul îndepărtat al istoriei condiții pentru așezarea în aceste
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
hotarul cu satul Manoleasa-Prut. Cu particularități fizico-geografice generale ale satului Liveni, acestea sunt proprii unei câmpii deluroase de silvostepă, proprie Plataformei Modovenești, un relief puțin accidentat, un climat continental, cu precipitații reduse si perioade de secetă, vegetația și fauna de silvostepă, soluri cernoziomice. Aceste caracteristici fizico-geografice au oferit încă din trecutul îndepărtat al istoriei condiții pentru așezarea în aceste locuri a populației, intim legată de valea Prutului, deoarece în decursul istoriei aceasta a fost un adapost și o regiune ideală pentru
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
localitatea Crasnaleuca - în ultimii ani, au început să apară forme evidente de colmatare care în viitor vor putea aduce modificări în morfologia preexistenta a zonei și a Râului Prut. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul satului Liveni aparține vegetației de silvostepă, reprezentată prin mici ochiuri de stepă și pâlcuri de pădure. Ochiurile de stepă, cu o mare răspandire în trecut, se mai păstrează în prezent, doar pe suprafețele destinate pașunilor iar la partea superioară a interfluviilor apar pădurile - „Pădurea Liveni”. Biocenoza
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
este de obicei spulberată de crivăț. De multe ori localitatea este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
se menține între coeficientul de ofilire și mijlocul umidității active și de aici necesitatea irigațiilor. Resurse ale subsolului: apa și nămolul din lacul Tătaru cu calități balneoterapeutice. Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru vegetația arborescentă și face trecerea de la păduri la pajiști. Odată cu unificarea triburilor geto-dace sub conducerea marelui rege Burebista (30-44 i.e.n.), aceste meleaguri au făcut parte din statul său chiar de la început, mai ales, dacă
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
de 474-583 mm. Prin comună trece drumul județean DJ504, Alexandria - Pitești, comuna aflându-se la o distanță de 20 km de Alexandria și 100 km de Pitești. Altitudinea maximă este de 94 m. Floră este specifică zonei de vegetație de silvostepa. Primele semne de locuire a teritoriului comunei Orbeasca datează din epoca bronzului timpuriu; aici au fost descoperite resturi de ceramică și unelte de silex, caracteristice culturii de Glina. Au fost descoperite diferite morminte și obiecte din prima perioadă a fierului
Comuna Orbeasca, Teleorman () [Corola-website/Science/301817_a_303146]
-
reorganizare administrativă, a fost inclus în comuna Beuca, Teleorman. În trecut, a aparținut, de asemenea, de comuna Zâmbreasca, Teleorman. Pentru o scurtă perioadă (după Marea Unire), Plopi a fost comună de sine stătătoare. Satul este așezat într-o zonă de silvostepă, cea mai apropiată pădure fiind cea de la Beuca, situată la c. 3 km. de sat. Lângă sat se află cel mai bătrân copac din nordul județului, un stejar vechi de câteva sute de ani, rămas dintr-o străveche pădure. Până la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
sunt ortodocși (84,38%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,13%) și baptiști (1,95%). Pentru 9,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei este caracterizat printr-o vegetație zonală (stepă și silvostepă) puternic modificată. Pe lângă specii de salcie, plop, arini se întâlnesc foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
maximă înregistrată pe teritoriul comunei a fost de 40,2 °C la data de 31 august 1938, iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
numeroși versanți cu caracter de creste, iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor cambice cu grade diferite de levigare, dar la altitudini mai mari, lenticular, se întâlnesc soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia, dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță blândă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
din zonele județului cu precipitații abundente și cu mare rezervă de apă potabilă datorită pădurilor care înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
comunei Suatu, drumul care leagă satul de comună fiind asfaltat (din anul 2013). La nord se învecinează cu localitatea Căianu Mic, la sud cu satul Aruncuta, la est cu Suatu, iar la vest cu Cojocna. Vegetația este specifică zonei de silvostepă. Are importanță turistică datorită zonei deosebit de frumoasă, partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Miceștilor (12 km pe teritoriul comunei). Mai există alte cursuri de apă, mai mici, precum Valea Mărtinești, Valea Comșești, Valea Cheița și alte mici văi. Cel mai important lac este cel de la Tureni (61 ha). Flora este una specifică de silvostepă, fiind format în principal din specii precum gorunul, mesteacănul, fagul, carpenul, plopul, salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]