1,491 matches
-
al lui Franz von Stück, al cărui elev a fost, iar Cecilia Cuțescu-Storck când nu gauguinizează lasă să întrevadă o sensibilitate prerafaelită, poate cel mai bine marcată de pictura lui Burne-Jones, fără a fi străină și de alte repere valorizate simbolist precum decorativismul bizantin sau simbolismul hodlerian; Artur Verona iese din sfera unui impresionism delicat colorat idilic spre un simbolism difuz, iar Nicolae Vermont descoperă senzualismul decadent al Jugendstilului în portretele de țigănci și resimte și influența lui Franz von Stück
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adesea reunite în același subiect al Salomeii, tema geniului ca artiste maudit, sau tot ceea ce ține de exhibarea unei sexualități virtual punitive sau de tematizarea privirii meduzante a unui frumos încărcat cu voluptoase maleficii. În cadrul operei aceluiași pictor întâlnim faze simboliste / decadente uneori reprezentate chiar și numai printr-un tablou, alteori prin grafică sau panouri decorative. Isoglosa estetică simbolistă / decadentă traversează sinuos o vastă producție artistică, sensibilitatea simbolistă / decadentă a impregnat arta sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unui frumos încărcat cu voluptoase maleficii. În cadrul operei aceluiași pictor întâlnim faze simboliste / decadente uneori reprezentate chiar și numai printr-un tablou, alteori prin grafică sau panouri decorative. Isoglosa estetică simbolistă / decadentă traversează sinuos o vastă producție artistică, sensibilitatea simbolistă / decadentă a impregnat arta sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX cu ecouri târzii chiar și în interbelic, fapt care se observă pregnant în literatură la un tardosimbolist precum George Bacovia sau la un decadent precum Mateiu Caragiale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interbelic, fapt care se observă pregnant în literatură la un tardosimbolist precum George Bacovia sau la un decadent precum Mateiu Caragiale, dar și în pictură cu Nicolae Tonitza sau Theodor Pallady. Revistele joacă un rol esențial nu numai pentru literatura simbolistă, ci și pentru artele plastice. Revista Ileana care apare la doi ani după constituirea Societății "Ileana" unde se regrupează artiștii tineri, novatori, reprezintă portdrapelul mișcării secesioniste românești. Din păcate, existența ei este efemeră, de doar șase numere, dintre care două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în vedere și situația ingrată a Poloniei a cărei unitate statală este desființată pentru mai bine de 100 de ani. Arta preia o parte din dezideratele naționale, în primul rând pe acela ale unei Polonii libere. În cazul Ungariei, fenomenul simbolist se relevă difuz cu nume importante care nu-și primesc numaidecât recunoașterea, o parte dintre artiștii simboliști maghiari fiind recuperați tardiv, precum Lajos Gulácsy, Tivadar Csontváry, Jánosz Vaszary, Jósezf Rippl-Rónai. Simbolismul maghiar în artele plastice prezintă numeroase similitudini cu cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
100 de ani. Arta preia o parte din dezideratele naționale, în primul rând pe acela ale unei Polonii libere. În cazul Ungariei, fenomenul simbolist se relevă difuz cu nume importante care nu-și primesc numaidecât recunoașterea, o parte dintre artiștii simboliști maghiari fiind recuperați tardiv, precum Lajos Gulácsy, Tivadar Csontváry, Jánosz Vaszary, Jósezf Rippl-Rónai. Simbolismul maghiar în artele plastice prezintă numeroase similitudini cu cel românesc, nu la nivelul tematicii, ci la cel al felului în care decupează un câmp de reflecție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte dintre pictorii și sculptorii români, de la Nicolae Vermont și Emilian Lăzărescu, la Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck. De asemenea, tema țigăncilor am considerat-o importantă pentru a reliefa prelungirea unui senzualism secesionist la Nicolae Vermont și a unei influențe simboliste a lui Gauguin și a neobizantinismului promovat de criticii de artă și de regina Maria la Cecilia Cuțescu-Storck, spre deosebire de tratarea temei la Luchian, spre exemplu în tabloul Safta florăreasa. Cele două abordări au menirea de a ilustra permisivitatea tematicii tradiționale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neobizantinismului promovat de criticii de artă și de regina Maria la Cecilia Cuțescu-Storck, spre deosebire de tratarea temei la Luchian, spre exemplu în tabloul Safta florăreasa. Cele două abordări au menirea de a ilustra permisivitatea tematicii tradiționale a picturii românești la influențele simboliste și secesioniste. O temă comună romantismului, simbolismului și decadentismului, tema geniului, devine elocventă în reprezentarea poetului național, Mihai Eminescu, a cărui imagine cu mitologia aferentă își are debutul acum în registrul simbolismului și secession-ului, dar și a unui sentimentalism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-o sferă idealizantă, patrimonială, hagiografică corespunde în termenii lui Petre Popescu-Gogan la edificarea măștii "hiper-eonice" a poetului. Eminescu se află printre acele figuri emblematice pentru o cultură, care constituie subiectul unor opere de artă simboliste, un caz particular fiind acela oferit de Paciurea, atras de dimensiunea chimerică, fantasmală a universului poetic eminescian și de figura proteică, tragică a artistului de geniu. Tema chimerelor străbate întreaga operă paciureană, marcată și de o vână rodiniană și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asociată chinurilor infernale sau ale unui marasm fantasmal. În această sculptură care nu ne-a parvenit, tiparul fiind distrus accidental după o expoziție la Milano, se poate sesiza afinitatea de expresie vizionară a sculptorului și poetului pe filiera unei sensibilități simboliste care se îndreaptă către modernismul brâncușian. În același timp, ca studiu de caz, Paciurea reprezintă o fază de tranziție de la decadentism, simbolism în sculptură spre faza ei modernistă, ilustrată magistral de esențialismul-abstracționist brâncușian, iar această metamorfoză tematizată în sculpturile sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la decadentism, simbolism în sculptură spre faza ei modernistă, ilustrată magistral de esențialismul-abstracționist brâncușian, iar această metamorfoză tematizată în sculpturile sale "chimerice" poartă în "genă" ceva din sensibilitatea decadentă. În ceea ce privește simbolismul în sculptură, se poate vorbi de o întreagă generație simbolistă, care-i include pe Horia Boambă, Filip Marin, Alexandru Călinescu, Anghel Chiciu, Alexandru Severin, Teodor Burcă, generație care își trăiește plenar devenirea artistică între 1910 și 1915, interval după care fie și-au reformulat viziunea estetică, fie au căzut sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Anghel Chiciu, Alexandru Severin, Teodor Burcă, generație care își trăiește plenar devenirea artistică între 1910 și 1915, interval după care fie și-au reformulat viziunea estetică, fie au căzut sub incidența unei critici impenitente, care socotea literaturizarea sculpturii în spirit simbolist drept o eroare estetică amendată de pe pozițiile unei alte vârste a modernității. Definitoriu pentru decadentism este amploarea pe care o ia o altă temă romantică, ceea ce ar completa teza lui Mario Praz conform căreia decadentismul nu reprezintă decât o prelungire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei stări definitorii pentru simbolism și mai ales pentru decadentism în absența vitalismului entuziasmelor febricitate romantice. Alături de ea, Orfeu reprezintă idealul poetic care-și asociază o hipersensibilitate împinsă spre maladiv, cât și un final tragic. Ambele apar și în pictura simbolistă românească la Pallady din perioada sa de formare și la Kimon Loghi, cum de asemenea, Frederic Storck are în vedere compoziții melancolice, dintre care câteva sunt destinate unor monumente funerare. Artistul decadent se remarcă prin aceea că tinde să-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Gustave Klimt care este reprezenativ pentru secesionismului vienez. De ce i-am ales tocmai pe aceștia? Ei constituie cele mai des invocate referințe în critica de artă a sfârșitului de secol și configurează un câmp de forțe în edificarea esteticii simboliste. Nu întâmplător, critica de artă românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ca și mărturiile și opiniile pictorilor, orientează preponderent către aceste repere. Acest fapt nu exclude o altă serie de influențe ale unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale unui al doilea val de pictori care provin dinspre Secession sau alte școli și grupări artistice, cum este cea mai mult sau mai puțin formală din jurul lui Joséphin Péladan, ale cărui saloane fac cunoscută o întreagă serie de pictori simboliști/decadenți. Printre acești "alții" se află, de pildă, Paul Gauguin sau Edvard Munch, primul marcând în mod evident pictura Ceciliei Cuțescu-Storck. În cazul "precursorilor", nu avem propriu-zis o critică de întâmpinare, pentru că membrii "Tinerimii artistice", care își comunică în scris
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu Liturghia neagră, Villiers de l'Isle Adam cu Povestiri crude și insolite sau Catulle Mendès cu Monștri parizieni; Prizbizewsky cu Sinagoga diavolului etc. sau ilustratori precum Félicien Rops sau Aubrey Beardsley. Nu toate acestea se vor reflecta în operele simboliste ale artiștilor plastici români asupra cărora își exercită influența Sămănătorismul, dar și lecția grigoresciană a utilizării subiectelor din lumea țărănească, deziderat romantic al creării unei arte naționale. Pe de altă parte, figura cristică intră într-o altă arie de rezonanță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a religiosului se regăsește sub forma unui vag simbolist în picturile lui Artur G. Verona, la sculptorul Teodor Burcă sau la Theodorescu-Sion, Octavian Smigelschi sau Octav Băncilă. O parte dintre acești pictori, în special Artur Verona, privilegiază o ipostază sensibilizată simbolist, cum se întâmplă într-un tablou ca Speranța. În concluzie, am încercat să demonstrez că se poate vorbi despre simbolism nu ca despre un epifenomen, zonă marginală, un interstițiu, un minorat artistic, ci ca despre un fenomen de sine stătător
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a poetului național, Mihai Eminescu. Recuperarea simbolismului românesc trebuie să se realizeze cu necesitate în contextul simbolismelor europene și un studiu mai cuprinzător decât cel de față ar trebui să se focalizeze asupra simbolismelor sud-est și central europene, incluzând fenomenul simbolist ceh, polonez, maghiar, rusesc sau sârbesc, și al felului în care acestea sunt "naționalizate", sunt modelate în spiritul unei tradiții pe care la rândul lor o așază sub semnul modernității. Acest dialog dintre tradiție și modernitate, care se realizează în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care la rândul lor o așază sub semnul modernității. Acest dialog dintre tradiție și modernitate, care se realizează în spațiul simbolismului, constituie un fenomen care merită o analiză aprofundată, care să deconstruiască corect dihotomia clasică. Am arătat că pictorii simboliști utilizează elemente specifice tradiției, de la tradiția în pictură a decorativismului bizantin, la elemente de folclor, conferindu-le însă un caracter modern, adică simbolist, care le înstrăinează în diferite grade de contextul specific, mergând până la esențialismul sculpturii brâncușiene, așa cum se reflectă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un fenomen care merită o analiză aprofundată, care să deconstruiască corect dihotomia clasică. Am arătat că pictorii simboliști utilizează elemente specifice tradiției, de la tradiția în pictură a decorativismului bizantin, la elemente de folclor, conferindu-le însă un caracter modern, adică simbolist, care le înstrăinează în diferite grade de contextul specific, mergând până la esențialismul sculpturii brâncușiene, așa cum se reflectă, de pildă, în Pasărea măiastră. Un astfel de dialog între tradiția picturii bizantine, care include și o viziune ortodoxistă și tema favorită decadentismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
definibilă, reprezintă doar prim planul unui inefabil sistem universal. Era imposibil să comunici în mod direct o experiență din acest sistem; se putea face numai prin sugestii și aluzii. Acesta este motivul pentru care metaforele și alegoriile poeților și pictorilor simboliști au arătat că lucrurile imposibile în natură ar putea fi experimentate numai în anumite condiții vis, transă, extaz"5. În teoria cu tentă cognitivistă propusă de Hofstätter persistă o ambiguitate structurală și fondatoare deopotrivă: simbolismul constituie deopotrivă "schema universală" inaccesibilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
instrumente ale unei forme de cunoaștere, de inserție, care nu mai face apel la rațiune, ci la stări adecvate unor deschideri inițiatice, visul, transa, extazul 6, forme ale unei rupturi de nivel, afine unei sensibilități religioase. Invocarea misticismului în ceea ce privește sensibilitatea simbolistă își găsește explicația în aceste forme de mediere. Un alt mod de inserție în această realitate de ordin secund este decelabil la nivelul unei retorici, a unei gramatici a deformării, a inflexiunii prin aluzie, sugestie etc. care include o stilistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-l deschid către o dimensiune transcendentă. Refuzul a ceea ce simboliștii numesc "artiști fotografici" precum Bouguereau, Meissonier, Gerveux etc., "Zola ai picturii" (Zolas of painting)8, nu exclude câtuși de puțin utilizarea strategiilor picturii realiste în detrimentul realismului. Jean Moréas, în manifestul simbolist din 1886, publicat în Le Figaro littéraire, consideră ca trăsătură esențială a simbolismului exprimarea unei idei indirect, prin configurarea unui nou context interpretativ, care nu mai face apel doar la raționament, ci și la un instrumentar al simțurilor informate cultural
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câte puțin un obiect pentru a arăta o stare de spirit, sau, invers, a alege un obiect și a degaja din el o stare de spirit, printr-o serie de descifrări"9. Același lucru se poate spune și despre pictura simbolistă, care solicită o rafinare a percepției, o instrumentare hermenutică a intuiției, sau chiar o anume capacitate vizionară, care sesizează deschiderile inițiatice și explorează misterul. Ambiguitatea, indiscernabilul, constituie trăsături definitorii ale picturii simboliste, îi imprimă uneori un caracter difuz asociat cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Același lucru se poate spune și despre pictura simbolistă, care solicită o rafinare a percepției, o instrumentare hermenutică a intuiției, sau chiar o anume capacitate vizionară, care sesizează deschiderile inițiatice și explorează misterul. Ambiguitatea, indiscernabilul, constituie trăsături definitorii ale picturii simboliste, îi imprimă uneori un caracter difuz asociat cu o état d'âme, cu vague á l'âme, cu o atmosferă melancolică sau relevând cu expresia inspirată a simbolistului flamand Verhaeren, cu privire însă la pictura neoimpresionistului Seurat: "l'âme des
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]