1,724 matches
-
regresia și este rezultanta terifiantă a pierderii de repere, a exploziei sau a divizării sinelui. Este sinonimă cu confuzia, la extremă cu nebunia. Este, prin urmare, ceea ce amenință individul care se rătăcește pe drumuri greșite. Vezi Prăpastie. Distrugere, a distruge Simbolistica distrugerii (a surpărilor sau năruirilor), oricât de evidentă ar fi, depinde de cine este actor și cine este victima actului distructiv: - a suporta distrugerea înseamnă a trăi cu frica că se năruie tot ce ai realizat, a trăi cu teama
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sale derivate: botezul aerului, botezul focului) are întotdeauna o valoare inițiatică de pregătire și formare. El face persoana aptă pentru experiență. În vis, botezul indică, prin urmare, evoluția interioară, precum și angajamentul spiritual sau afectiv. Cascadă, torent Cascada și torentul preiau simbolistica universal al apei, dar într-o dimensiune specială de dinamism, de mișcare, de rapiditate, chiar de violență. Indică adesea, o accelerare a evenimentelor. Subiectul este probabil depășit. Lucrurile se desfășoară prea repede pentru el. Pe de altă parte, mișcarea descendentă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acestuia o nouă prospețime. Visul poate indica și faptul că subiectul se pregătește să facă un lucru pe care până atunci se angajase să nu îl facă. Picătură Picătura este varianta infimă a apei și are, din această cauză, o simbolistică apropiată de cea a bobului (vezi acest cuvânt). Ea îl invită pe cel ce visează să fie subtil în cuvinte și în fapte. Exprimă și ideea că este nevoie de puține lucruri, de «o picătură», pentru ca toată situația să se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bine, sau în rău (picătura care umple paharul). În a doua variantă presupune o amenințare și arată că pericolul, oricât de mic ar fi, nu e mai puțin înspăimântător. Lac Suprafața netedă și calmă a lacului este adesea folosită în simbolistică pentru a descrie liniștea spiritului. În vis, imaginea lacului exprimă, prin urmare, o aspirație la calm, la plenitudine interioară. Dar dacă liniștea lacului este brusc amenințată (de o furtună, de exemplu), atunci sunt evocate temerile subiectului. El se teme, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al zânelor sau spiridușilor, împlinește dorințele. Și atunci poate constitui într-un mesaj pozitiv al inconștientului, indicându-i celui ce visează că este gata să găsească soluția, că dorințele sale au toate șansele de a fi îndeplinite în curând. Izvor Simbolistica izvorului este pe cât de simplă, pe atât de evidentă. În vis, apariția lui îl îndeamnă pe subiect să se lege mai mult de cauze, decât de efecte, să se intereseze de origini, mai mult decât de consecințe. El trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se referă la evoluția persoanei, la voința sa de a se înălța, de a atinge piscurile. Dar, pe lângă semnificația spirituală, visul exprimă adesea o dorință de ascensiune socială (a urca treaptă cu treaptă). Gradarea este un alt element important în simbolistica scării și a treptelor. Progresia trebuie deci să se facă în etape. Nu este vorba de o ascensiune bruscă, ci de o evoluție gradată și corectă. Scara este în relație și cu măsurarea (scara salariilor, scara Richter). Prin urmare, apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
munca intelectuală (perioada de studii sau examene) sau precizează amprenta de neșters pe care o lasă anumite evenimente trăite în prezent de către subiect. În acest sens, ele precizează că ceea ce se petrece în realitate este important. A auzi, a asculta Simbolistica ascultării a fost în mare parte tratată la Ureche (vezi Corp), organul perceperii auditive. Semnificația zgomotelor variază în funcție de natura lor. Poate fi vorba de cuvinte, de cântece sau de muzică (vezi aceste cuvinte) sau de bâzâieli, scârțâieli sau explozii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează și în cele din urmă lămurește. A intra, a ieși Simbolistica acestor acțiuni se nuanțează în funcție de situație: a intra înseamnă a lua în posesie, a se angaja, a se investi; a ieși reprezintă atitudinile contrare: dezangajarea și dezinvestirea. Astfel, dacă intră sau dacă iese dintr-o încăpere sau dintr-un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fie este restrâns, aglomerat și limitat, caz în care posibilitățile de acțiune sunt sărace și reduse. În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orient» = a trăi); - vestul reprezintă materializarea, dezvoltarea tehnologică, soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vestul reprezintă materializarea, dezvoltarea tehnologică, soarele care apune (etimologic: «occident» = a muri). Busola este instrumentul orientării. Deși sugerează că cel ce visează este pierdut, ea indică și faptul că are mijloacele de a găsi drumul sau de a se regăsi. Simbolistica spațiului se nuanțează și în funcție de sus și jos, de dreapta și stânga. Dreapta, stânga În mod tradițional, dreapta constituie un pol pozitiv, iar stânga un pol negativ. Această idee este profund ancorată în inconștientul colectiv și preluată de numeroase expresii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dacă mâna care îl ține îl agită, el permite circularea energiilor și recuperarea suflului creator; sporește astfel posibilitățile ce i se oferă subiectului (un evantai larg); - dacă este ținut nemișcat în fața ochilor, exprimă secretul, misterul, disimularea și se împletește cu simbolistica măștii (vezi acest cuvânt). Dezvăluie o atitudine rezervată, poate chiar o mască de lealitate și de sinceritate. Excremente, deșeuri, gunoaie Excrementele au același simbolism ca și deșeurile, gunoaiele, canalele de scurgere, coșurile de gunoi sau urina. Semnificația este, la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îi permite să-și fundamenteze încrederea, mai mult decât cunoașterea. „Fotografia nu este decât un semn privilegiat al realului. Conținutul acestor semne este relativ nediferențiat: semnul este cel care contează” (vezi Mouillaurd, J.-F. Tetu, 2003, p. 89). Prin urmare, simbolistica și semnificația (inclusiv, conotațiile) devin mai importante decât însăși realitatea surprinsă pe peliculă. Principalul vehicul de orientare al semnificațiilor unei fotografii îl reprezintă analogia (cu un fapt anterior, cu un eveniment notoriu petrecut în altă parte etc.). (7) Richard Barthes
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
conțin linii, forme, culori. În acest sens, calculatorul are următoarele uzanțe: a) capacitate de stocaj nelimitat pentru toate felurile de informații; b) capacitate de modificare infinită, de adiționare și reconfigurare; c) capacitate combinatorică multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit); d) posibilitate mare de a alege instrumente diferite de lucru (dicționare, enciclopedii, pagini Web specializate, baze de date, modalități de tratament de text sau de vizualizare etc.). Computerul este un mijloc de construcție și de modelizare. Precum
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
timp numeroase volume, consacrate atât Părinților, cât și problemelor fierbinți cu care s-a confruntat Biserica În a doua jumătate a secolului XX. Pe lângă superbele monografii despre Philon din Alexandria, Origen și Grigore de Nyssa, a publicat eseuri Înnoitoare despre simbolistica, inițierea și cateheza creștină În Antichitate. A devenit cardinal În 1969. Replica se află Între paginile 353-371. Labourdette și-a permis apoi să reia Întreg dosarul polemic, fără consimțământul „adversarilor” iezuiți, Într-o plachetă autonomă, intitulată Dialogue théologique, cu subtitlul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
A studiat, fără să o fi absolvit, la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. A debutat editorial în 1961, cu placheta Patima izvorului, care cuprinde esența evoluției viitoare a lui B. Lirica lui, îndatorată modelelor folclorice, cultivă simbolistica rurală, într-un metaforism original. Balada și pastelul, specii predilecte, sunt dominate de puseuri elegiace. Plasticitatea și insolitul imaginilor sunt rodul unei imaginații uneori excesive și nesupravegheate, precum o demonstrează unele poezii din volumele Cântarea ființării mele (1968), Trestienii (1975
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
lume sfâșiată de ireductibile contraste, de tragedii personale și de războaie, dar și de dualitatea efemer-etern. În tot ce scrie, el are capacitatea rară de a se înălța la gestul solemn, de a găsi tonul patetic, de a uimi prin simbolistica sublimată a experienței anodine și, uneori, chiar de a descoperi sensul tragic al existenței umane într-o lume profană, care trăiește doar în prezentul imediat. Debutând în atmosfera negativistă și iconoclastă a avangardei, cu poeme programatic banale, dar cu violențe
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
dar și în altele, lauda macedonskiană a nopții, lauda blagiană a somnului, evocarea zeului Pan, actualizarea motivelor folclorice: „Totul era pe-o mistrie, / Și cărămidă și var, / Pe-un fundal de poezie / Într-un prezent legendar” (Prezent legendar). O nouă simbolistică biblică implică un nou destin al artistului: „Corabia de chiparos / gemea de viețuitoare; / sub cea din urmă rază de soare, / un glas tăios ca o sabie / îi striga să se urce în corabie. // Dar între slăbiciuni și destine domestice / Inorogul
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
SCRIERI: Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981; Orașul la ora amintirilor, Craiova, 1984; Câmpia nu este singură, București, 1986; Aproapele nostru trădează, Craiova, 1992; Aspecte ale romanului românesc contemporan, I-II, Craiova, 1993-1995; Colonelul de la Ghiol, Craiova, 1996; Simbolistica poeziei lui Ion Barbu (în colaborare cu Simona Barbu), Craiova, 1997; Reexaminări critice, Craiova, 1997; Brazii din Poiana Soarelui, Craiova, 1998; Trăind printre cărți, I-II, Petroșani, 2001-2002; Fuga de sub model, Craiova, 2002. Ediții: Traian Demetrescu, Între vis și realitate
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
1993, 15; Răzvan Voncu, Seninătatea vocației clasiciste, L, 1994, 29-31; Tudor Nedelcea, Aspecte ale romanului, „Excelsior”, 1996, 1; Constantin Cubleșan, Aspecte ale romanului, ST, 1996, 6; Const. M. Popa, Toamna coloneilor, R, 1996, 10-12; Stan Velea, Marian Barbu, Simona Barbu, „Simbolistica poeziei lui Ion Barbu”, RITL, 1997, 1-2; Stan Velea, Un roman total?, JL, 1997, 27-30; Aura Christi, Ex libris, CNT, 2001, 3, 11; Florin Al. Țene, „Trăind printre cărți”, ATN, 2002, 2; Gheorghe Glodeanu, Fascinația cărților, CNT, 2002, 24; Marie-Louise
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
filologie cu tema Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu. Debutează în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1977). În 1988, publică placheta Rouă de cuvinte. Cultivă o lirică de confesiune erotică, în tonalitatea și cu atributele romanței: cadru, atmosferă, vocabular, simbolistică. Poeziile-romanțe ale autoarei mărturisesc unele tangențe cu romanțele lui I. Minulescu, bizuindu-se pe o formulă lirică simplă și melodioasă, pe o bună tehnică de versificație. SCRIERI: Dintre sute de catarge (în colaborare), Chișinău, 1977; Rouă de cuvinte, pref. Leonida
BARLADEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285646_a_286975]
-
în „peisagii”, unde figurația mitologică e conturată cu o anume grație, și în versurile de palpit amoros ea accede, ici-colo, la expresivitate. În proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și o simbolistică a anotimpurilor. Însemnările de călătorie, presărate cu semne de exclamație, denotă curiozitate pentru latura etnografică a locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
termenii săi extremi nu sunt dealul și valea, ci muntele și abisul, câmpia și marea. Eroii sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spațiului și timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române contemporane, B. s-a dovedit un critic cu egale disponibilități interpretative pentru poezie și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeți precum Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
precum și reticența particularilor față de exercițiile de stil, contrazicând fluența și facilitatea (sandra)browniană a poveștilor "povești". Cele două texte reunite în această "cutie" magică prezintă pentru cititorul obișnuit handicapul de a fi niște eseuri narative erudite peste măsură, apelând la simbolistica fabuloasă a unui baroc restituit în ceea ce are el mai abscons. Uriașa subtilitate pe care o presupune o asemenea lectură face volumul destul de greu digerabil pentru cititorul nededat la aventuri hermeneutice, la căutări solitare ale sensului pierdut. Andrei Oișteanu invită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
precum și reticența particularilor față de exercițiile de stil, contrazicând fluența și facilitatea (sandra)browniană a poveștilor "povești". Cele două texte reunite în această "cutie" magică prezintă pentru cititorul obișnuit handicapul de a fi niște eseuri narative erudite peste măsură, apelând la simbolistica fabuloasă a unui baroc restituit în ceea ce are el mai abscons. Uriașa subtilitate pe care o presupune o asemenea lectură face volumul destul de greu digerabil pentru cititorul nededat la aventuri hermeneutice, la căutări solitare ale sensului pierdut. Andrei Oișteanu invită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
întâmplător termenul de Turnul Babel. Am reținut și eu preocupările cercurilor mai avizate în aceste probleme, cu privire la scopurile oculte care ar sta în spatele noilor structuri europene. Temerile lor nu sunt legate numai de evidența unor evoluții actuale, dar și de simbolistica, tot ocultă, consideră ei, a noii clădiri a Parlamentului European. Lumea se întreabă de ce s-a ales ca model Turnul Babel din pictura lui Peter Brueghel cel Bătrân, care a apărut inițial și pe posterul clădirii Parlamentului (retras ca urmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]