4,326 matches
-
secție, și domnișoara... Am coborât din mașină, blestemându-le zilele. - Da’ cu fata ce-aveți, bă? Nu vă e rușine? Persecutați femei nevinovate! Bă, sunt cel mai mare compozitor din lume, am repetat eu, spre rușinea mea. Am compus o simfonie pentru foarfeci! O operă pentru linguri și furculițe! Un concert de violoncel cu o singură notă! Am intrat cu polițiștii și fata în secție, bombănind în continuare. - Am făcut muzica pentru nunta fetei primului-ministru! La botezul nepotului generalului Mironescu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
exemplu schoëblintsjia; deși în text nu se spune ce gust are, tu, citind schoëblintsjia, poți să juri pe existența ei, poți simți distinct gustul ei, un gust acrișor, poate pentru că asta îți sugerează cuvântul cu sonoritatea lui, poate pentru că în simfonia mirosurilor, a gusturilor și a cuvintelor simți nevoia unei note acrișoare. Tăvălind carnea tocată prin făina amestecată cu ou, brațele roșii și zdravene ale lui Brigd, punctate de pistrui aurii, se acoperă cu o pulbere albă și cu fărâme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cât putea fi ea explicată, pentru că depășește tot ce-a fost spus până la el și demonstrează clar că toată filozofia poate fi aruncată la coș. Încă nu a scris nici un rând, dar are totul în minte, bine așezat, ca o simfonie. Când ajungea în dispoziția necesară, bătea cu pumnul în masă. Și toți tăceau, pufăiau parcă și mai încet din țigări. - Lumea aceasta de fapt nu există... Lumea! a subliniat ideea cu un gest larg. Universul... Lumea... intră-n subiect plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu-mi spui că umbli după prostituate. Prin Întuneric, a ridicat din umeri cu aparentă indiferență. La Întoarcere, una a ieșit din Austin și și-a Îndreptat părul care-i căzuse pe față. Brățările de la mână au clinchenit o simpatică simfonie, mașina a demarat brusc și farurile au luminat aleea. Câțiva s-au grăbit să se ascundă și au traversat șuvoiul orbitor care a Împroșcat drumul doar cât să-l lase iarăși În beznă. Pe mă-sa, s-a auzit o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îndesat, cu brațe zdravene, păroase, dege tele lui butucănoase de muncitor cu sapa păreau cu totul nepotri vite cu scrisul sau cu bătutul la mașină. — Mi se pare mie, sau detectez o notă cinică, Mick? — Nu doar o notă, o simfonie-ntreagă, ce naiba! Rudy, adu o bere, te rog, pentru Margaret! și ia-ți și tu una! De fapt, dă fiecăruia câte una! Nu mai avem nevoie de pretexte ca să bem o bere câtă vreme Margaret Bates e aici! Celălalt, un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pentru că avea o deviză. Dacă timp de opt ore reușea să nu mănânce nimic, cura de slăbire era ca și asigurată. Dar auzise că în ziua aceea se servea ciorbă de burtă și nu rezistase tentației. Mie nu-mi place simfonia, îi spusese printre înghițituri. Prefer să dorm sau să citesc un roman de amor. Era frumoasă, apetisantă, genul de femeie care-ți frapează privirea, te ispitește, vrei nu vrei. O păpușă mare făcută anume pentru a fi adorată, asta părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
argintii; pomi îmbrăcați în dantele albe, cercelate; sălciile oftează, șoptesc; o lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor; brazi ca niște lumânări de flacără verde; un zarzăr mic și-a răsfirat crenguțele ca spinii; parfumul cireșilor înșirați într-o fascinantă simfonie de culori de-a lungul străzilor; copacii se dezbracă; Despre flori: un fir de ghiocel plăpând; ghiocelul argintat; gingașul clopoțel; bănuții de păpădie; aroma tare a florilor de salcâm; cei dintâi ciorchini albi; ciorchini ca de struguri; mireasma florilor albe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vei străbate în lung și-n lat lumea, poposește, te rog, aici la porțile Europei, unde vei putea vedea frumusețea de neuitat a pământului românesc cu care natura a fost atât de darnică. De la verdele crud al primăverii și până la simfonia în alb a iernii, de la câmpiile întinse și mănoase și până la munții cei mai semeți, toate își vor vorbi despre un singur nume - România. Străbătând munții noștri, vei răsfoi din vâltoarea neamului căci murind în șes, poporul român a știut
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plutire în cerul înmiresmat, se aștern la picioarele noastre, veștede, moarte. Picuri de ploaie bat în geam, poc! pic! Și-ți poartă privirile în amețitorul dans pe sticla aburită. Oamenii trec pe stradă grăbiți, umbrele colorate se ivesc de după colț. Simfonia stropilor de ploaie se împletește cu ritmul grăbit al pașilor pe trotuar, încântând auzul celui ce o cunoaște îndeaproape cu o muzică plină de nostalgie. Orașul e încă tânăr. Nici nu se cunoaște că are șapte vieți. Casele întineresc văzând
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Mastroiani În Vagabondul. Cred că la fel se Întâmplă și cu discurile Electrecord. Dacă le pui unul peste altul și le lași multă vreme așa, dospesc ca un aluat, iar muzica lor se combină și dă un fel cocă de Simfonie universală... O poți asculta Însă doar pe un pick-up special... Mă gândeam nu demult că Dumnezeu lungește viața celor care nu-și află un rost timpuriu pe pământ. Pe ceilalți Îi ia devreme În lumina lui, să se bucure de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
inclusiv recepționista de la hotelul Regyn’s Montmartre. Ea, personal, o prefera pe la jeune femme, atât de umană, filarmonicii din Viena o mașină de cântat, și chiar lui Beethoven, În general, care, dacă ar fi auzit când a compus și dirijat Simfonia a IX-a și aria de la belle de la etajul II, ar fi schimbat ceva În elanul prea optimist al celebrei sale creații, dacă nu În profunzime, cel puțin În titlu. Aceasta era opinia lui Elodie, titulară a unui Bac + 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a adus o contribuție apreciată au fost spectacolele Teatrului Național din Craiova, concertul oferit de Filarmonica "George Enescu", care sub bagheta maestrului Cristian Mandeal a interpretat magistral Rapsodia a doua de George Enescu și, împreună cu Corul Comunităților Europene din Bruxelles, Simfonia a IX-a de Beethoven. Concertul desfășurat în marea Catedrala din Louvain, la care au participat membri ai parlamentului și ai guvernului belgian, reprezentanți de seamă ai instituțiilor cultural-științifice, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bruxelles, a fost unanim apreciat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
se lasă invadată de termopan. Peste cît timp n-o să mai rămînă nimic din Iașul scenografic, cel pictat de Val Gheorghiu? Peste puțin, cum merg lucrurile. Traiul meu zilnic începe să semene din ce în ce mai mult cu al tatei. Lucra la o simfonie care trebuia să-l facă faimos. Poate și bogat. Știa că n-o să-l facă nici faimos, nici bogat, dar avea nevoie de minciuna asta, cum am și eu nevoie de minciuna că romanul la care lucrez o să mă facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o mai fi prin mansardă?), că am învățat alfabetul după el. Îmi aduc aminte ce s-a cîntat? Da. Uvertura Coriolan de Beethoven, Clavecinul bine temperat (preludiu și fuga în mi minor prelucrare de Mihail Jora), Lalo, Concertul pentru violoncel, Simfonia în sol minor de Mozart. Și fotografia cețoasă cu tata, la pian, în smoking și pantofi de lac. Greul-greu a venit din '49, cînd a fost nevoit să mă trimită la București, la Liselle; cînd se zbătea în incertitudinea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de la Nicolina îl citește în pauză pe Darwin), rîdeam de anchetele în restaurante: "De ce nu sînteți la locul de muncă, tovarăși?" Beți la locul de muncă, nu la crîșmă, hohoteam noi. Rîdeam de însemnările liricoide semnate de Barbu Rădoi, ca Simfonia ciocanelor. "Nu-i cam indecent titlul ăsta?" După Fluturel, era un demers psihanalitic. Rîdeam de bietul Ciușcă, băiatul pus pe alergătură între lynotip și zincărie: "Vreți literă pitit? Mai pitită n-am". "Ăla, poetul, vine cu cărbunele încins în palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
telefonul, sucul, medicamentul, dacă dă de necaz. Nu spune că asta te depășește, jos! Dictatoareo. Io am claustrofobie în buncăr. De ce nu mă înțelegi? Desfac învelișul. Se poate descrie un tablou? Defel. E ca și cum ai povesti un poem ori o simfonie. Rusalin m-a pictat din spate, cum altfel decît goală, profil perdue? Doar atîta pot spune: că semăn cu o mașină de scris. Cu vechea mea Erika. Înclinată, înălțată, de jos în sus, tot a mașină de scris arăt. Tano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acestui cântec al vieții și cântecul trebuie păstrat în cheia secretă de la capătul opus-ului care călăuzește universul de variațiuni, corifeii vor respecta andante și moderato și allegretto, eu am parcurs toate cantatele și motetele odată cu tine, ai creat o simfonie durabilă, acum eu duc mai departe măiestritele tale învățături, dirijor care știe pe de rost locul fiecărui diez, intruziunea bemolului, încercarea de rupere a firului melodic al notei. Și punerea la locul ei cu bagheta magică înnobilată de frica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aici sau de... antiaici! Consultanța dădea roade: descoperi că omul are în el o mulțime de oameni. Oamenii se ascund după umărul celorlalți oameni din ei, care nu sunt altceva decât croieli diferite ale aceleiași măști. Se poate trece dincolo de Simfonia a V-a? Da, răspundea acel cineva străin, dar ajungi la tine. Ce bumerang zburdalnic, nesățios de a reteza întrebări și a ști să se întoarcă docil în palmă, ca un șoim. Când zici că-l cunoști, ți-e teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Ca noi să trăim, vă rugăm să veniți! Vă promitem o moarte frumoasă, să știți! Viața ne este o stare de grație, Un joc, cu potul, numit satisfacție! Virusul-spion care-și strigase spaima în eter, în momentul acordurilor finale din simfonia vieții doftoroaiei Eliza Gabrovescu (în timp ce pe țânțarul care-o injectase cu boala Rash îl durea drept în trompă), trimise aceste cântece șefei, prin e-mail, dar cum Mântuirea Sa trăia o partidă mortală de sex cu un nou partener media, Cosașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și această pagină delicioasă de viață în clipa în care Povestitorul trasă cu creionul electronic liniile portative pentru viitoarea Introducere și rondo capriciosso, în La Major pentru vioară și orchestră de Camille Saint-Saëns, iar la acordul final al focului mistuitoarei simfonii, trenul de Arad cu plecare la ora 23:57 se opri obosit la ora 11:13 în gara Bistrița-Năsăud. Murise? Pentru că era nelimitată. Putea să vadă un obiect multiplicat precum albinele și auzea neauzitul. Căile notelor muzicale le știa înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era strigătul, urletul ambiguu, onomatopeea voluminoasă, sufixul voluptuos, silaba născătoare de silabe, sincopele, contrapunctele, alte urlete în andante, allegro sau staccato, urlete cu personalitate de legătură precum diezul într-o partitură, a liniei melodice care crea universul spațial al urletelor, simfonia reverberată în multisimfonism atemporal cu cea a veșniciei prin conștiența valorii ei de creator suprem, al frângerii cuvântului în gunoi-urlet. Urletele onomatopeice ale gunoierilor turbau prin mușcătura lor câinii, oamenii, cerul era injectat cu viperin, era mai mortal decât veninul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru că n-am prin ochii cui să-l transfigurez, transcenderea realității îți creează pe lângă simțământul realității și pe cel al lașității pentru că... Pentru că am în mine șapte miliarde de lumi, nu un oraș în copii multiple, citadele polifonice, hrana e simfonia iubirii, becul se aprinde din dragoste, plantele cresc pentru că sunt iubite, casele se înalță ca adăposturi ale iubirii, iar orașul real moare pentru că iubirea și-a pierdut sensul, s-a demonetizat conceptul, Mitică, acum doar se dorește, ceea ce nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
suflare înghețată, ne-am unit trecutul cu necrologul prezentului, încercând zdrobirea durabilității imbecile a betonului cu zdrobirea frecvenței de rezonanță după n cicluri de îngheț-dezgheț, dar netrebniciile au apelat la Jones și Welch și ne-au zgâriat urechile nămoloase cu simfonia roșie a gândirii matematice Încercările noastre au determinat scăderea eforturilor de rezonanță, precum și a modulului dinamic, dar și a celui static. Grinzile de susținere ajunseseră aproape de limita de oboseală și a curbei liniare care aveau să ducă, după calculele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dorința de a fi privite, admirate, adulate, neantizate și cineva o va face, se va naște o pană înmuiată în cerneala care suportă așternerea unei asemenea frumuseți. Maestrul orb, după ce lectură în Braille paginile, închise cu zgomot cartea dincolo începea simfonia naturii -, schimbă din partitură un bemol pițigoi cu un diez coțofană și scrise cu degetele în aer: ZIUĂ. Și se-auzea ZIUA. Era Madrigalul naturii sau Misa Încoronării în Do Major de Mozart dintre pagini? Tulburarea se transformă în umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
hrănit cunoașterea profesorii, ci foi de mătase foșnind viața grâului, informațiile cuprinzând evoluția acestei ființe de la germene până la maturitate, sensul existenței sale, viziunile întregului din parțialitate și individualitate, forța ca undă a aceluiași scop mesianic, în aceeași octavă, pe partitura simfoniei universale, orga de vânt, tuba furtunii, timpanele tunetului, harfa ploilor, violoncelul Pământului, pe coarda cea mai groasă, viola da gamba a greierilor, pe coarda cea mai subțire, zumzetul razelor de Lună, pianul care le măsura legănarea prin alunecare a valului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]