4,200 matches
-
prielnic prezentă, se implica natural, ai fi spus, încrezător, vernisajului pe care-l oficiam. Nu era corbul lui Poe, croncănind fatidic Nevermore; era, din cerul bibliotecii ideale, chezășuită de Flaubert, pecetea unei prietenii care trebuie să ne onoreze neabătut: între simplitatea umanului și gloria trudnică, însă nicicînd vană, închipuită de slujitorii artei. ... Ca un imbold mereu ardent, urmărindu-ne destinul. Variațiuni tematice Arta s-a simțit, nu o dată, familiar atrasă de lumea păsărilor, a le înțelege graiul a fost, în felurite
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
este un roman despre identitate și revelație, dar și un manual despre știința revelației. Povestea destinului înfățișată de Ștefan Baștovoi trece prin tarele nebuniei și excesului pentru a ajunge la adevăruri, pentru mulți, insuportabile în vremea din urmă. Directețea limbajului, simplitatea savantă și dispoziția pentru metaforă alcătuiesc un discurs despre o posibilă metafizică a liniștii. Cu alte cuvinte, o carte despre leacuri și boli, altfel.
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
-ți mai sporești/ Casa, acareturile, banii./ Nu cu săptămânile, cu anii,/ De pe-o zi pe alta-mbătrânești.” (Cupa). Temă pe care o vor relua și Minulescu în registrul minor, și Arghezi în cel grav. Fără să aibă, însă, această simplitate deconcertantă a constatării, aproape de elegie latină de pe la începuturile literaturii. Nimic grav, doar o fatalitate a cărei mărturisire senină o face și mai de speriat. E, Radu Stanca, așa cum îl arată presimțirile, un poet care-și știe destinul? Sorocul de viață
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
a pierdut însă, în mare măsură, prin frecvență și clișeizare. Consecințele principale ale clișeizării sunt lărgirea semantică și posibilitatea de apariție a formulei în contexte tot mai largi și nespecializate. În general, folosirea formulei oscilează între două valori apreciative înrudite. Simplitatea logicogramaticală (indicată de referirea la nucleul propoziției) e asociată în primul rând cu claritatea, cu formularea lipsită de ezitări sau de ambiguitate; de aici se ajunge însă la ideea de exprimare explicită. Sunt contexte în care formula se referă la
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
Daniel Cristea-Enache Poezia Ilenei Mălăncioiu constituie o permanentă provocare pentru critici și chiar pentru istoricii literari. Ceva profund, adînc și obscur e dat în versuri de o dezarmantă „simplitate”, ce se dispensează de orice truc formal, înfățișîndu- se într-un continuum foarte greu de spart. Această dificultate e mai ușor de acceptat în cazul poemelor (volumelor întregi) respirînd un aer postromantic și întreținînd o atmosferă gotică (de la Către Ieronim
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
însămi stam la capul tău/ ca la celălalt capăt al lumii.” (Atunci am înțeles.) Ambele texte sînt excepționale, dar fiecare în alt fel, prin alte procedee, într-un alt construct poetic. Se vede, o dată în plus, cît de elaborată este simplitatea aparentă a versurilor și cum Ileana Mălăncioiu lucrează corpusul unui tip de discurs pentru ca, folosindu- l, să îndepărteze materialul considerat excedentar și să-i degaje energia interioară. Prima poezie are muzicalitatea eminesciană, pe un tipar popular el însuși lucrat de
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
pe mine însumi, nu numai ca personaj, ci ca și cum aș fi un ochi din afară, ochiul de la distanță.” Lecția regizorului este de ținut minte: ca să atingi performanța în arta teatrală trebuie să ai și capacitatea de a descoperi profunzimea în simplitate, dar și știința de a privi teatrul ca pe ceva viu, care-ți stârnește permanent creativitatea. Recensământul și pensiile De curând, au fost date publicității rezultatele finale ale recensământului din 2012, care arată că populația României este de 20.121
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
triviale, pentru a obține rîsul semenilor. Ironistul, în schimb, e un individ cu principii, rafinat, conștient de valori și de relativismul lor, exponent al unui spirit critic. De unde capacitatea sa de-a oglindi criza ființei umane, cu corolarele sale, impasul simplității, dificultatea directității, provocările sincerității etc. De unde provine o părelnică subevaluare de sine, o tactică a disimulării precum un soi de defensivă (grecescul eyronia înseamnă disimulare). Prin ironie, ființa se ficționalizează. Se situează într-un spațiu al gratuității, aidoma plăsmuirilor artei
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
mă temeam să nu le complic prea mult și să le falsific. Viața trăită oricum ar fi are frumusețea aspră a adevărului, se împletesc în ea multe sensuri, greutatea cea mai mare pentru povestitor este să le împletească, totuși, cu simplitate. Eu știu că n-am reușit în ansamblu, trebuie să mai scriu încă mult pentru ca subtitlul de roman care să dă uneori cărții mele să fie meritat. Totuși nu intenționez să-mi scriu amintirile, la zi, ar trebui să mai
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
scriitori populari ce au avut românii vreodată.” Formula de scriitor popular derivă, așadar, dintr-o rețetă destul de simplu de închegat: spirit viu plus frumoasa limbă populară plus stilul naiv și natural plus humorul, componente care vor urmări până la refuz, cu simplitatea lor comodă, comentariile viitoare. Va reveni cu alte amintiri. A. D. XENOPOL vine cu puține elemente noi în Prefața la ediția din 1890 a Scrierilor lui Creangă, pusă la cale de fiul său, dar are meritul de a institui chiar din
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
a orașului New Orleans. Carnavalul, mlaștina tropicală din delta fluviului Mississippi, reginele voodoo-lui, mulțimile de creoli, negri, francezi, anglo-saxoni râzând, dansând, iubind, toate aceste elemente alcătuiesc fundalul unei narațiuni relatate cu mijloacele elementare ale povestirii tradiționale. Dincolo de trama de o simplitate tulburătoare, care dă și universalitate ficțiunii, deslușim un destin de femeie condamnată la așteptare. Alegerea eroinei principale merge spre recluziunea monahală deoarece este singurul mod în care ea poate sfida societatea patriarhală, inconsistența și iluzoriul sentimentelor bărbatului. Odalie este un
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
reușește, spre bucuria studenț ilor și a turiștilor. Începută cu Proust, discuția despre mărirea și decăderea cafelei, care se bucură, în Franța, de patru secole și jumă- tate de tradiție, se termină cu Michelet, care vede în cafea substanț a simplității și a lucidității. Să revină, cele două, deodată cu cafeaua, la modă?
Cafeaua lui Proust () [Corola-journal/Journalistic/3723_a_5048]
-
frumoasă decât marmura și granitul, a vorbit ca pentru sine. E o piatră moale și când o mângâi Îți rămâne În palmă un praf fin. Crucea Îți dăruiește ceva să iei cu tine, a adăugat cu evlavie. Îmi vorbea cu simplitate și naturalețe ca unui cunoscut vechi. Eram vrăjit de sensibilitatea care răzbătea dincolo de fiecare cuvânt, dar și de glumele prin care Maria Tănase crea o atmosferă destinsă, de bună dispoziție. Era o Îmbinare de gravitate și umor care mă fascina
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
sumețesc dinaintea ta munții ca să te salute”, după cum există și acest „ic al țapinarului presocratic/înfipt chiar în fibra destinului”, există această lume de dinainte de lume și de ironie , o țară de arbori, de pietre și de vânt a cărei simplitate, sărăcie, anulează însăși vanitatea existenței, vanitățile Istoriei. Și tocmai acolo, în memorie, în acest „râu re-înrâurat în ploaie”, lucește ceva ca o rază de soare în paie. E, întradevă r, bănuțul speranței păstrat în nodul de batistă. Iar în acest
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
care s-a mutat de la Rio în Hawaii merită, în sine, un comentariu. Mă opresc aici la a-i comenta volumul, beat de soare, și respirând un spirit al tuturor libertăților. Poeme de dragoste și de natură, compuse cu o simplitate plină de bucurie, în care nimic nu este extraordinar și imagini terifiante („seara răsună în mine orchestre/ și taifunul doarmne în buzunare/ ukulele ukulele”) se topesc într-o curgere a vieții care scapă tuturor regulilor. Simple înșiruiri de notații, uneori
Amintire din Waikiki by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3515_a_4840]
-
e opțiunea de a-și scrie cărțile în limba franceză, idiom în care a publicat șase volume, dintre care cel de față a apărut primul, în 1988 la Libraire Arthème Fayard din Paris. Melodia secretă e varianta epică, de o simplitate atrăgătoare, a teoriei cosmologice: un model de expansiune a universului în urma „marelui bobîrnac” (big bang), expansiune guvernată de patru forțe fundamentale: gravitația, electromagnetismul, forța nucleară tare și forța nucleară slabă. Un cosmos aflat sub jurisdicția cifrei patru, în virtutea unei tetrade
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
aceea a totalei transparențe, a dizolvării ultimelor reziduuri de artificialitate, de convențional, de inautentic și corespund, în ce privește acest making of reluat dintr-un unghi subiectiv, denudării procedeului. Nimic nu cade sub incidența unei ordini a secundarului în filmele lui Porumboiu. Simplitatea scenei este doar o aparență creată meticulos: aflat în baie, personajul feminin aude o discuție dintre iubitul ei și o altă femeie, fapt care o deconcertează, fapt care ar trebui să se reflecte în gesticulația ei ulterioară. Acest lucru se
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
l-a trimis în spatele gratiilor. În închisoare există civilizație, dar ești ca într-o colivie. Nici de cer nu poți să te bucuri, pentru că nu îl vezi din plin. Sper și sunt sigur că din asta voi învăța să apreciez simplitatea vieții", a conchis el.
Plăcintă, din spatele gratiilor: Mi-am luat ceas nou. Am dat cinci pachete de țigări by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31080_a_32405]
-
dar nu putea să mă mire deloc o asemenea spusă. Adevărații înțelepți au nu numai virtuțile răbdării, ale curajului drept, ale toleranței și iubirii de semeni, ale generozității și misericordiei ci și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
putea să mă mire deloc o asemenea spusă. Adevărații înțelepți au nu numai virtuțile răbdării, ale curajului drept, ale toleranței și iubirii de semeni, ale generozității și misericordiei ci și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
place să-i văd, să le ascult sintaxa” (p. 30) scrie el despre niște bieți proletari cu care împarte spațiul vital. Pe un astfel de fond, de un hedonism tenace, apar și micile „descoperiri”, cum e acest vers cutremurător prin simplitate și prin puterea de insolitare a unei aparente banalități, formulate de obicei în fel și chip de poeți: „îmi place să mor” (p. 146). E, stenografiată, marea elegie a lui Ion Monoran.
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
din lume, cu zeci de lucrări din fiecare etapă a creației artistului, de la un autoportret compus la vârsta de 13 ani, schițat cu mină de argint și dovedind o extraordinară virtuozitate, la o variantă târzie a „Crucificării”, de o monumentală simplitate. La Washington, o abordare cronologică pune în valoare o operă remarcabil de variată. Schițe făcute în grabă stau alături de studii desăvârșite, rezultat al unei munci migăloase. Spirit mereu iscoditor, Dürer a fost interesat de structura intimă a unei plante și
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
sunt descrise izgonirea lui Tarquinius Superbus și instalarea republicii romane. Desigur, mai frecvent, autorii de teatru români care optează pentru subiecte mitice intră în dialog cu operele tragicilor greci, modelele consacrate ale genului. În Prometeu, Thebaida și Atrizii, nesatisfăcut de simplitatea monocordă a intrigii originale, Victor Eftimiu o îmbogățește prin contaminare, procedeu folosit și de scriitorii latini când împrumutau de la precursorii greci. Prin împletirea firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
bine casa din fundătura Mătăsari. Cunoștea și tragedia familiei Anicet, moșieri din moși strămoși, siliți acum să se mute într-un fund de mahala și să trăiască din ajutorul unui străin. Îl iubise mai mult pe Petru, aflând cu câtă simplitate acceptase această vertiginoasă cădere. «Îmi place foarte mult aici, îi spuse el, îmi place această lungă linie de tramvai Nr. 14, care mă aduce în colț, și toată strada asta plină de vișini și gutui. Când am venit aici, la
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
m-a mai privit terorizat, ci mai curând cu milă. - Dacă într-adevăr viața mea vă este într-atât de necesară, a spus, n-am nici o problemă să v-o istorisesc, cu atât mai mult cu cât este de o simplitate perfectă. M-am născut în urmă cu treizeci și cinci de ani din părinți înstăriți, onești și conformiști. Tata era funcționar, maică-mea avea o mică rentă. Am fost singurul copil, iar la șase ani m-au dat la școală. Am obținut
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]