2,521 matches
-
studenții sunt ajutați să elaboreze diferite proiecte legate de formația lor profesională. Astăzi, În Învățământul medical se remarcă un interes sporit pentru construirea sau adaptarea unor aparate care simulează sisteme ale organismului uman etc. Astfel, se apreciază că aparatele care simulează simptomatologia patologiei unor organe și sisteme ale organismului omenesc (cum ar fi simulatorii patologiei cardiace) sunt uneori chiar superioare, din punct de vedere didactic, celor naturale. „Pacienții electronici” au capacitatea să sesizeze prompt și corect manevrele greșite și să explice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
toate dimensiunile și din toate țările, ceea ce înseamnă că de facto spionajul industrial reprezintă o sursă de informare utilizată curent. Acest gen de spionaj ar putea fi etichetat eufemistic drept o cercetare „indiscretă” sau „mai agresivă”. Pentru aceasta, se pot simula o serie de situații de natură a releva informațiile dorite. În cazul unei organizații, se pot deduce anumite informații privind mediul intern, cum ar fi mărimea personalului sau caracteristici ale culturii organizaționale, pe baza unor semnale externe. Alte informații privind
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de contact al firmei. Categoria cea mai utilă este cea a personalului auxiliar - portari, magazioneri, secretare etc., care oferă, probabil, cei mai numeroși indivizi dornici de a fi remarcați și de a epata cu cunoștințele lor. În final se poate simula interesul pentru dezvoltarea unei colaborări, situație în care se mai pot obține informații suplimentare directe privind comportamentul comercial al firmei Jucarex. 4. Colectarea informațiilor externe despre produs și firmă impune utilizarea unor metode dintre cele listate în tabelul 1.1
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu nici un altul; de aceea, de fapt, toate numele formelor de guvernământ spuse adineaori au fost numai cinci. Așa pare, cel puțin! Ei, dar când cel care conduce de unul singur nu acționează nici după legi, nici după datini și simulează că astfel el este obligat să facă lucrul cel mai bun, acționând chiar împotriva legilor, așa cum face adevăratul posesor al științei conducerii, pe când, de fapt, dorința proprie și ignoranța sunt inițiatoarele acestei imitații, oare unul de acest fel nu trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că minte și, după ce izbucnește într-un râs sardonic, se adresează lui Socrate: „O, Heracle - zise - iată și obișnuita «ironie» a lui Socrate! Știam asta și le-am spus băieților că n-ai să vrei să răspunzi, că vei tot simula neștiința și vei face orice mai degrabă decât să dai un răspuns, dacă cineva te întreabă ceva”. Textul acesta pune problema „deducției statistice”, anume: dacă eirōneia poartă cu sine aceste negativități înseamnă că Platon a folosit eirōneia, când s-a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
legată de faptul că această artă constă în a „face ceea ce este slab să pară puternic”. Această acuzație nu e „descoperirea lui Platon. Ea se regăsește chiar și la Aristofan”. De fapt „retorica este simulacrul uneia din părțile politicii”. Ce simulează retorica ? Un instrument politic veritabil. Conform lui Platon, dialectica este instrumentul indispensabil al politicii. Conținutul discursiv al mesajului politic tinde să se plaseze totdeauna în proximitatea absolută a orizontului așteptărilor maselor. A guverna înseamnă, într-o formă ori alta, a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
insight-ul depinde de activarea proceselor cognitive convenționale (precum transferul analogic) pe baza cunoștințelor deja stocate în memoria subiecților. Obiectivul metodelor de simulare computerizată, investigate de Boden (1992, 1994), constă în generarea gândirii creative pe computer într-o manieră care să simuleze comportamentul uman. De exemplu, Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow (1987) au dezvoltat o serie de programe care redescoperă legi științifice fundamentale. Pentru căutarea unui set de date sau a unui spațiu conceptual și identificarea relațiilor ascunse între variabile introduse, aceste
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cele câteva elemente euristice vizate, cu tipare în forma seturilor de numere. Cu alte cuvinte, cunoștințele privind mișcarea planetelor nu au fost deloc relevante pentru descoperirea legilor. În baza de date a modelului computerizat care a fost creat pentru a simula descoperirea lui Kepler nu existau informații legate de astronomie. În același fel, Dunbar (de exemplu, 1995) a efectuat simulări ale creativității științifice, în care studenți profani au fost capabili să facă descoperiri științifice, în condițiile controlate din laborator. Studenților li
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Monod (Dunbar, 1995) ridică întrebări interesante legate de modul în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Mai întâi, aceste rezultate sugerează întrebarea dacă este necesar întotdeauna să existe cunoștințe din domeniul respectiv. Dacă descoperirea lui Kepler poate fi simulată pe calculator sau de către studenți care nu au cunoștințe din domeniul astronomiei, atunci Kepler a avut sau nu nevoie de aceste cunoștințe? Iar dacă studenți neștiutori pot simula descoperirea lui Jacob și Monod, de ce au avut nevoie aceștia din urmă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să existe cunoștințe din domeniul respectiv. Dacă descoperirea lui Kepler poate fi simulată pe calculator sau de către studenți care nu au cunoștințe din domeniul astronomiei, atunci Kepler a avut sau nu nevoie de aceste cunoștințe? Iar dacă studenți neștiutori pot simula descoperirea lui Jacob și Monod, de ce au avut nevoie aceștia din urmă de o pregătire de nivel înalt? Unul dintre răspunsuri este că Jacob și Monod au avut nevoie de acele cunoștințe în primul rând pentru a înțelege problema respectivă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
are picioare scurte”. * „Să afli ceea ce gîndesc oamenii, nu ce spun.” (M. Anderson) Avertismentul este foarte important chiar și În raport cu noi Înșine: „SÎntem niște făpturi atît de schimbătoare, Încît ajungem să trăim cu adevărat pînă și simțămintele pe care le simulăm” (B. Constant). * „Nu e Întotdeauna bine să spunem tot ce avem pe inimă, dar să căutăm să n-avem pe inimă decît ceea ce am putea spune.” (Pierre Janet) Prețul acestei necesități față de noi Înșine este cel consemnat de N. Iorga
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
realizat de Scott și Pandey (2000, apud Scott, 2002). Cei doi autori au cercetat în ce măsură modificările în nivelul birocrației afectează disponibilitatea funcționarilor publici de a oferi asistență calificată clienților, iar pentru aceasta au dezvoltat o falsă agenție publică pentru a simula realitatea. Spre deosebire de cercetările anterioare, în studiul respectiv nivelul birocrației a fost tratat ca variabilă independentă, fiind manipulat de către cercetători. Rezultatele indică o reducere semnificativă a beneficiilor și serviciilor oferite clienților odată cu creșterea nivelului de birocrație. Totuși relația era moderată de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiind de multe ori pus sub semnul îndoielii. Un exemplu de asemenea cercetare a fost realizat de Jacobsen și House (2001). Dezvoltând o teorie nouă despre carismă, ca element fundamental al liderului transformațional, aceasta a fost testată printr-un model simulat pe calculator. Conform acestui model există șase faze succesive posibile ale procesului dintre un lider carismatic și acoliții săi: identificarea cu o cauză justă; motivarea acțiunii pentru schimbare și transmiterea încrederii în succesul schimbării („activity arousal”); demonstrarea dedicării pentru cauza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
propuneri a mai multor sociologi, precum și contribuții ale psihologiei organizaționale la înțelegerea proceselor de adaptare a acestor sisteme de schimbare. 2001 Factorul succes în proiectele de schimbare organizațională. Studiu despre proiectele în echipă finanțata de Ministerul Muncii Palva, A. Pirskanen, S. Simula, T. Vartiainen, M. Organizația ierarhic rigidă este caracterizată prin productivitate scăzută. Din cauză că economia finlandeză a trecută printr-o recesiune severă la începutul anilor '90, guvernul a lansat Programul Național de Dezvoltare a Locurilor de Muncă. Acest program, coordonat de Ministerul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
grăiește. (Cel care se complace să trăiască În greșeală, În păcat nu are o reprezentare a „binelui” - a ceea ce este În concordanță cu adevărul sau cu normele moralei sociale - și de aceea, chiar dacă ar vrea la un moment dat să simuleze o comportare bună În comunitate, nu ar ști sub ce formă să o facă.) „Ceea ce gura se deprinde să spună inima se obișnuiește să creadă.” (Ch. Baudelaire) Pisica blândă zgârie rău. (Surprizele cele mai neplăcute le avem de la cei aparent
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
compromite sau chiar distruge organizația, Drucker își propune analiza avantajelor și dezavantajelor câtorva tipuri de structuri organizatorice: două dintre ele sunt bazate pe sarcini (structurile funcționale; structurile pe echipe), alte două sunt fundate pe rezultate (structurile descentralizate federativ; structurile descentralizate simulate), una se centrează pe comunicare (structuri prin sisteme). Nu putem insista asupra acestor structuri, îl invităm însă pe cititor să parcurgă această parte din lucrare. Subliniem doar două idei ale autorului: o bună structură nu asigură prin ea însăși rezultate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
polițiști, medici, preoți) au relatat preșcolarilor întâmplări trăite de ei, în care au fost implicați copii și modul în care aceștia au fost protejați. Am concretizat acțiunile care au vizat acest principiu prin participarea și a educatoarei la un incendiu simulat în grădiniță, care a evidențiat gradul de cunoaștere și aplicare a măsurilor prevăzute pentru astfel de situații de către educatoare, copii și personalul unității. Toate aceste acțiuni au fost precedate de întâlniri ale personalului unității cu persoane autorizate în care au
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
estima precis timpul și resursele necesare finalizării proiectului; vizualizarea evoluției - Prin analizarea evoluției proiectului din mai multe unghiuri, poți constata dacă sunt șanse pentru a finaliza proiectul; depistarea conflictelor - Prin identificare din timp a conflictelor de timp și resurse, poți simula diverse scenarii și eventual găsi soluții înainte ca proiectul să eșueze; efectuarea de ajustări - Poți face ajustări ale duratei și costului realizării unei sarcini, și aduce la zi toate celelalte sarcini din proiect dependente de sarcinile ajustate; generarea de rapoarte
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
implicate, ci și ale crucișătoarelor care sprijiniseră forțele de ocupație. În plus, articolul susținea că, atunci când flota japoneză a înaintat spre Midway, „toate avanposturile americane au fost avertizate” și că serviciile de informații ale marinei americane au anticipat „un atac simulat la o bază americană șDutch Harbor, în insulele Aleutineț, care avea să fie însoțit de încercări importante de invadare și ocupare a altei baze militare șinsula Midwayț”12. Un expert japonez în informații ar fi conchis în urma articolului că Statele Unite
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică - toate acestea cu o strălucire care l-a determinat pe
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
subiect și uneori obiect al povestirilor. Numele generic pe care i-l dă autorul însuși este acela de Martor. Din calitatea de martor a protagonistului său decurg câteva dintre trăsăturile esențiale ale scrisului lui H. Lipsit de intenția de a simula transparența, naratorul se interpune decis între universul prozei și lector, preferând să-și dirijeze povestirile cu mână forte. Martorul asistă, la fel de exigent și autoritar, și la geneza propriului scris, în măsura în care acesta este doar un fapt de viață ca oricare altul
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
eroul se căsătorește. Iubirea lui ia însă o formă posesivă absolută, generând accese de gelozie feroce. Într-un astfel de moment își sugrumă soția. Ca să îl scape de închisoare, tatăl aranjează internarea lui într-o casă de sănătate. Împins a simula demența și autoanalizându-se totodată, spre a descoperi cum a ajuns să făptuiască omorul, Puiu Faranga își pierde efectiv mințile. Doctorul, pus să îi observe comportamentul, îl găsește jucând, în camera de sanatoriu, ciuleandra. Din nou romancierul își probează vocația în
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
folosirea unor strategii de reducere la tăcere a acestuia. Joseph DeVito (1988) ne oferă un evantai larg de astfel de strategii: o persoană izbucnește în plâns făcând-o pe cealaltă să încerce comportamente pozitive pentru a o liniști sau poate simula o durere de cap sau de inimă extremă în același scop etc. Marea problemă este că niciodată nu putem ști când avem de-a face cu o strategie și când este un fenomen natural. La rândul lui, A. Cardon (2002
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu scopurile sale; 4) „Curteanul” dezvoltă comportamente ingrațiatoare în prezența persoanelor cu autoritate și putere, tinzând să fie autocentrat, dar nu în modul evident al Prințului. Dorește să mulțumească, fiind o persoană influentă în grup, dar nu ofensează pe nimeni simulând câștigurile pentru cei cu o poziție mai înaltă. Pentru grup este util, adaptându-se repede nevoilor și așteptărilor. Oamenii pot să-l displacă, dar apreciază modul său de lucru și rezultatele obținute; 5) „Subminatorul” este interesat să dețină controlul și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că se obțin simultan informații/cunoștințe despre un fenomen anume și deprinderi de lucru în cazul respectiv. Simulările se pot distribui în funcție de o seamă de criterii, dintre care domeniul de aplicabilitate pare a fi cel mai important: astfel se poate simula un fenomen în lumea fizică, dar și în aria psihosocială. În aceasta din urmă, pe lângă promovarea și dezvoltarea unei gândiri critice și a creativității participanților, este urmărită și construcția unor abilități sociale, dezvoltări posibile în zona atitudinilor și valorilor. Iată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]