796 matches
-
direct proporțional cu intensitatea stimulului noxic. Nociceptorul ar forma, deci, un avertisment precoce lezional. Primul neuron nociceptiv se găsește În ganglionul spinal dorsal, ale cărui terminații dendritice reprezintă nociceptorii, iar axonii merg prin cornul posterior medular, terminându-se Într-o sinapsă ce conține substanța P. Pragul de excitabilitate al nociceptorilor poate fi influențat de factorii din jur (microanturaj) sau de la distanță. de către sistemul nervos central. De multe ori, pragul nociceptorilor nu coincide cu percepția durerii la om și reacția dureroasă la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
calea fibrelor vegetative dar nu ele sunt cele considerate a fi algomediatoare. Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din vase este mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
braț eferent prezent În rădăcina posterioară. Ajuns la măduvă axonul terminal se finalizează În fibre ascendente și descendente ce formează tractul dorso-lateral al lui Lissauer care se termină În substanța gelatinoasă a lui Rolando la nivelul cornului posterior unde face sinapsa cu deutoneuronul. În mare, la intrarea În măduvă se disting 3 categorii de fibre: fibre mielinizate de calibru mare, care iau naștere din fusurile neuro-musculare (proprioceptori) care fac sinapsă la nivelul cornului posterior În coloana lui Clarke (prima sinapsă a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
substanța gelatinoasă a lui Rolando la nivelul cornului posterior unde face sinapsa cu deutoneuronul. În mare, la intrarea În măduvă se disting 3 categorii de fibre: fibre mielinizate de calibru mare, care iau naștere din fusurile neuro-musculare (proprioceptori) care fac sinapsă la nivelul cornului posterior În coloana lui Clarke (prima sinapsă a căii senzitive proprioceptive inconștiente și originea căii spinocerebeloase). fibre mielinizate de calibru mare (dar mai redus ca al precedentelor) provenind de la receptori Meissner (tact), Paccini (presiune) care se divid
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
face sinapsa cu deutoneuronul. În mare, la intrarea În măduvă se disting 3 categorii de fibre: fibre mielinizate de calibru mare, care iau naștere din fusurile neuro-musculare (proprioceptori) care fac sinapsă la nivelul cornului posterior În coloana lui Clarke (prima sinapsă a căii senzitive proprioceptive inconștiente și originea căii spinocerebeloase). fibre mielinizate de calibru mare (dar mai redus ca al precedentelor) provenind de la receptori Meissner (tact), Paccini (presiune) care se divid În: a. ram care urcă direct În cordonul posterior de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
micii intemeuroni ai cornului posterior În stratul II al lui Rexed (substanța gelatinoasă a lui Rolando). fibre de diametru mic, puțin sau deloc mielinizate (Aδ și C) provenind din receptori sensibili la stimulări termice sau din terminații libere, care fac sinapsă În cornul posterior cu al doilea neuron, fie direct În stratul IV, fie cu interneuroni din substanța gelatinoasă. Există discuții privind posibilitatea și a unei abordări medulare, din partea fibrelor algoconductoare aferente, pe calea rădăcinii ventrale. Aceasta ar Însemna că, pe lângă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
farmacologice a rădăcinii posterioare . 1.6 Relee și căi intranevraxiale de transmisie și modulare a durerii 1.6.1 Releul spinal 1.6.1.1 Substanța gri medulară Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă, așa cum s-a mai menționat, cu cel de al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase, la nivelul substanței gelatinoase Rolando, unul din straturile neuronale ale cornului dorsal. Aceste straturi În număr de zece au fost descrise de Rexed, dintre care
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Rexed, dintre care șase se află În cornul posterior (fig. 1.7. ): Stratul 1 : subțire, Înconjoară extremitatea posterioară a cornului dorsal corespunzînd zonei Waldeyer (celule marginale și pericornuale) Straturile 2 și 3 : au o mare densitate celulară și sunt sediul sinapselor dintre fibrele senzitive aferente și micilor neuroni intercalari. Aceste straturi corespund substanței gelatinoase Rolando. Tracturi spinotalamice Straturile 4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sistemul subnucleul dorso lateral-talamo-cortical ajută, prin vehicularea informațiilor nociceptive, la apariția reacțiilor corticale de atenție și de coordonare a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și colab., 1999). Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
A delta și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele groase constituie o importantă structură nervoasă cu rol inhibitor asupra neuronilor ce fac sinapsă cu fibrele A
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele groase constituie o importantă structură nervoasă cu rol inhibitor asupra neuronilor ce fac sinapsă cu fibrele A alfa și C. De altfel, zona densă a substanței gelatinoase Rolando este un loc de convergență puternică și a altor fibre descendente excitatoare sau inhibitoare. Neuronii din zona marginală (pericornuală, lamina l Rexed) sunt activați exclusiv de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cele mai multe fibre) [121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și conține inițial axonii scurți ai neuronilor din ganglionul spinal care după intrarea În substanța albă a măduvii spinării au traiecte scurte ascendente-descendente făcând sinapsă cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pe cele extralemniscale În cadrul interrelațiilor prezente Între cele două sisteme de a lungul parcursului și proiecției lor. În acest mod impulsurile pe căile lemniscale (SL) ajung mai repede la cortex decât cele extralemniscale (SEL) atât datorită numărului mai mic de sinapse (cale oligosinaptică) cât și inhibării SEL de către SL. Având În vedere că atât SI cât și SII proiectează cortical, lobotomia frontală are o oarecare utilitate În cazul durerilor intolerabile (bolnavul continuă să perceapă durerea dar ea nu-1 preocupă). Proiecțiile prefrontale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând o scădere a câmpului depolarizant al acestuia, deci o acțiune modulatoare. Circuit inhibitor presinaptic (II): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală care face sinapsă cu un interneuron care astfel stimulat inhibă la rândul lui neuronul presinaptic. Cu cît stimulările neuronului presinaptic sunt mai frecvente și mai intense cu atât mai mult va acționa asupra sa interneuronul inhibitor (circuit scurt de tip feed-back). Circuit autoinhibitor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cît stimulările neuronului presinaptic sunt mai frecvente și mai intense cu atât mai mult va acționa asupra sa interneuronul inhibitor (circuit scurt de tip feed-back). Circuit autoinhibitor presinaptic sau postsinaptic (III): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală recurentă ce face sinapsă cu propria soma neuronală având acțiune inhibitoare asupra acestuia. și În acest caz ca și În precedentul se constată o relație liniară Între intensitatea excitației presinaptice și inhibarea acesteia . Circuite neuronale recurente: În acest caz impulsurile nociceptive trec de la un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
diametru mic (fig.1.9.) Interneuronii inhibitori se găsesc În straturile 2 și 3 Rexed, iar acțiunea inhibitoare este tonică și permanentă asupra fibrelor groase A α, A β, A γ și fibrelor subțiri A δ și C care fac sinapsă cu straturile 3 și 4 ale lui Rexed ce conțin neuronii T (neuronii II din cornul dorsal cu rol de „trigger"). Fibrele groase A α, A β și A γ trimit colaterale directe către centrii superiori Înainte de a trimite și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Bucle modulatorii feed-back analgezice locale La nivelul măduvii spinării, majoritatea circuitelor locale medulare au ca modulatori opioidele și serotonina. Unele straturi ale cornului dorsal sunt bogat inervate de fibre enkefalinergice prin intermediul interneuronilor. Ipoteza mai veche a existenței terminațiilor enkefalinergice și sinapselor Enk pe terminațiile aferente SP nu s-au validat histologic. Corelații există Însă și În acest caz au importanță, probabil, interacțiunile nonsinaptice. Se crede În continuare că terminațiile SP-ergice au receptori opioizi care supresează eliberarea SP. Dinorfina are, În acest
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
eficienți Împotriva durerii indusă termic. Neuronii serotoninergici din nucleii rafeului interferează atât direct cu terminațiile C, cât și prin intermediul interneuronilor enkefalinergici (Terenius, 1994), aspecte verificate experimental și clinic. Din fascicolele ascendente ale fibrelor căii spinotalamice se desprind colaterale ce fac sinapsă cu neuronii rafeului spinal care la rândul lor prin axoni de Întoarcere sinapsează neuronul II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul excitării neuronilor II prin fibrele A delta și C . Pe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul excitării neuronilor II prin fibrele A delta și C . Pe de altă parte fibrele spino-reticulo talamice ajunse la nivelul substanței reticulate a bulbului fac sinapsă cu grupe de neuroni enkefalinergici care (atunci când sunt stimulați) au acțiuni dezinhibitorii asupra neuronilor nucleului giganto și paragiganto celular din formația reticulată bulbară care În continuare generează impulsuri inhibitorii asupra neuronului II . Un alt circuit scurt (local) este cel de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
procesul inhibitor Începe chiar de la talamus, deși aici sunt principalii nuclei de proiecție primară a sensibilității dureroase. În paralel cu fibrele de legătură modulatoare scurte, prezentate anterior, se descriu nenumărate tracturi descendente inhibitorii lungi care finalizează la nivel medular făcând sinapse inhibitorii pe neuronii straturilor 1,2,3,4,5 Rexed (inhibiție presinaptică) și neuronii sensitivi ai nervului cranian V. Zonele de plecare a acestor fibre descendente sunt: Talamus: nucleul centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul medial; Hipotalamus: nucleul arcuat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
enumerate, cele mai studiate au fost căile inhibitorii opiatergică, și nonopioide: serotoninergică și noradrenergică. Calea inhibitorie opiatergică are ca zonă principală de origine aria substanței gri periapeductale și periventriculare cu fibre lungi ce coboară prin fonicului dorso-lateral și care face sinapsă pe neuronii spinali ai cornului dorsal sau pe interneuronii spinali enkefalinergici exercitând efecte inhibitorii puternice ce acționează sinergie cu cele realizate de interneuronii substanței gelatinoase din cadrul mecanismului de poartă Melzack-Wall, având ca efect blocarea eliberării substanței P . Calea inhibitorie serotoninergică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitori de origine ai tractului descendent adrenergic coeruleo-spinali, cu efecte subtile asupra modulării transmiterii nociceptive [122, 123]. Alte fibre cu origine În nucleii reticulari bulbo-pontini (nucleul magnus al rafeului și nucleul reticular magno-celular) cu rol inhibitor se Îndreaptă și fac sinapsă cu nucleii senzitivi talamici (centrul median-CM, parafascicular-PF, central-lateral-CL), precum și spre neuronii spinali senzitivi cu care fac, reamintim, de asemenea sinapsă. Fibre ascendente plecate din nucleul magnus al rafeului (bulb) și din substanța gri periapeductală (mezencefal) ce proiectează spre nucleul parafascicular
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
origine În nucleii reticulari bulbo-pontini (nucleul magnus al rafeului și nucleul reticular magno-celular) cu rol inhibitor se Îndreaptă și fac sinapsă cu nucleii senzitivi talamici (centrul median-CM, parafascicular-PF, central-lateral-CL), precum și spre neuronii spinali senzitivi cu care fac, reamintim, de asemenea sinapsă. Fibre ascendente plecate din nucleul magnus al rafeului (bulb) și din substanța gri periapeductală (mezencefal) ce proiectează spre nucleul parafascicular talamic, sunt alte căi cu rol inhibitor; cele cu origine În SGP realizînd o cale inhibitorie ascendentserotoninergică. De la nucleul rafeului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Gly sau G [3.4], sinonim: glicină, acid aminoacetic [3.4], aminoacid alifatic neesențial [3.4], constituent al proteinelor [3.4], precursor al porfirinelor și al sărurilor biliare [3.4], este un component al glutationului și intervine ca neurotransmițător în sinapsele inhibitoare din SNC [3.4], în ceea ce privește aminoacizii inhibitori ai aportului alimentar, printre cei mai citați este glicina (s-a dovedit că glicina are rol de inhibiție neuronală, atât la om cât și la drosophila; mecanismul presupune acțiunea prin două mecanisme
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]