755 matches
-
a nu atrage critici în media, nu folosesc niciun simbol<br />al extremei drepte, iar vecinii afișează bannere cu<br />„Nu suntem naziști!”. Aici, cei 800 de protestatari au<br />oprit marșul pentru că 2500 de activiști de stânga și<br />sindicaliști le-au blocat drumul.<br />Foto: Thomas Rassloff[/caption] Pogromuri împotriva refugiaților și migranților în Germania proaspăt unită Germania/ Rostock-Lichtenhagen, vara lui 1992: Stoian din România își amintește de sosirea sa în centrul de cazare și proceduri pentru solicitanți de
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
În 1943, în Buchenwald s-au pus bazele unei mișcări internaționale de rezistență (ICC), prin coordonarea mai multor prizonieri comuniști. Comitetul ICC era organizat sub forma unor grupuri naționale și a unor „blocuri” (bărăci din lagăr), conectând comuniști, socialiști, muncitori sindicaliști - un rol important având prizonierii care puteau vorbi mai multe limbi. Între 1943 și 1945 au reușit să organizeze două blocuri speciale în care copiii să fie ascunși și protejați de gardienii SS, să organizeze o rețea de schimb de
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
istoriilor personale ale militanților politici progresiști, în legătură cu felul în care regimul politic din România interbelică și belică a tratat mișcările de stânga: de la marginalizare la scoatere în afara legii, de la urmărire la arestări arbitrare, la bătaie și tortură, culminând cu mitralierea sindicaliștilor în timpul grevelor și exterminarea fizică a comuniștilor evrei în perioada celui de-al doilea război mondial. Este important de precizat încă de la început că textul nu încearcă sub nicio formă să echivaleze persecuția politică cu persecuția pe criterii etnice/ rasiale
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
nazist, atribuit lui Martin Niemoeller: „Prima oara au venit după comuniști, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram comunist; Apoi au venit după socialiști, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram socialist; Apoi au venit după sindicaliști, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram sindicalist; Apoi au venit după evrei, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram evreu; Apoi au venit după mine - și nu mai rămăsese nimeni să-mi ia apărarea.” (traducerea
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
comuniști, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram comunist; Apoi au venit după socialiști, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram socialist; Apoi au venit după sindicaliști, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram sindicalist; Apoi au venit după evrei, si nu le-am luat apărarea - pentru că nu eram evreu; Apoi au venit după mine - și nu mai rămăsese nimeni să-mi ia apărarea.” (traducerea din limba engleză: Marius-Bogdan Tudor) [2] Mihai Bumbeș, Mihai Burcea
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
acordurile de la Grenelle încheiate între guvernul Pompidou, reprezentanții sindicatelor și ai patronatului au stabilit un set de măsuri clasice. De Gaulle a prezidat consiliul de miniștri care a ratificat de îndată acordurile, dar, spre surpriza lui Pompidou și a conducătorilor sindicaliști, se resping progresele de la Grenelle, estimându-se că întreaga societate este pusă în cauză. Grevele au continuat. La 27 mai, o manifestație ținută pe Stadionul Charléty lansează ideea unui guvern provizoriu. În aceeași zi, François Mitterrand reia această soluție și
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
fațada căruia scriu lozinci anticomuniste. 62 de muncitori sunt arestați și expulzați în mai multe orașe din țară. Solidarizare cu brașovenii a Doinei Cornea și a fiului său Leontin Juhasz, a unui grup de studenți (Marian Bia) și a unor sindicaliști din Zărnești (Mihai Torje, Marin Brâncoveanu, Marian Lupou), care sunt arestați și anchetați.
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
încă nu aveau puterea să schimbe situația politică până când în 1900 a fost înființat un comitet al reprezentării laburiste care căuta sprijin material și electoral. Partidul avea resurse financiare limitate și avea nevoie de sindicate pentru a beneficia de sprijin. Sindicaliștii vor ocupa astfel anumite funcții din cadrul partidului. Secretarul organizației-James Ramsay MacDonald, care avea să ajungă primul premier laburist, a semnat un acord secret electoral cu Partidul Laburist pentru a câștiga alegerile și a forma guvernul. Pe baza acordului, în 1906
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
activată la sfârșitul lui 2014. Trenurile au 114 m lungime, 3,2 m lățime și o capacitate de 1200 de călători, asamblarea finală fiind făcută la Atelierele CFR Grivița. Punerea în funcțiune a noilor trenuri s-a făcut cu dificultate, sindicaliștii susținând că anumite peroane au trebuit „tăiate” pentru a asigura distanțele de securitate necesare. Compania a susținut că trenurile sunt conforme cu normele în vigoare la momentul respectiv, dar că în unele zone peroanele au fost construite cu toleranțe prea
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Shopping Center). În spațiile de acces au fost amenajate diverse spații comerciale (restaurante, librării, magazine), uneori cu nerespectarea spațiilor de evacuare, iar pe peroane sunt prezente automate cu alimente și băuturi. Spațiile comerciale sunt administrate de compania Sindomet, ce aparține sindicaliștilor de la metrou. În stațiile Grozăvești, Piața Unirii și Apărătorii Patriei sunt amenajate spații sportive (sală de forță, de box și de lupte) unde activează Clubul Sportiv Metrorex. În ceea ce privește rețelele publice de telecomunicație, toate companiile de telefonie mobilă au acoperire în
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pentru pace universală”. La scurt timp, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
clasat monument istoric) găzduiește o donație a artistului, reprezentativă a operei sale. Se pot vedea aici desene, acuarele, tapeturi și o serie de pânze colorate de mare dimensiune. Fiu al unei modiste lucrând pentru Marile Case și al unui muncitor sindicalist, el a fost crescut la Culan, până la vârsta de 14 ani, de către „...bunicii mei care care erau țărani analfabeți dar cărora nu le lipsea nici sensibilitatea, nici inteligența. Eu citeam bunicii mele care era conștientă de existenta unui univers la
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
pe acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri, coaste, omoplate"". Ziarul "Liberalul" din 30 martie 1886 făcea o descriere a monumentului, cerând repararea acestuia . La 1 mai 1900, după scrierile vremii, sindicaliștii ieșeni s-au grupat lânga Crucea lui Ferentz, au blestemat războaiele și au aprins lumânări, solidari cu ostașii răposați din toate semințiile . În același an, Primăria a decis ca cei 3.000 de metri pătrați din jurul monumentului să fie împrejmuiți
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
au ieșit victorioși, iar regele a fost obligat să părăsească țară. S-a înființat A Doua Republică Spaniolă, dar a devenit țintă forțelor politice radicale de stânga și de dreapta. În 1933, s-au desfășurat răscoale violente organizate de muncitorii sindicaliști care cereau reforme sociale. Mișcarea fascistă s-a consolidat, iar în 1933 s-a înființat Partidul Antidemocratic Falanga Spaniolă, devenind instrumentul decisiv al regimului. Grevele și asasinatele politice au mărit prăpastia dintre forțele conservatoare-naționaliste, republicani și socialiștii radicali. În 1936
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
încă nu aveau puterea să schimbe situația politică până când în 1900 a fost înființat un comitet al reprezentării laburiste care căuta sprijin material și electoral. Partidul avea resurse financiare limitate și avea nevoie de sindicate pentru a beneficia de sprijin. Sindicaliștii vor ocupa astfel anumite funcții din cadrul partidului. Secretarul organizației-James Ramsay MacDonald, care avea să ajungă primul premier laburist, a semnat un acord secret electoral cu Partidul Laburist pentru a câștiga alegerile și a forma guvernul. Pe baza acordului, în 1906
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
Wałęsa era electrician, fără studii superioare. La scurt timp după ce s-a angajat la Șantierele Navale Gdańsk, a devenit sindicalist. Pentru activitatea sa independentă în cadrul sindicatelor, a fost persecutat de guvernul polonez comunist, supravegheat de poliția secretă, concediat în 1976 și arestat de mai multe ori. În august 1980 a avut un rol important în negocierile ce au dus la
Lech Wałęsa () [Corola-website/Science/304206_a_305535]
-
de asemenea spunând că are „dreptul la exprimarea artistică”. Deși primul spectacol din Roma, cel de pe 10 iulie, s-a încheiat fără incidente, al doilea a fost anulat atât din cauza vânzării slabe de bilete cât și din cauza unei greve a sindicaliștilor. Concertul a avut loc cu două zile după ce Italia ocupase locul 3 în Campionatul Mondial de Fotbal din acel an, iar în semn de mândrie de originea sa italiană, solista a purtat un tricou al echipei naționale de fotbal italiene
Blond Ambition Tour () [Corola-website/Science/312112_a_313441]
-
1914 Antonio Salandra, el a încercat să obțină sprijinul naționaliștilor prin adoptarea unei linii politice de dreapta. În același timp, partidele de stânga au devenit tot mai neîncrezătoare în guvern, după uciderea a trei demonstranți antirăzboinici în iunie. Stânga italiană - sindicaliștii, republicanii, anarhiștii și socialiștii - au organizat proteste și s-a ajuns la declararea grevei generale. Valul de proteste care a urmat a fost cunoscut ca „Săptămâna roșie” și a fost caracterizat din rebeliuni de stânga și diferite acte de nesupunere
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
a unei grenade, deși Mussolini a pretins că a fost rănit în luptă. După încheierea războiului și semnarea Tratatului de la Versailles în 1919, Mussolini a creat "Fasci di Combattimento" (Liga Combatantă). La început, membrii Ligii erau socialiști patrioți și veterani sindicaliști care se opuseseră pacifismului Partidului Socialist Italian. Platforma politică de început a fasciștilor era mai degrabă una de stânga, care milita pentru revoluția socială, reprezentarea proporțională, votul femeilor și redistribuirea averilor. Pe 15 aprilie 1919, fasciștii au declanșat prima lor
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
Legii 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat în regii autonome și societăți comerciale. Prima încercare de privatizare a fost în 1993, când Marc Rich, om de afaceri american, apropiat al lui Bill Clinton a încercat să preia Petromidia. Sindicaliștii din companie aflaseră că americanul cumpărase anterior o fabrică de aluminiu și concediase tot personalul și asta i-a determinat pe angajați să se opună procesului de privatizare. O a doua tentativă de privatizare a fost în 1997. Un grup
Petromidia () [Corola-website/Science/309229_a_310558]
-
obțină succese. Rezistența organizată a început să se pregătească de acțiune în 1944. Partidele social-democrat și comunist și sindicatele afiliate lor au fost distruse încă din 1933. Sindicatele catolice și Partidul de Centru au ales să se autodizolve. Ca urmare, sindicaliștii catolici nu au suferit tot atât de mult ca cei comuniști și social-democrați și au reușit să păstreze o rețea ilegală de activiști. Liderii acestora din urmă, Jakob Kaiser și Max Habermann, au ajuns la începutul anului 1944 la concluzia că a
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
Economia s-a dezvoltat, barierele comerciale europene au căzut. Conservatorismul și paternalismul lui de Gaulle au devenit tot mai învechite. Au erupt proteste în 1968 în urma unui conflict dintre studenți și autoritățile universitare. Protestele s-au extins, studenților alăturându-se sindicaliștii și intelectualii radicali împotriva guvernului. Demonstrațiile, grevele, luptele de stradă slăbesc puterea lui Charles de Gaulle și acesta demisionează în 1969. Succesorul său, Georges Pompidou a introdus reforme, însă criză energetică din 1973 a dus la un blocaj. Guvernul lui
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Nin. Brigăzile Internaționale au reprezentat cel mai mare contingent de trupe de luptă pentru republicani. Aproximativ 30.000 de cetățeni străini, probabil, din 53 de țări au luptat în diferite brigăzi. Cele mai multe dintre acestea erau formate din comuniști sau din sindicaliști, aproape toți voluntari, și au fost organizate și conduse de comuniști aflați sub controlul Moscovei. Republica Mexicană a susținut public partea guvernului republican de la Madrid. Mexicul a refuzat să accepte propunerile franco-britanice de neintervenție, recunoscând imediat marele avantaj pe care
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
a înlătura Biserica Catolică din sistemul de educație prin închiderea școlilor religioase, ceea ce a fost considerat de "Bando Nacional" un atac la adresa Bisericii); omorurile în masă comise împotriva civililor din orașele capturate; execuția persoanelor nedorite (inclusiv non-combatanți cum ar fi sindicaliștii și simpatizanții republicani cunoscuți). Un exemplu de astfel de tactici ale taberei naționaliste a fost masacrul de la Badajoz din 1936. Tabăra naționalistă a efectuat și bombardamente asupra orașelor din teritoriul republican, mai ales cu ajutorul voluntarilor "Luftwaffe" din "Legiunea Condor" și
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
a născut un fiu, Yaakov. În 1921 a plecat la Londra pentru a studia științele politice la London School of Economics and Political Science. Revenit în Palestina după încheierea studiilor, s-a alăturat partidului socialist Ahdut Haavodá și redacției ziarului sindicalist ebraic „Davar”. După unificarea partidelor Ahdut Haavoda și Hapo'el Hatzair în Mapai (Partidul muncitorilor din Eretz Israel) a devenit membru al acestui partid de tendință social democrată (1930). În anul următor, 1931, s-a mutat la Ierusalim unde a
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]