830 matches
-
profesii culturale, din momentul în care se pune problema transmiterii sale, cât este vorba de instituționalizarea și permanența sa (Weber, 1992). Interpretată de Walter Benjamin (1991) ca o pierdere a "aurei", figura charismatică este afectată de "demistificarea" sa, de dispariția singularității și de depersonalizare. Aplicații ale conceptului de rutinizare Rutinizarea charismei religioase • Noțiunea de charismă Noțiunea de charismă provine din teologie. Ea semnifică posesia înnăscută a unei "grații", a unui "har", a unei "înclinații" specifice. Prin analogie, este vorba de o
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obțină o calificare odată ce sunt expuse în locuri speciale. Ele sunt tratate aici ca și celelalte, adică sunt comentate (Moulin, 1978; Heinich, 1993). Sociologia ajunge repede să descrie și să analizeze munca de producere a valorii ca producere a unei singularități cultura este întotdeauna o specificare și a unei generalități (ea trebuie totodată să reunească, să producă un colectiv). Pornind de aici, se disting două moduri de producere, știut fiind că va-loarea se construiește prin alierea acestora: prin raritate ("valoarea-raritate") și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nereproductibile. • Operele din istoria artei reprezintă în fapt o ofertă limitată: artiștii au dispărut și nu pot alimenta piețele cu lucrări noi... La fel, spectacolele vii propun reprezentări unice. Asta nu înseamnă că actorii nu reactivează în permanență ideea acestei singularități: "Unui corp de profesioniști istorici de artă, curatori de muzeu, experți îi revine să afirme autenticitatea unei opere, adică s-o atribuie adevăratului ei autor. Piața picturilor vechi cuprinde opere care, adesea, nu sunt nici datate, nici semnate, iar identificarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt nici datate, nici semnate, iar identificarea lor necesită o muncă îndelungată și erudită". Raymonde Moulin, 1999, p. 165. • În privința operelor contemporane, a căror producție viitoare este indefinită, trebuie ca acțiunea timpului să fie înlocuită prin originalitate, spre a garanta singularitatea. Prioritatea invenției a devenit unul dintre elementele de apreciere estetică, încât disputele cronologice capătă un loc important în dezbaterile artistice" (Moulin, 1967, p. 78). • Când bunurile sunt produse industrial (cărți, informație, muzică înregistrată, cinema etc.), oferta se organizează astfel încât ele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și, totodată, de a-și afirma identitatea de clasă. La rândul lor, producătorii acționează cu o intenție (mai mult sau mai puțin conștientă) de demarcare. Dorinței de distincție a consumatorilor îi răspunde așadar concurența producătorilor care vor să-și afirme singularitatea. • Concurența În interiorul câmpului de producători, Bourdieu insistă pe existența unui clivaj între artiștii orientați spre un public (arta industrială) și cei care se consideră în afara oricărei destinații ("arta pentru artă"). Acest clivaj se repercutează asupra bunurilor culturale: fie ele se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rândul ei, se ridică împotriva unei sociologii care pune orice valoare (estetică, etică) pe seama pozițiilor în câmp și a intereselor (numaidecât ilegitime?). Acest sociolog respinge poziția care face din judecată expresia socialului (Heinich, 1998). Cum poate fi înțeles "regimul de singularitate", constitutiv lumii artistice, dacă gustul, singularul sunt o iluzie? Heinich expune ceea ce trebuie să fie o postură de "ireducție" (preluând un termen al lui Latour), constând în refuzul "reducerii la general" a practicilor individuale. În plus, Bourdieu scrie că orice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
45, 48, 50, 72-74, 79, 81, 128, 134, 149, 168, 170, 172-173, 175, 178, 184, 200, 202-203, 213, 219, 224, 227, 230, 232, 235, 241, 250, 252-254, 261, 267, 270-274, 285, 287, 290, 292, 295, 298, 304. Sindicatul artiștilor, 247. Singularitate, 20, 172, 181, 255-256, 278, 284. Sistem cultural, 261. Sociabilitate, 7, 9, 86, 88-98, 92, 102, 122, 124, 132, 134-136, 143, 152. Socializare, 7-8, 29, 155, 193, 238, 247, 254, 281. Sociologie critică, 139, 286. Sociologism, 282, 305-206. Sondaj, 95
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al unui întreg închipuit ca perfect, suficient sieși, și tocmai de aceea apt de a fi predictibil. Ieșirea din context are sens cel mult ca operație de primenire a contextului, căci astfel toată percepția conceptualizării s-ar întâmpla la o singularitate indecidabilă, aceea a infinitului (Penrose, 1999), ar trebui să devină contingent prin care să testăm coincidențele dintre idei și fapte. În cazul acesta, reperul logic este chiar esența reperului, iar conceptualizarea predicției este presupoziție nerațională, o presupunere venită pe calea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teoretică asupra sistemelor „departe de echilibru”, de natura complexă (Prigogine, Stengers, 1984). Dezechilibrul favorabil descris ca o capacitate intrinsecă a sistemului de a funcționa performant în condiții de schimbare progresivă a contextelor (Dinu, 1987) reflectă comportamentele fluctuante, niciodată la limita singularității și complet izolat a elementelor componente, semnifică fluxurile tranzacționale dintre factori mereu în derulare, în expresii de emergență, de convectivitate în care pozițiile de câștig și pierdere nu sunt vreodată echivalente și în niciun fel staționare, în care prevalențele în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ele și sunt și nu sunt (Priest, 2007). Consonant cu această stare a lucrurilor, demonstrația este și mentală (ca exercițiu al cogniției, fie pe cale inductivă, fie pe cale deductivă) și experimentală. Bunăoară, cercetarea în fizică a dovedit că pentru a demonstra singularitatea ar trebui să se opereze cu valori care exclud posibilitatea vieții. Începutul, ca limită a cosmosului, dacă a fost, a fost lipsit de viață. Care este forța experimentului pentru a valida această teorie? Chiar dacă ne-am lipsi de nevoia cogniției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lumii sunt date!) ce l-a chinuit pe Aristotel și a cauzei ultime pe care refuză s-o accepte viața însăși. Funcționalismul părților este suficient pentru ceea ce vizează Rațiunea (mai ales pentru maximizarea funcției randamentale), lăsând deoparte ca neinteresantă problema singularităților în sine și mai ales a modalităților de înțelegere a lor prin împingerea limitelor după sugestia dată de saltul de la consistență la paraconsistență sau de la teorie la metateorie. Acest refuz este evident, de exemplu, în Economie, care, fixându-se randamental
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și făcând, ca lege a marii lucrări a naturii. Într-adevăr, natura nu are cum să facă salturi și nici nu le face pentru că interioritatea ei se întemeiază pe construcție element cu element pentru a nu ajunge la stări de singularitate, fie reprezentată de explozia generată de amestecul până la indistincție a stărilor, fie de implozia în gaura neagră a ignoranței. B. Unde ajunge cristalizarea Economiei? Conceptualizările Economiei Kant ne-a învățat că ideile fac ca ordinea din lucruri și procese să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de tip aleatoriu, se confruntă cu probleme din clasa celor de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în logica intersubiectivității. SME sunt esențial diferite de sistemele și modelele fizice pentru că orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi analizate ca macroentități precum planetele, ele au comportamente de tip cuantic; incertitudinea și nelocalizarea sunt la ele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modelele și exigențele științifice actuale. Ei enunță în teoriile lor ideea unei utopii a obiectivității. Edgar Morin, de pildă, argumentează acest fapt prin aceea că "o cercetare este întotdeauna o afacere individuală și singulară pe un teren care conține întotdeauna singularități"120. Activitatea antropologului și sociologului ar fi, mai degrabă, asimilată înțelegerii și descifrării unui cod simbolic. Ideile și credințele oamenilor, practicile divinatorii, riturile arhaice sau moderne, dar și refuzul de a răspunde la întrebările cercetătorului sau răspunsurile duplicitare etc. fac
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
titlul construit ca metaforă oximoronică. Alăturând un simbol al frumuseții și unul al urâtului existențial, sintagma Flori de mucigai devine o emblemă argheziană a esteticii urâtului. Formulată ca un monolog liric, poezia dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului creator. Apelând la un discurs poetic ambiguu, la un limbaj voit banal „turnat“ întrun tipar prozodic modern, Arghezi își înscrie poezia în sfera curentului modernist. Caracteristicile acestui curent sunt evidente și în structurarea unei viziuni originale asupra creației, asupra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
estetică. El aspiră la o poezie a exis tenței totale, cu întunericul din om și din afara lui, cu frumusețea fragilă a stihurilor de groapă și cu tot urâtul existențial pe care îl exprimă. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza cu scriitorul arhetipal. Raportânduse la autorii textelor sacre, Luca, Marcu, Ioan, asupra cărora a coborât harul divin, eul liric mărturisește absența iluminării, a inspirației. El scrie Cu puterile neajutate, sfidând tradiția și modelele sacre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni a lumii propune și o viziune inedită asupra artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament. Prin toate aceste inovații tematice, stilistice și prozodice, Blaga năzuiește să surprindă esența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și armonie (simbolul floral), care sunt însă fragile, inefabile, ușor de strivit. În textul poetic, corola mundană se asociază altei imagini, definitorie pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la meditație asupra caracterului nestatornic al existenței umane. 7. Poezia Drum își construiește semnificațiile pe mai multe paliere tematice (caracteristică a neomodernismului). Unul dintre paliere vizează artistul și scriitura, deci poezia poate fi considerată o artă poetică, fiindcă dezvoltă tema singularității creatorului și pe cea a metamorfozelor scriiturii în relație cu „vârstele“ poetului, dar și cu cele ale literaturii. Sub semnul metaforeisimbol din titlu, Cezar Baltag își structurează viziunea poe tică pe simboluri și imagini care exprimă starea sa existențială și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Rolul "savantului", în acest caz, nu este oare de a ajuta la emergența acestui cuvânt, la înțelegerea unei suferințe fără a o închide dinainte pe cărările iluzorii ale definițiilor prefabricate, dar și având grijă să construiască acest discurs deopotrivă în singularitatea lui și în semnificația lui socială? Consecințele microviolențelor: o anchetă Pentru a fundamenta mai bine reflecția noastră despre importanța repetiției victimare și a asocierii victimizărilor, vom prezenta acum câteva rezultate ale cele mai recente anchete pe care am realizat-o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
naturii sau dacă postmoderniștii încearcă să recupereze corporalul și sentimentul, haosul și instinctul naturii din ordinea modernistă, ciberneticienii vor să reunească naturalul sau biologicul și artificialul, fără a favoriza unul dintre termeni. Reconciliind contrariile și resuscitând intensitățile practice ale fiecărei singularități conceptuale, acesta pare a fi țelul creării modelelor tehnoculturale în spațiul virtual, un țel ambițios, nelipsit însă de probleme, greutăți și contradicții, compromisuri și conflicte, după cum se poate observa pe tot parcursul acestui studiu. Natura (inclusiv corpulă și tehnologia/cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
coerent organizată prin trăsăturile unice ale intenționalității și ale raționalității (ca în metafizica clasicăă, ci ca o entitate dinamică, fluctuantă, dezorganizată, aflată în flux continuu cu toate dimensiunile vieții și culturii și simultan întrerupând acest flux conectiv prin formarea de singularități și de virtualități care se reconectează, în mod rizomatic, în noi paradigme. De asemenea, corpul nu este redus la noțiunea, pe de o parte mecanică, pe de alta biologică, a organizării părților/organelor în întreg/organism sau la ideea psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuală nu coincide cu un proces de falsificare a subiectului uman sau, dimpotrivă, cu un demers al căutării „adevăratului” eu. Astfel, dorește a depăși opoziții împământenite și a se contura ca o reconciliere a contradicțiilor și a conflictelor, în timp ce conservă singularitatea și diferența. Alterând contururile clare ale ideii de corp prin navigația neliniară și discontinuă, interfața tehnologică creează noi siluete trupești, circuite și sisteme ambulatorii, precum proteza cyborgică produce noi extensii și recombinări corporale. Narcisismul și narcoza, psihoza și dandismul (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inteligență colectivă” a cyberspațiului sub forma unui „spirit” al umanității aflate în transformare. Împărțirea unei unice conștiințe, colective, de către utilizatorii rețelei se poate ipostazia în dimensiunile totalitariste, ale unei minți sau gândiri unice și uniformizate, în dauna manifestării individualității, a singularității și a diferenței, a alterității. Temerile de tip Big Brother pot fi îndreptățite din acest punct de vedere, în contextele controlului și ale supravegherii colective ale unei minți imense, acaparatoare, distribuite în rețea, nu după criterii ale comunicării (interăpersonale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și alteritate ni se pare a fi complet denaturat și degradat. Mai degrabă decât să susținăm prezența unei singure conștiințe conectate, globale și postbiologice în contextul Internetului, milităm pentru manifestarea diferenței și devenirii în cadrul corporalității și pentru acceptarea alterității ca singularitate în spațiul virtual. Identitatea în rețea a utilizatorului, în același timp singulară și mediatică, își manifestă imanența corporală și eterogenitatea, asamblându-se sub aspectul devenirii și al schimbării, dar regăsindu-și integritatea. Transversal și nomad, avatarul este (autoăcreativ și transformativ
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]