87,532 matches
-
durează mai mult timp, dacă sentimentele ne domină și ne influențează deciziile....putem suferi consecințe neplăcute. Prima cale emotivă, rapidă este cea dictată de INIMĂ, când constați creșterea pulsului, apoi intervine gândirea conștientă localizată în cortex (cap). De aici și sintagma universală ....mi-am pierdut capul și am acționat greșit ! Astfel, devine evident de ce ați folosi corect IE nu este la îndemâna tuturor. Capacitatea de a poseda IE eficientă este parțial înăscută, dar și învățată/exersată. IE cuprinde elemente de voință, memorie
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
Bon în „Psihologia maselor”, sufletul colectiv al unei mulțimi îi face pe indivizi „să simtă, să gândească și să acționeze într-un fel cu totul diferit de acela în care simțea, gândea și acționa fiecare dintre ei izolat”. Indiscutabil că sintagma „gîndirea mulțimii” trebuie înțeleasă de cititor doar ca o figură de stil, atâta timp cât în capitolul următor, autorul scrie negru pe alb că „mulțimea este condusă aproape în exclusivitate de către inconștient” și că din acest motiv ea nu-i altceva decât
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
Taina mărturisește: ,,L-am invitat pe Dumnezeu la masă”), Iernile copilăriei, Bradul și colindele de Crăciun... Pentru o și mai consistentă ilustrare a universului ideatic în care Taina trăiește, se frământă și luptă cu sine însăși -, vom selecta, ultrarapid, cvasi-aleatoriu, sintagme, propoziții și fraze pe care le considerăm emblematice: ,,chinezoaica lui tataie”; ,,căldura poveștilor despre mine”; ,, Când a plecat Andrei, nici nu am știut că a plecat, nu mi-a spus (...) Alergam prin casă, nu mai era nimic al lui, deschideam
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
o tăcere pe deplin explicabilă, în vremurile acelea. Ar trebui, totuși, menționat exemplul singular al scriitorului arădean Cornel Marandiuc care, în 1985, în cartea sa „Inimi cât să cuprindă cerul patriei”[11], fără a-l numi, a evocat, sub abila sintagmă „comandantul grupului 6 vânătoare”, personalitatea de comandant și luptător a lui Dan Vizanty, ilustrându-i calitățile prin relatarea episodului glorios de la 10 iunie 1944. După 1989, indiferența față de valorile trecutului a continuat, inexplicabil. N-a făcut excepție nici atitudinea față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
să-i zicem ”obrăznicia” reporterului de linia întâi, dezinvoltura stilistică, directitudinea gazetărească fermă care ține pasul cu rezoluția psihologică a oamenilor epocii, fără să devină proză decoltată - așa cum ar decide moda stilistică a actualității. Formula (pentru că nu este o simplă sintagmă de apreciere) vremea impostorilor a fost folosită cu mari dezvoltări epice și implicări politice de Marin Preda, în Cel mai iubit dintre pământ eni, care cred, în deplină cunoștință, reia sintagma lui Sartre. În fine, ca să epuizăm speculațiile tematice, să
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
stilistică a actualității. Formula (pentru că nu este o simplă sintagmă de apreciere) vremea impostorilor a fost folosită cu mari dezvoltări epice și implicări politice de Marin Preda, în Cel mai iubit dintre pământ eni, care cred, în deplină cunoștință, reia sintagma lui Sartre. În fine, ca să epuizăm speculațiile tematice, să amintim că și romanul de mare succes al lui Petru Sălcudeanu, Biblioteca din Alexandria, se obiectivează în lumea ziariștilor, și propune textual chiar și o asemenea apreciere asupra epocii. Viziunea propune
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
ne aflăm într-o dificultate, timpul în care căutăm o rezolvare a unor probleme stringente, și nu doar materiale, ci, mai ales spirituale, psihologice, inclusiv patologic pshologice (adică psihice) este foarte lung. Vă rog să observați - nu am folosit și sintagma "ni se pare" și am făcut-o intenționat, fiindcă eu sunt convins că nu ni se pare, ci char așa și este, chiar dacă un ceas nu arată mai puține ore sau, respectiv - mai multe ore. Și, da, ceea ce contează este
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
și vis". Mă opresc aici nu însă înainte de a-mi spune părerea despre ideea autorului acestui, hai să-i zicem - eseu, conform căreia ceva din viitor poate schimba trecutul. Ideea aceasta nu se susține în niciun fel! De ce? Fiindcă chiar sintagma "a schimba trecutul", este aberantă, un nonsens! Omul în nesăbuința lui, deși are posibilitatea de a învăța din trecut și a-și construi bazat pe acele învățăminte un viitor mai bun, unul în care să aibă grijă cel puțin să
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
deveni identificabil în literatura română abia începând cu Eminescu. El a iluminat vastele orizonturi ale poeziei române, deschizându-le și către sfera cunoașterii. Astfel a devenit posibilă apariția acelui joc secund al energiilor spirituale pe care astăzi îl cuprindem în sintagma (evanescentă) despre conștiința poetică. Iată de ce Eminescu rămâne un inepuizabil subiect al celor care gândesc fenomenul nostru literar. Deci nu e de mirare că autorul Luceafărului a fost și unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
fie într-o viziune mistică (a ritmurilor la Vasile Pârvan), fie într-o simbolistică a unduirii, cum se întâmplă la Blaga și Dan Botta, toate la un loc întemeiate pe o profundă intuiție a ceea ce se află cuprins în strania sintagmă a Stării d’întîi. Sensul acesteia se circumscrie celui de „stare absolută, pre-ontologică în spiritualitatea românească (nici Ființă, nici Neființă), /.../ înțeleasă ca stare pe loc. Spre ea tinde poetul: setea liniștii eterne, cântecul vechi ce obsedează și pe Hyperion (mi-
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
descifreze și să o judece în profunzimea semnificațiilor sale, Poetul se vădește a fi purtătorul celor mai grave și tulburătoare interogații. În siajul marilor probleme ale veacului XX, el se situează în ipostaza de ecou al cunoscutei - și mereu întrebătoarei - sintagme heideggeriene: Vom Wesen des Grundes (despre esența temeiului). Altfel spus despre esența sensurilor ultime. În filozofie se pare că Schelling a fost între primii care au înțeles gravitatea și disonanța fracturii produse la nivelul a ceea ce se înțelege prin sens
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
abordată la nivel ,,factic’’, nicidecum ca o idee pură, ruptă de temporalitatea sa istorică, smulsă din lumea care-i este constitutivă. Prin ,,facticitate’’, Heidegger înțelegea viața ca desfășurare în proximitatea unei situări istorice, în lumea imediată. Și tot el, prin sintagma ,,hermeneutica facticității’’, exprima tranșant termenii în care înțelegea să se plaseze la antipodul oricărei ,,fenomenologii pure a conștiinței’’. Peste timp, Mariana Didu îi dă o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
veacurile ce va să vină’’. Atât de încântată a fost și este Mariana Didu de poemele filozofice în proză dedicate de Constantin NOICA subtilităților inefabile ale limbii române, încât aproape că îl pastișează, ,,traducându-i’’ și ,,adaptându-i’’ multe concepte, sintagme memorabile și judecăți de valoare în graiul specific lirosofiei și erosofiei sale (a Marianei Didu). Jumătatea a doua a volumului ,,Poemele ființei’’ este constituită, în cvasitotalitatea sa, din creații poetice provocate de scrierile lui Constantin Noica. Ultimele 10-11 poeme ies
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
dispune de plenitudinea și demnitatea acesteia) -, omul deplin, numit de marele filosof și omul luciferic, trăiește în orizontul misterului, cu scopul de a-și releva sieși misterul. Acestea sunt câteva dintre considerentele pentru care, în poemele Marianei Didu, revine adesea sintagma ,,omul deplin’’. Creație, ca scriitor, ca doctor în științe, creație sută la sută a prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, director al revistei Lamura din Craiova -, Mariana Didu pare să fi șoptit, necontenit, în gând, ectenia lui Constantin Noica, din care
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
idealurilor sale, oricât de strălucitoare, se va termina întotdeauna cu victoria primului”, susține poeta. Europa și-a infirmat propria istorie, negându-și rădăcinile creștine. „Să ne amintim dezbaterile de acum nu mulți ani în urma cărora Uniunea Europeană a optat să refuze sintagma „rădăcinile creștine al Europei”, infirmându-și astfel propria istorie și propria definiție culturală. Ni se va răspunde că Europa crede în libertate. E adevărat. Dar libertatea este o noțiune cu margini nesigure, în stare să producă orice, dar nu și
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
adevărul care ne face liberi. La Cernăuți s-a cântat și s-a recitat cu mai mult suflet, cu mai profundă afecțiune decât pe tărâmurile unde românii au parte de libertate și adevăr. La noi Eminescu e mai presus de sintagma „Poetul nepereche”, El purtând simbolul unicei salvări și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copiii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători sau demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
formă numită „cronologie” (timeline), care afișează actualizările în ordine cronologică. Răspunsul ambiguu „Este complicat” (it’s complicated) la întrebarea „Care este situația ta amoroasă?” se poate aplica aproximativ tuturor persoanelor romantice care nu sunt nici singure, dar nici căsătorite, această sintagmă stârnind și interesul multor utilizatori. Nu trebuie uitat cuvântul „etichetare” (tag), care ar putea deveni următorul „ciupește”. MEDIAFAX
Termenii Facebook care au schimbat modalitatea de a vorbi [Corola-blog/BlogPost/93751_a_95043]
-
Acțiunea de răspândire a literaturii române este amplificată și de faptul că Ligya Diaconescu este membră a Clubului de Presă Transatlantic și fondatoare a „Association des mass-medias et Journalistes d”expression roumaine sans frontieres” din anul 2011/ Toronto-Canada. Ca o sintagmă, pentru dimensiunile activității doamnei Ligya Diaconescu, cred că i se poate spune-„ energie culturală”- Mulți dintre noi am beneficiat de căldura brațelor sale, imaginar, cu care ne-a îmbrățișat și ne-a publicat în Antologii de poezie sau proză pe
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > EDUCAȚIA ESTE OARE EDUCAȚIE? Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Educația, o sintagmă, un termen al vorbirii, practic neelucidat. Ce este educarea? Ce semnificație are? Potrivit Academiei Române care girează DEX, dicționarul explicativ al limbii române, găsim următoarele definiții: EDUCÁRE s. f. Acțiunea de a educa și rezultatul ei; cultivare, instruire. - V. educa. EDUCÁ
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
este perceput ca fiind un om al păcii, al echilibrului și al bunei înțelegeri, calități care izvorăsc dintr-un suflet nepătimaș, deschis, sincer, cald și cu considerație față de cei din jur. Părintele Voicu a înțeles și a pus în practică sintagma potrivit căreia dragostea înseamnă „suprema responsabilitate pentru altul” și că atât valorăm ca oameni, cât de mult bine reușim să facem în jurul nostru. Activitatea Publicistică a P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu a) Cărți publicate 1. Teologia muncii la
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > SFINȚII INCINERAȚI PRIN NEPĂSARE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Titlul original ar fi „Răspunderea personală versus Legea” dar este mai atrăgător să încep cu ultima sintagmă Trăim în România anului Zero ziua a Șaptea. Președintele României este sabotat de Partide prin aceea că nimeni nu-și ia răspunderea personală pe care o transferă cu intenție infamă șefului. Președintele are atribuțiile sale în conducerea statului dar nu
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
chinezii antici, o întrebare reluată care-l plasează pe filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece ea (întrebarea) nu vizează neantul ci ființa. Plecând de la această întrebare, Heidegger ajunge la ființa ființării, sintagmă care are menirea să reveleze subtila distincție dintre ființare și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a audiat
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
zice cu foc”) a Ciobănașului pictat de Nicolae Grigorescu, extrem de popular în epocă și mai apoi. Semnat, după câte precizam, de o felină cu ochi derutanți, mereu în blocstarturi: Ec. Daniela Tiger, ,,Cuvântul editorului” este pe măsura volumului prezentat. Spicuim sintagme relevante pentru nivelul de cultură generală și de cultură de specialitate, din ,,Cuvântul editorului”: volumul ,,Izvoarele” al Cristinei Mariana Bălășoiu ,,se înscrie într-o factură nostalgică, aducând în prim-plan satul românesc, în speță, oltenesc. Avem în față tablouri succesive
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
documentarului postat mai jos. Vremuri potrivnice și oameni risipiți de orgolii zadarnice au ucis proiectul înființării unei televiziuni militare, după modelul Bundeswehrului. Dar reușitele acelor ani, precum filmul „Afganistan - un tărâm al contrastelor” rămân mărturii ale unei perioade în care sintagma ARMATA ROMÂNIEI era rostită, cu respect, de președintele țării, de premierul de la Palatul Victoria, de ministrul apărării, din acel moment, și de șeful Statului Major General, care priveau spre Trustul de Presă al instituției militare, ca spre arma imagologică de
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
aminte de “marile realizări ale epocii de aur” Ion Măldărescu: Domnule profesor, ați cam dat cu bățu-n baltă! Să mă explic: - m-am uitat în DEX, însă n-am găsit răspuns. Nu prea înțeleg eu ce doriți să redați prin sintagma subiectivismul prea lasc, dar, nimeni nu-i perfect!; - acuzația de nerespectare a adevărului de către doamna M.D.P. este nefondată, dumneavoastră fiind preocupat să aruncați cu ouă clocite în cei care susțin și promovează adevărul. Nu aveți argumente persuasive și vă lansați
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]