2,989 matches
-
unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate crea, cît de cît, o speranță). „Sinceritatea este izvorul oricărei genialități, și oamenii ar fi mai inteligenți dacă ar fi morali.” (L. Börne) „Sinceritatea” Înseamnă, fără Îndoială, respectarea adevărului, iar situarea de partea adevărului, Îți aduce mai multă siguranță, decît ascunderea lui, prin lașitate sau prefăcătorie. * Ce este adevărul? A. Einstein răspunde: „Adevărul e ceea ce rezistă la testul realității”. Însă, pentru a se Întruni această condiție, „adevărul” nu poate fi obținut
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trebuie să părăsim această lume și să accedem la starea de grație a Pleromului, în care Eonii jubilează într-un dans cu Arhonții și cu alte figuri ilustre din paradis. O diferență totuși, și ea este de talie, întrucât permite situarea lui Plotin, a filosofilor alexandrini și platonicieni ortodocși în planul idealului ascetic, în timp ce gnosticii, cel puțin cei care ne rețin atenția, gnosticii licențioși, se înscriu în tradiția gândirii hedoniste: această diferență rezidă în luarea în considerație a trupului. Lui Plotin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întâmplă: n-are a face unde-ți faci de cap atâta vreme cât urmezi un îndemn... Acest fel de a proceda definește adevărata iubire de aproapele tău. Iubirea perfectă, iată poarta Templului. La gnostici, paradisul nu era o promisiune pentru mai târziu... Situarea oricărei fapte, a oricărui grad dincolo de bine și de rău se instalează de fapt dincolo de orice sancțiune. Pentru a pedepsi, este nevoie de un liber arbitru, de o opțiune, de o libertate. Or, toate acestea lipsesc. Aștrii sunt cei care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fapt negativ care ar trebui să fie eliminat sau ca oportunitate ce trebuie fructificată, dar nu există o voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt patru situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a. deși acceptată ca problemă, acțiunea pentru acțiunea soluționării ei nu este o prioritate în raport cu alte probleme mult mai grave; b. nu există soluții la respectiva problemă; c. există rezistențe importante la soluționarea ei, pentru că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
arătam data trecută, nu sunt deloc puțini). Cele mai frumoase poeme ale lui Ioan Alexandru, de exemplu, nu prea seamănă cu ale lui Blaga. Dar etalonul, cum spuneam, al marilor poeți restaurați în aura lor reprezintă repere de nivel pentru situarea celor care, mergând pe cu totul alte căi, ilustrează epoca noastră. Exista o tradiție „de stânga” a poeziei noastre, care de la Ion Vinea și apoi Geo Dumitrescu și C. Tonegaru până la Ion Gheorghe, neavând nimic sau prea puțin cu Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În fiecare carte fiind cărțile de lângă ea. Din acest motiv, să nu fi citit o carte sau alta nu contează deloc pentru o persoană cultivată, căci, chiar dacă ea nu Îi cunoaște cu precizie conținutul, este deseori capabilă să-i cunoască situarea, adică felul În care se plasează În raport cu celelalte cărți. Această distincție Între conținutul unei cărți și situarea ei este fundamentală, deoarece le permite celor pe care nu Îi sperie cultura să vorbească fără dificultăți despre orice subiect. Nu am „citit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
alta nu contează deloc pentru o persoană cultivată, căci, chiar dacă ea nu Îi cunoaște cu precizie conținutul, este deseori capabilă să-i cunoască situarea, adică felul În care se plasează În raport cu celelalte cărți. Această distincție Între conținutul unei cărți și situarea ei este fundamentală, deoarece le permite celor pe care nu Îi sperie cultura să vorbească fără dificultăți despre orice subiect. Nu am „citit” astfel Ulise de Joyce și, probabil, nici nu o voi citi vreodată. „Conținutul” cărții mi-e așadar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care nu Îi sperie cultura să vorbească fără dificultăți despre orice subiect. Nu am „citit” astfel Ulise de Joyce și, probabil, nici nu o voi citi vreodată. „Conținutul” cărții mi-e așadar În mare măsură străin. Conținutul, dar nu și situarea ei. Or, conținutul unei cărți e În mare parte situarea ei. Prin asta vreau să spun că nu mă simt deloc nepregătit ca, Într-o conversație, să vorbesc despre Ulise, pentru că sunt În stare să o situez cu o relativă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
orice subiect. Nu am „citit” astfel Ulise de Joyce și, probabil, nici nu o voi citi vreodată. „Conținutul” cărții mi-e așadar În mare măsură străin. Conținutul, dar nu și situarea ei. Or, conținutul unei cărți e În mare parte situarea ei. Prin asta vreau să spun că nu mă simt deloc nepregătit ca, Într-o conversație, să vorbesc despre Ulise, pentru că sunt În stare să o situez cu o relativă precizie În raport cu celelalte cărți. Știu astfel că este o reluare
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În fața unei cărți nu lasă nici o Îndoială asupra diferenței de comportament și de motivații care Îi susțin. În primul caz, persoana care nu citește nu este interesată de carte - iar „cartea” trebuie Înțeleasă aici În același timp drept conținut și situare. Legăturile pe care ea le Întreține cu celelalte Îi sunt la fel de indiferente ca și subiectul și nu e nicidecum reținută de teama, atunci când se interesează de o singură carte, de a nu da senzația că le disprețuiește pe celelalte. În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
interesează de o singură carte, de a nu da senzația că le disprețuiește pe celelalte. În al doilea caz, persoana care nu citește se abține de la aceasta pentru a sesiza, la fel ca bibliotecarul lui Musil, esențialul cărții, care Înseamnă situarea ei În raport cu celelalte. Procedând astfel, nu se dezinteresează deloc de carte, dimpotrivă. Înțelegerea legăturii strânse dintre conținut și situare o determină să acționeze În acest mod, cu o Înțelepciune superioară celei a numeroși cititori și poate chiar, dacă ne gândim
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
persoana care nu citește se abține de la aceasta pentru a sesiza, la fel ca bibliotecarul lui Musil, esențialul cărții, care Înseamnă situarea ei În raport cu celelalte. Procedând astfel, nu se dezinteresează deloc de carte, dimpotrivă. Înțelegerea legăturii strânse dintre conținut și situare o determină să acționeze În acest mod, cu o Înțelepciune superioară celei a numeroși cititori și poate chiar, dacă ne gândim mai bine, cu mai mult respect față de carte. pagină nouă de dreapta CAPITOLUL II CĂRȚILE PE CARE LE-AM
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
VEDEA, ÎMPREUNĂ CU VALÉRY, CĂ E SUFICIENT SĂ FI RĂSFOIT O CARTE CA SĂ-I CONSACRI UN ÎNTREG ARTICOL ȘI CĂ AR FI CHIAR NEPOTRIVIT, ÎN CAZUL ANUMITOR CĂRȚI, SĂ PROCEDEZI ALTFEL. Această idee a „privirii de ansamblu” nu se limitează la situarea unei cărți În biblioteca colectivă. Ea privește de asemenea situarea fiecărui pasaj În ansamblul cărții. Capacitatea de orientare pe care un cititor cultivat știe să și-o dezvolte În privința dispunerii generale a bibliotecii e la fel de valabilă În interiorul unui singur volum
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
CARTE CA SĂ-I CONSACRI UN ÎNTREG ARTICOL ȘI CĂ AR FI CHIAR NEPOTRIVIT, ÎN CAZUL ANUMITOR CĂRȚI, SĂ PROCEDEZI ALTFEL. Această idee a „privirii de ansamblu” nu se limitează la situarea unei cărți În biblioteca colectivă. Ea privește de asemenea situarea fiecărui pasaj În ansamblul cărții. Capacitatea de orientare pe care un cititor cultivat știe să și-o dezvolte În privința dispunerii generale a bibliotecii e la fel de valabilă În interiorul unui singur volum. Să fii cultivat Înseamnă să fii În stare să-ți
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
tărîmul Americii, care nu erau de fapt niște adevărați emigranți. Întoarcerea acasă, după adunarea unei sume de bani, nu se datora numaidecît inadaptării românului cu condiția de imigrant, ci unor condiții specifice, Încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională a emigrației. În Anglia, Germania, Italia sau În țările nordice, emigrația era considerată o chestiune de stat, și de aceea emigrantul nu era un individ plecat În lume ca Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pot fi surprinse ipostaze ale unor maladii derivate din masa amorfă, cenușie, covârșitoare a cotidianului. Microtextele romanelor ce corespund acestui proiect înfățișează secvențe de viață cu substanța psihică și reacția afectivă expurgate, marcată fiind intervenția autorului, care a renunțat la situarea în postura omniscientă și acum, poate fi descoperit sub diferite măști ale unui erou bimorf: martor sau anchetator (critica a vorbit despre rolurile limitate jucate de personajele lui M., acestea reducându-se în esență la acelea de erou, martor sau
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Comentatorul de literatură se remarcă prin agilitatea cu care se mișcă între puncte cardinale, ordonându-și decis opțiunile într-un itinerar și mai cu seamă concluziile într-un scenariu narativ. Strict tehnic, traiectoria conduce de la călinescianismul frondeur al începuturilor către situarea chibzuită, la maturitate, mai curând sub semnul lui Tudor Vianu. Pentru cel ce vrea să-i fixeze locul în istoria literaturii române, revelator se dovedește totdeauna drumul care merge de la operă la biografie și îndărăt la operă. Eseurile lui N.
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
atribuire a numelor are legătură directă și, frecvent, de ordin practic cu nevoile locale. Pentru cineva din exterior, hățișul de nume poate fi un obstacol important În calea Înțelegerii societății respective, iar găsirea unei persoane, ca să nu mai vorbim de situarea În cadrul unei familii sau de stabilirea ordinii de succesiune a unei proprietăți, devine o adevărată aventură. Dacă, În plus, populația locală are motive să Își ascundă identitatea și activitățile de privirea autorității exterioare, aceste practici de atribuire a numelui joacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să fie un elicopter. Nici unul dintre aceste planuri nu face vreo referire la istoria urbană, la tradițiile sau gusturile estetice ale locului unde urmează să fie aplicat. Oricât ar fi de surprinzător, orașele descrise nu oferă nici un indiciu privitor la situarea lor; sunt atât de neutre, Încât s-ar putea afla absolut oriunde. Chiar dacă o explicație a faptului că nici unul dintre aceste proiecte nu a fost vreodată adoptat poate fi prețul lor fabulos, cu siguranță că și refuzul lui Le Corbusier
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a pus serviciile În slujba regimului nazist, „pentru a oferi consiliere cu privire la crearea unei ordini ierarhice a așezărilor urbane din nou-dobânditele teritorii poloneze”. Aceasta reprezenta pentru el o șansă de a-și pune În aplicare teoria piețelor hexagonale și a situării orașelor pe o câmpie plană. După război, s-a alăturat partidului comunist, „fiindcă spera că un regim autoritar Își va folosi puterea pentru a reașeza orașele devastate de război conform unui model optim, elaborat după cerințele teoriei locurilor centrale”. Acesta
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Temelii, edificări, împliniri (1987). Cultura română, o „cultură îndelung dominată de romantisme”, a favorizat supraviețuirea sublimului și nuanțarea lui într-o epocă în care Occidentul îi simțea vlăguirea. Sublimul depășind „lăuntric” valoarea estetică strictă, frumosul și arta, înspre valoarea etică, situarea conceptului în zona „interdisciplinarității” convenea gânditorului dual, solicitat îndeobște de perechi de interese mereu coexistente (literatură-muzică, artă-filosofie, estetic-etic), dar și de un exces de patos. Germanității îi sunt dedicate două cărți: Thomas Mann (1965) și Hegel și arta (1980), amândouă
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
sfârșitul decadei a noua, el depunea la Editura Univers o carte, Acțiunea textuală, care vizează o sinteză a teoriei textului, pe linia fragmentelor publicate în reviste ca „Vatra”, „Viața românească” „Echinox”, „România literară” ș.a. Este una dintre cele mai radicale situări pe pozițiile textualiste, la noi ca și aiurea, I. aspirând pe drept cuvânt la titlul de teoretician al grupului, alături de Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu. Volumul Texteiova este un fel de Leviathan lingvistic, în a cărui pâlnie aspiratoare este absorbit
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
I, p. 361. Preocupat de definirea procesului de integrare europeană, Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
inclusiv prin atragerea de capital străin. Treptat, diplomația românească s-a apropiat de Antanta, care putea sprijini desăvârșirea unității național-statale. * La 1914, România era considerată o țară europeană, care redusese mult din distanța care o separa față de Occident la 1859. Situarea geografică prezenta deosebită importanță din punct de vedere strategic: aproximativ 900 km graniță cu Imperiul țarist, aproximativ 1.300 km graniță cu Imperiul austro-ungar, poziția la Dunăre, deschiderea la mare confereau României atuuri importante în timp de pace sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stimuleze orientarea creației artistice spre transcendent, să încerce depășirea istoricului prin deschideri, în spirit creștin ortodox, spre veșnicie: „Peste pământul pe care am învățat să-l iubim din «Sămănătorul» noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al Bisericii Ortodoxe.” Acestei situări ideologice îi corespunde, natural, o estetică teologică, elaborată de Crainic în Nostalgia paradisului (1940), la origine curs universitar. Întemeiat pe scrieri patristice (Dionisie Areopagitul, în special), nutrit și de idei din teologia rusă (Pavel Florenski, N. Bulgakov), eseul pivotează în jurul
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]