4,254 matches
-
surprinde la începutul piesei printr-o comică execuție (în tutu!) a dansului lebedelor mici din baletul lui Ceaikovski. Păcat că l-a repetat de două ori, fiindcă surpriza era deja consumată... Rolul prostituatei Monica, venită din Republica Moldova, cu puternic accent slav, este bine jucat de pimpanta și planturoasa Simona Stoicescu, o actriță foarte talentată pe care am admirat-o pe canalele românești internaționale în multe emisiuni de comedie. Menționez reușita decorului (Puiu Antemir), costumelor (Anca Răduță) și a muzicii (Gabriel Basarabescu
„POKER” DE ADRIAN LUSTIG LA TEATRUL DE COMEDIE DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375247_a_376576]
-
în răsărit, Te-nțelege orișicare, nu conteză de ce rit. Mulți pretind că ești adusă, de romani cu foc și pară... Dar latina nu-i pătrunsă, nici în propria lor țară! Alți-au încercat prin timpuri, limba să ne-o-nstrăineze, Slavi, tătari, sau pui de unguri, fură doar să eșueze. Limba noastră ne unește și acum și-n viitor, Sufletul pe românește, simte - suntem un popor! De aceea, noi cu toții, cât vom fi te vom vorbi, Și-oriunde ne poartă sorții
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
rugăciunile de taină speciale pe care le citesc preoții, trebuie să fie concrete, vii, personale iar nu doar teoretice și abstracte în idei!... 5.- Care este diferența de curente, de opinii sau de abordare referitor la practica împărtășirii credincioșilor la slavi, români și greci și de ce asistăm la evidențierea acestor deosebiri de abordare a aceluiași fenomen, dacă pot să mă exprim cu aceste cuvinte?!... - Este o greșală de prețuire a lui Iisus Hristos, că dacă îL iubești cu adevărat nu te
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului 1) Românii stau în calea tuturora; turcii i-au ținut 500 de ani ostatici pentru a intra și ei asfel în Europa; pentu a ajunge la Constantinopol, la frații lor, slavii de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră și a opri expansiunea rușilor, la fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
moldovalaha PMR, PCR, FSN, FDSR, PDSR, PSD, USL, PC. Vezi rezultatul alegerilor de o parte și cealalalta a Carpaților. 3) Fărădelegile maghiarilor sunt la fel de condamnabile ca și cele ale germanilor, țiganilor, evreilor și românilor. Ideea că năvala spre vest a slavilor a fost frântă în Panonia romano-catolică a lui Ștefan cel Sfânt este, se pare, a lui Daicoviciu. Fără breșă salvatoare, decimarea sau greco-slavizarea românilor ar fi fost probabil, că cea de la sud de Dunăre astăzi. 4) Pe de altă parte
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
amintește în acest sens că la curtea lui Attila se vorbea limba gotă și latina. Mișcarea de intensificare a populării Daciei se realizează, după Brătianu, printr-o orientare dinspre sud spre nord: populația romanizată din sudul Dunării face presiuni asupra slavilor care se așază în Tessalia, în Epir și în regiuni din ex-Iugoslavia. Bilanțul analizei este următorul: din secolul al IV-lea pînă în secolul al IX-lea au existat în acest spațiu schimbări permanente, iar evacuarea lui Aurelian nu a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar această dramă între naționalități îi creează resentimente. În noiembrie 1848, el îi scrie lui Golescu: "Românii din Banat și din Transilvania s-au înarmat împotriva maghiarilor. Este o mare nefericire că nebunia ungurilor a dus la lupta dintre români, slavi și unguri". REVOLUȚIE ȘI CULTURĂ NAȚIONALĂ Anul 1848 îi integrează pe moldo-valahi într-o cultură romantică europeană. Frecventarea saloanelor pariziene nu-i făcea cu totul necunoscuți în epocă, atunci fiind ei, de fapt, descoperiți ca naționalitate. Imediat după revoluție, Michelet
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Principate nu se manifestă un sentiment popular antiturc. Această apreciere este confirmată de N. lorga într-un studiu din 1928, consacrat războiului din 1877-1878: "Pentru români, turcii nu sînt de văzut. Există o mare diferență între atitudinea românilor și atitudinea slavilor din Peninsula Balcanilor. Pentru slavii din Peninsula Balcanilor, turcul era stăpînul, sau cel puțin vecinul, în vreme ce în România turcul era invizibil". În decembrie 1876 are loc la Constantinopol conferința ultimei șanse, la care participă marile puteri și Poarta. Noul program
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sentiment popular antiturc. Această apreciere este confirmată de N. lorga într-un studiu din 1928, consacrat războiului din 1877-1878: "Pentru români, turcii nu sînt de văzut. Există o mare diferență între atitudinea românilor și atitudinea slavilor din Peninsula Balcanilor. Pentru slavii din Peninsula Balcanilor, turcul era stăpînul, sau cel puțin vecinul, în vreme ce în România turcul era invizibil". În decembrie 1876 are loc la Constantinopol conferința ultimei șanse, la care participă marile puteri și Poarta. Noul program de reforme înaintat de marile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apropiere menită să blocheze clanurile panslavismului imperialist din Balcani și Europa Centrală. Unul din înflăcărații avocați ai acestei apropieri este deputatul de Banat în Parlamentul ungar, Vincențiu Babeș. Misiunea istorică a românilor și a ungurilor este de a salva, în fața slavilor, independența Europei Centrale. Dar înverșunarea maghiară din 1892-1894 pune capăt acestor gînduri de deschidere. În 1892, Partidul Național Român adresează un memorandum împăratului; delegația este condusă de Rațiu, președintele partidului. Cu toate că nu a avut vreun efect asupra Vienei, gestul atrage
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revizuire a dualismului, întreținînd relații foarte bune cu regele Carol al României. Contele Czernin care, în 1913, va fi numit ambasador la București, aparține grupului de la Belvedere. Arhiducele este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numit ambasador la București, aparține grupului de la Belvedere. Arhiducele este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București, aparține grupului de la Belvedere. Arhiducele este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din Austria, în 1907
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bun cunoscător al spiritualității ruse și ortodoxe, scrie în revista Études din ianuarie 1928: "Mă gîndesc la ceea ce inima mea trebuie să aștepte de la sufletele românești. Impregnate de tradițiile române și capabile să interpreteze aspirațiile orientale, vecine cu grecii și slavii, în aceste condiții nu pot ele oare, printr-o activă fidelitate închinată grației, să coopereze cu putere la acțiunea decisivă care va uni din nou împreună Orientul cu scaunul Sfîntului Petru?" în ciuda acestor speranțe sau a acestor proiecte occidentale în privința
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revăzut pe Hitler la 7, iar întîlnirea a fost decisivă. Führerul mizează pe armata română. De asemenea, el i-a împărtășit generalului dorința sa de a suprima 20 de milioane de ruși pentru a reda Europei un echilibru în care slavii să fie mai puțin numeroși. În România, legionarii se răzvrătesc: ocupă o cazarmă în apropierea birourilor lui Antonescu, ridică baricade în oraș, întărind punctele cheie. Armata rămîne în cazărmi și îi lasă să asedieze o bună parte a orașului. Antonescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Amenințarea sovietică este și o amenințare imperială împotriva națiunii române și o amenințare bolșevică. Antonescu o spusese deja în 1940: "Sînt convins că Germania este astăzi forța cea mai mare de pe continent. Singurul pericol de pe continent pentru Germania este pericolul slav și comunist, pe care Germania este decisă să-l oprească rapid și cu toate forțele sale. Aceasta ne convine foarte mult pentru că, dincolo de interesele economice comune, noi avem dușmani comuni". Antonescu respinge ideea după care România ar fi dependentă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Balcanică 376-454 Hunii își extind dominația de la Europa Centrală la stepa rusă 454-567 Invaziile gepizilor, popor de origine germanică 567 Avarii îi înfrîng pe gepizi și devin stăpînii întregii Cîmpii a Pannoniei Secolul VI Pătrunderea triburilor slave în Balcani 626 Slavii asediază Bizanțul și se instalează în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legături cu politica esterioară a împărăției, precum și cu interesele ei economice. Debușeurile cele mai însemnate ale negoțului și industriei austriace sânt în țările Dunării de Jos îndeosebi, în Peninsula Balcanică în genere. Afară de români însă, țările acestea sânt locuite de slavi, care precumpănesc prin număr, prin dezvoltare internă, prin sprijinul puternic al împărăției rusești. Pentru asigurarea politicei sale comerciale Austria avusese nevoie de Bosnia și Herțegovina, dar în contra anexării erau de astă dată tocmai elementele dominante: germanii și maghiarii, cari se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
același rol. Familia princiară Nieguș din Munții Negri nu are mai puțin dorința de-a fi centrul împrejurul căruia să se grupeze viitorul regat al Serbiei mari. O a treia direcțiune, opusă amânduror acestora, este aceea a unui regat al slavilor de sud, sub auspiciele Casei de Austria, cristalizat împrejurul Croației, căci croații nu sânt altă decât sârbi catolici. Grecii, pierzând multe din calitățile lor antice, mai cu seamă acea senină inteligență care-i făcea atât de potriviți pentru artă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de vreme ce regatul Asanizilor a fost româno-bulgar, și Asanizii însuși români, după propria mărturisire făcută de regele Ioanițiu în diplomele sale adresate Papei. Aci întîlnim tendințe de revendicațiune și de predominare față cu toate elementele Peninsulei, fie români, fie greci, fie slavi chiar. Astfel s-a propus în Adunarea legiuitoare de la Sofia un proiect de lege de naturalizare, în care se zice: De asemenea vor fi cetățeni bulgari, fără alte condițiuni decât cele de mai sus, locuitorii de naționalitate bulgară cari se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea mai puțin. Oricari ar fi dispozițiile personale ale prințului Milan este îndoielnic că poporul sârbesc va ajuta așa de ușor niște asemenea combinații. Organele constituționale germane au repetat adesea că politica cea bună austriacă consistă în a diviza pe slavii de sud, spre a-i sili a primi apoi egemonia austro-ungară. S-a și încercat materialicește una ca aceasta, ocupîndu-se Bosnia, acest unghi înfundat dintre Serbia și Muntenegru. Urmările morale ale acestei dibăcii au fost cu toate astea foarte deosebite de acele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însemnătate politică acestei vizite; ba tocmai din cauza acestor asigurări ni se impune această întrebare, fiindcă România nu este o țară {EminescuOpXI 289} indiferentă, ale cărei destinuri viitoare ne-ar putea fi fără interes este icul ce a fost intercalat între slavii de nord și cei de sud, între protectorul rusesc și clienții lui din Peninsula Balcanică, spre a fi un obstacol panslavismului; este stațiunea prin care trebuie să treacă Rusia în drumul ei spre Constantinopol; ea (Romînia) esistă în fine în virtutea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României dorește să sondeze intențiunile Austro-Ungariei și ale Germaniei față cu el și cu țara lui, spre a-și aranja în conformitate atitudinea sa față cu Rusia. Tendența Rusiei de a înlătura icul român, ce o împiedecă a întinde mâna slavilor din Balcani, nu este străină Domnitorului român; el a suferit de la dânsa amărăciuni grele. Garanția europeană pentru integritatea României s-a arătat acum trei ani că este neputincioasă, căci nimeni n-a mișcat un deget spre a împiedeca inundarea de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu noi; cu toate acestea ei sânt unul ca și altul, salahori rusești, pe cari un ordin din Petersburg îi poate întoarce în contra noastră. Ceea ce Austro-Ungaria are să conserve în Peninsula Balcanică niciodată nu se va putea apăra și mănține cu slavii, ci pururea în contra lor. Secretul de a încălzi inimele slave pentru mărirea și binele Austriei nicicând nu-l vom cunoaște, nici înlăuntru, nici în afară. România însă este avanpostul nostru natural, din naștere. Ea formează un zid în mijlocul slavismului, pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar lua, față cu România, o atitudine clară și precisă. N-are decât să se spună prințului Carol că o invaziune rusească nu va fi suferită pentru a doua oară; că nu se va permite Rusiei să răscoale iarăși pe slavii Peninsulei; cu un cuvânt, că integritatea României va fi apărată în orice caz - și lumea îndată va fi mai bogată cu o garanție solidă în contra fatalului oaspe al tulburării păcii, care, plecând din Rusia, se furișează prin Europa ca o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]