906 matches
-
giuvaier al mării. Cântecul acesta este mai sus de sfera omenescului și a pieirii, străbate în el închipuirea cosmică a acelui duh neîngrădit și, nu mai puțin, libertatea elementelor, ruperea lor din cătușele constrângerilor legiuite. * Elementele în care se întoarce, slobod, Ariel: then to the elements Be free, „apoi fii liber să te-ntorci în elemente“ („Te-ntorci apoi, copile, -ntre-ale tale - / Ești liber“ în traducerea consacrată, mai liberă). My Ariel, chick, „Dragul meu Ariel, copile“ (de fapt: „puiule“) îi zice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vânătoare” cu slab; rom. a lăuda cu a slăvi, a lua cu a eleva. Fără fonetizarea spiritului asupru sunt rom. lume, vgr. laos „populație, mulțime, trib”, sl. lĭudi „oameni”, germ. Leute „lume, slugi”, lat. liberi „copii”. Ridicarea cuvântului slav „liber, slobod, neunit” la sensul de nume de populație și constituirea opoziției vlah - slav a fost determinată de răspândirea prin latinitate a creștinismului, care se proiecta asupra întregului spațiu tracic. Dar instituirea cultului creștin pe întreg acest spațiu a fost subminată de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De observat consonanța acestor forme cu valahi, slavi, poleci, coloni, țărani, arabi etc. Elementele prefixoidale dinaintea lichidei marchează sensuri noi datorate adâncirii cunoașterii și evoluției sociale. Astfel sdin slav a marcat ideea de neîngrădit, nelimitat, separat, pentru care vezi șleau (slobod, larg, liber) ca în expresia a spune ceva pe șleau „a vorbi deschis”. Cf. și laudă cu slavă, vgr. laos „populație” și sarmi, leah și șleahtă. Forma sca prefixului, din formele sclavi, scoloți, șchei este compusă, cum rezultă din compararea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se repezi afară ca o săgeată. „Tot așa trebuie să fie și sufletul omului!“, reflectă bătranul, cu răsuflarea tot mai grea. „...Se zbate în strâmtoarea trupului nostru, pân‟ ci scapă... Pân‟ ci scapî, ca șî rândunica, pi urmî, să rătăcească slobod, în adâncu‟ văzduhului albastru nemărginit..!“ Vântoasa trecuse. Soarele a început din nou să lucească, ceața se risipi. Pădurea se limpezi... așa dintr-o dată Deodată, se simți singur și cu sufletul pustiit... Niciodată nu s-a simțit atât de singur. - Sânt
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
flăcău din sat. O cruce de voinic, înalt, spătos, isteț și harnic cât patru... Abia lăsat la vatră, dădea fiori fetelor, chiar și nevestelor vădane, cele tinere mai ales. Când Lisandru le juca, aprindea jarul în ele... Le săltau sânii slobozi în bluzele de ațâcă, înflorate, cu ochii aprinși de pofte. „Oare, pi cari‟o ie..?!“, se întrebau ele, dându-și coate. Așteptau cu sufletul la gură să vie, și să spuie... „Hai, fa... ș‟om juca“. Dar, flăcăul trecu prin fața
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ionică, la care ținea ca la ochii din cap. Așa de mult îi iubea, încât le făcea toate poftele și le plătea toate stricăciunile pricinuite megieșilor, pentru cele câteva poame, culese, în pârg, pe furiș, sau pentru căutarea animalelor, lăsate slobode de mila celor doi băieți. Băieții munceau, cât era ziua de lungă, la tăiatul lemnelor și scoaterea pietrei, cu care moș Vasile dorea să construiască un zid, care să apere așezarea de prădălnicia jivinelor, dar și de dușmănia oamenilor fără
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
o foaie d-ălea de le corija don Wenceslao. Io Îmi știu la țanc obligațiili și m-am pus În patru labe pă rămășiță, s-o adun. Mai bine stam În banca mea: c-am ginit un candriu din ăi mai slobozi la jgheab și m-am stacojit la moacă. Mi-am ținut naturelu cum m-a ținut curelile și i-am dat-o napoi ca pe-o preacurată iconiță. Steaua mea a bună a vrut ca don Wenceslao să fie așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acuzator care venise la mine în Dublin? Dar înainte să apuc să-mi adun gândurile confuze, George a luat-o din nou la trap. Avea chef de vorbă. Plictiseala de vineri după-amiază și trei beri la prânz îl făcuseră destul de slobod la gură. —Ei, Claire, a zis el mai în glumă, mai în serios. Sper că ai fost fată deșteaptă și nu l-ai iertat din prima. Sper că i-ai ținut piept preț de cel puțin două bijuterii zdravene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în care se întinsese o masă lungă sub un tei matusalemic. Au insistat să merg și eu. Atunci am aflat mai multe de cât aș fi crezut despre ce se întâmplase, de parcă moartea unuia dintre ei îi descătușase, puteau vorbi slobod, despre iubirea fiicei președintelui pentru Meme sau ce-o fi fost, escapadele în creierii munților, exilul în hotelul african, întoarcerea și discuțiile interminabile la care a fost chemat zi de zi, o lună, două, o jumătate de an, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sărbători, la scurt timp după mutarea lor, și ea nu apucase să-l viziteze sau, mai bine zis, nu dorise să-l viziteze, o dezgusta ideea că avea să se calce în picioare cu o șleahtă pestriță, urât mirositoare și slobodă la gură. Nu o interesau oamenii, ar fi făcut ori ce să nu se atingă de ei. Acum însă, da, era bine ales momentul, după sărbători magazinele sunt pustii, își putea permite să umble în voie pe la raioane, zâmbindu-le
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dată când criblura roșie le aluneca scrâșnind de sub talpă. Oare supraveghetorul lor știe că ăștia au tulit-o în oraș? se întrebă îngrijorat Mircea. Poate că da! se asigură el, cu silnice elanuri de optimism. Poate că-i lăsase intenționat slobozi de sub supraveghere, ca să-i aducă și lui, la întoarcere, un pachet de țigări fără filtru, cu care să-și mai mângâie trecerea nopții, ce stă să cadă, apăsătoare ca o grosolană foaie de cort, murdărită de praful cafeniu din aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în platforma meteorologică, pentru măsurarea umidității din atmosferă, numite higrometre. Prin aerul de acvariu verzui al pădurii luxuriante, se zări stupoarea omului cu musculatura ilustră, care rămase perplex, auzind considerația aceasta de alchimist insensibil, emanată la adresa încântătoarei blondine. Protestă la fel de slobod și de afectat, ca de obicei: Uf, ce sacrilegiu! exclamă el, dorind ca frumoasa ființă să-i remarce atitudinea lui, încărcată de gentilețe. Domnul cu ochelari demodați și păr vâlvoi nici nu-l auzi. Luându-i perplexitatea drept o vocație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
doar o pisică. Să asculte era penibil, să privească, nici vorbă. Gâtlejul parcă-i era un filon de antracit înăuntrul craniului, din piatră ponce; negru, uscat, cu un vag gust de rășină. Cu toate acestea limba i se putea deplasa slobodă într-un teritoriu demult uitat. Încercă să-și aducă aminte ce era vorbirea. Buzele se dezlipiră și din plămâni urcă aerul. Cele două foale de atâta timp nefolosite, fură torturate de efortul impus. Rezultatul interacțiunii extenuante a buzelor, limbii, cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
școlile din București și Craiova, unde școlile începătoare durau patru ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ. Ele cuprindeau istoria naturală și limbile greacă, slavonă și rusă. Dincolo de Milcov, în Principatul Moldovei, structura învățământului, deși în mare parte similară celei din Țara Românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
când în când și o bine informată cronică externă. Stilul său gazetăresc e ațâțat, nervos, de regulă tranșant și caustic. Sub pseudonimul Arutnev (anagrama numelui său), V. face o judicioasă, pătrunzătoare critică dramatică. Era cunoscut ca un spirit malițios și slobod în expresii, dar în cronici întreprinde o analiză atentă, mai detașată, de obicei în limitele urbanității. În epocă a fost un critic de autoritate. S-a pronunțat și despre Năpasta lui I. L. Caragiale, recunoscându-i virtuțile literare, dar socotind-o
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
folclor, extrem de savuros, care Îi atestă frecvența și Încearcă să o legitimeze din punct de vedere moral. Femeia destăinuie fără reținere că De frica bărbatului Rupsăi furca patului Cu ficiorii satului și chiar Își justifică atitudinea: Nevasta care-i nevastă Slobodă-i să se iubească Și cu unu’ și cu altu’ Dacă i urât bărbatul. Dar cum se Împacă o atare frivolitate cu rigorile moralei creștine? Uneori, țăranul ardelean rezolvă această tensiune printr-o infinită candoare: „Și-asară fusei la fete”, ne
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de ce era atât de fericit la sosirea mea... Fiind credincios, harnic și devotat stăpânilor și gospodăriei pe care o avea în pază, nimeni nu putea pătrunde în curte fără să se expună riscului de a fi mușcat, dacă Bobiță era slobod. Din această cauză era ținut permanent în legătoare și numai în unele nopți era lăsat liber. De fiecare dată, imediat ce coboram de la volan, îl eliberam din legătoare, răsplătindu-l astfel pentru dragostea pe care mi-o arăta la sosire. În
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
se dădea "sfoară În țara", gospodarii suiau în car copiii și femeile și mânând dindărăt vitele și oile avuția cea mai de preț, se înfundau în codrii vecini, în care migratorii asiaticihunii, avarii, pecenegii, cumanii și tătariiînvățați doar cu întinderea slobodă a stepei se fereau să intre sau intrau cu mare grijă știind că în special noaptea puteau fi atacați fără veste. În îndelungatul mileniu al migrațiilor pădurea a fost adăpostul nostru; din această vreme datează vorba veche „codrul e frate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie lumească să vie. Sau aceasta îndrăznind-o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
chiar liberele hotărâri ale oamenilor, înainte ca aceștia să hotărască. A, desigur, nimic nu se întâmplă în lumea aceasta fără voia lui Dumnezeu. Dar e voia lui Dumnezeu ca anumite lucruri să se întâmple după voia oamenilor, după voia lor slobodă; după judecata și hotărârea lor... Omul nu-și poate tulbura decât ordinea lui; pe a lui Dumnezeu nu; dar pe a lui, da; pe a lui și-o poate tulbura, și își poate pierde sufletul, adică mântuirea. Și așa, prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
doua perioadă, care deja era transparentă în unele din lucrările din prima perioadă, Jana Ghemeș, și-a descoperit plenitudinea comunicării în câmpul promițător al artei naive. Despovărată de o parte importantă a stresului zilnic, exuberanță sufletului a început să zburde slobodă, dând frâu liber imaginației și înviorând culorile în compoziții originale de o frumusețe aparte in care se distinge o bună cunoaștere a regulilor compoziției și echilibrului coloristic, adaptate stilului naiv de abordare a temei, fără a fi tributară nici unuia dintre
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
doua perioadă, care deja era transparentă în unele din lucrările din prima perioadă, Jana Ghemeș, și-a descoperit plenitudinea comunicării în câmpul promițător al artei naive. Despovărată de o parte importantă a stresului zilnic, exuberanță sufletului a început să zburde slobodă, dând frâu liber imaginației și înviorând culorile în compoziții originale de o frumusețe aparte in care se distinge o bună cunoaștere a regulilor compoziției și echilibrului coloristic, adaptate stilului naiv de abordare a temei, fără a fi tributară nici unuia dintre
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]