912 matches
-
în platforma meteorologică, pentru măsurarea umidității din atmosferă, numite higrometre. Prin aerul de acvariu verzui al pădurii luxuriante, se zări stupoarea omului cu musculatura ilustră, care rămase perplex, auzind considerația aceasta de alchimist insensibil, emanată la adresa încântătoarei blondine. Protestă la fel de slobod și de afectat, ca de obicei: Uf, ce sacrilegiu! exclamă el, dorind ca frumoasa ființă să-i remarce atitudinea lui, încărcată de gentilețe. Domnul cu ochelari demodați și păr vâlvoi nici nu-l auzi. Luându-i perplexitatea drept o vocație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ați îmbrăcat cu omul cel nou, care se înoiește spre cunoștință, după chipul Celui ce l-a făcut. 11. Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul și în toți. 12. Astfel dar, ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și prea iubiți, îmbrăcați-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndețe, cu îndelungă răbdare. 13. Îngăduiți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
poruncit vodă cu glas apăsat. „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan, domn al țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor...că dăm și am dat această carte a noastră mănăstirii noastre de la Neamț...pentru aceea ca să fie slobod și în bunăvoie să trimită trei măji ale sale după pește, sau la Chilia, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru sau în oricare parte prin țara noastră. Aceste trei măji să umble peste tot slobode și în bunăvoie... Pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pentru aceea ca să fie slobod și în bunăvoie să trimită trei măji ale sale după pește, sau la Chilia, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru sau în oricare parte prin țara noastră. Aceste trei măji să umble peste tot slobode și în bunăvoie... Pentru aceasta, nici un boier al nostru sau vameș să nu aibă a opri nicăieri carele mănăstirești, pentru nimic, nici vameșii de la Suceava. Toate aceste mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre neclintite, întru nimic, niciodată, în veci. Iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50 cai și să-i trimită la Scântei și vineri sara negreșit să să afle acolo, ca să vie cu mărie sa pașe păr-aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vodă în vremea bicisnicilor urmași... Sfinția ta știe mai bine ca mine cum a fost... „Și totuși, marele voievod l-a sfătuit pe Bogdan, fiul și urmașul său la domnie, să închine țara turcilor, pentru că nu o va putea ține slobodă numai cu sabia, așa cum a ținut-o el vreme de 47 de ani!...” Noi însă să nu ne oprim din drum. Să vedem ce spune vodă Constantin Nicolae Mavrocordat la 5 noiembrie 1742 (7251) în această carte de volnicie. Mi-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ca un preot. N-ar trebuie să vorbească despre nimic din ce vede. Mma Ramotswe fu de acord. Aprecia discreția și-l admira pe domnul J.L.B. Matekoni fiindcă înțelegea și el problema. Erau mult prea mulți oameni cu limba gura slobodă. Dar astea erau probleme cu caracter general, iar ei aveau de discutat chestiuni mai presante, așa că reveni la subiectul care declanșase întreaga dezbatere. — Deci se discută despre logodna noastră, spuse ea. Unii dintre ei chiar au vrut să vadă inelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Doamne, între câte maluri mi-ai întins spinarea? (A)casă este locul în care te crezi așteptat. Ostenit, Petru dormea cu fruntea în cenușă. 6 zile a stat închis în beciul poliției. A șaptea zi, procurorul Ieremia l-a lăsat slobod pe motive medicale ("alienat mintal"). Prefectul a fost categoric: Fără urme, Ieremio, fără urme! El a executat ordinul întocmai și la timp. Bine ai făcut, mă, bine-ai făcut, ehei! Dacă ar fi după mine, te-aș premia pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nici ploaie, nici rouă: Vorbiți în șoaptă, nu tulburați cerul! Furtunile sunt săruturi ale lui Dumnezeu stinse în iarbă. Doamne, vreau să vegetez până când buzele tale prin buzele ei mă vor atinge. Roșcata, duh întrupat într-o herghelie de cai slobozi care au rupt oiștea Carului Mare și l-au abandonat pe un cer de ianuarie, caii care l-au ridicat la cer pe sfântul Ilie, caii care au coborât de pe basoreliefurile catedralei Santa Marta din Torino, lăsând doar câteva urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
îmi vor fi nurori!" Neliniște, ispitire, nesomn. Visele încuiate se deosebeau între ele prin ordinea evadărilor: vise roșcate, vise blonde, vise brunete... Se trezea de câteva ori pe noapte: transpirat, epuizat, dezamăgit. Semne printre cearșafuri. Vise colorate, vise lucioase, vise slobode, vise netede, vise umede, vise inerte, vise dumnezeiești... "Anatema de o mie de ori vă zic vouă" strigătul lui Moise în pustie. Patima avea gust, avea miros, patima avea cântec și descântec, formă, culoare, patima putea fi dusă de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
foame, mușcătură, nesaț. Șarpele, sferă rostogolită într-o gravitație a sângelui deșirat fără capete. Șarpele, sfoară deșirată dintr-o mie de noduri peste un miez de inimă. Șarpele, rouă și brumă în vene. Veninul! Alerga șarpele prin măduvă precum trenul slobod de pe șine peste stepele caucaziene; urca șarpele în tâmpla stângă, în tâmpla dreaptă munții îl gâdilau pe Dumnezeu la tălpi; cobora șarpele la rădăcina fântânii, secau izvoarele, se stafideau norii. Adormea șarpele într-un mugure de floare, mormânt în tulpina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trece și mereu este altul, și mereu ascunde necuprinsul ca pe o virginitate de înger. Rugăciunea inimii într-un contur alb-negru se rostea singură. 31. La 20 de ani viața îți rânjește în toate ungherele. Strada, o herghelie de vieți slobode; vieți cu limbile despicate, cu dinți ascuțiți ca de ferăstrău, cu buze aspre, precum iarba de stepă, vieți negre în cerul gurii, vieți băloase, descompuse în icoane fotogenice, vieți râncede duhnind a seu inghinal, vieți neînțărcate... Moartea are 12 țâțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sunt și când nu sunt, deopotrivă; întristarea, veselia, somnul, nesomnul nu pot argumenta decorul. Iubirea mi-a inundat ființa, ca pe o câmpie iarna peste care ninge cu îngeri. Ce fac? Îmi tai trupul de la mijloc, jumătate să-l las slobod printre cărnuri, iar jumătate îl împodobesc templu pentru draga mea? Între cele două capete pun graniță? Ajung la prorociile terapeutului!? Nu se poate! Rostea Petru în gând pagini întregi de incertitudini. Să știi, dacă vei umbla toată viața de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
limpede, eu sunt bun de legat. Mă tem pentru mine, mă tem pentru ei. Dincolo, zeamă de ștreang mi se cuvine pe nemâncate, aici sunt înhămat la trăsura boierului: oiște, bici, zăbală, hățuri, țesală, paie pe săturate, uneori sunt lăsat slobod printre iepe. Ce-i drept, mă doare groaznic spatele, zilnic primesc câte o vână de bou pe spinare, m-am obișnuit așa îmi plătesc biletul la spectacol. Copiii mei frumoși, dragii tatii copilași! Ei sunt toată bucuria mea de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Nu vreau să mă întorc în lume, chiar dacă Dumnezeu ar locui după fiecare fereastră închisă. Dumnezeu poartă vina gratiilor crescute în carne. Părinte, fă ce vrei cu mine! Bătrânul să-și ceară scuze de la cei care mi-au fotografiat inima slobodă. (Bunica a încercat sângele cum se încearcă apă pentru botez: a suflat de trei ori, a făcut semn peste valuri, a întins ștergar alb, bunica m-a așezat ca pe o pâine sub icoană.) Dacă există cu adevărat, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Ia zi, a ciripit ceva porumbelul? Numai prostii, părinte Spiridon, numai prostii. Eu cred că ne-am procopsit cu un nebun, nu-i în stare de nimic. Ce să facem cu el? Are minte de copil. Să-i dăm drumul slobod prin pădure ne bate sfântul Stelian. Să-l îngăduim printre noi o grijă în plus. Eu zic să-l lăsăm în voia Domnului și să-l dăm în ascultarea părintelui Ioan. El este mai domol cu cei săraci cu duhul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
atâta cât să-și aline singurătățile. Directoarea, fostă balerină în ansamblul de balet al Operei Române, instructor de dans, coregraf, manager. Fund bombat, picioare reliefate, fustă strâmtă, șliț până la portjartier, pantofi decupați, tocuri 20 centimetri, bluză de mătase înflorată, țâțe slobode, sfârcurile ca prunele coapte pătau pânza, zâmbetul larg, buzele îmbietoare, obrajii rumeni. Domnișoara Cătălina nu inspira, domnișoara săruta aerul ca pe niște sfinte moaște. Degete de pianistă: subțiri, lungi, drepte, 10 îngerași crescuți din palme. Și-a ridicat un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pus pe slujire adevărată, fără cazier. Starețul era numai cu robinetul. Când tataia spunea "da", curgea; când "nu", era secetă pe toată valea Bistriței. Pentru cei evlavioși ascultările le împărțea părintele arhimandrit Ioan, pentru cei mai comozi, mai cârcotași, mai slobozi, părintele Visarion avea o altfel de rânduială. Tovarășul maior croia fără milă, cu o nuia, mogâldeața legată de hambar. Când îi obosea mâna, lovea cu picioarele; când oboseau picioarele, se urca cu genunchii pe capul ei și încerca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
niște uși închise constituiau niște precauții copilărești, sâcâitoare acum când erau atâtea lucruri de făcut. Vru s-o întrebe pe Leej, dar ea spuse repede: - Este deschis. Nu suntem prizonieri. Ea prevăzuse întrebarea lui. Îi făcu bine să se simtă slobod. Merse la ușă. Se deschise fără efort. Ezită, trecu peste prag și ieși pe culoar, un culoar tăcut și pustiu. Fotografie podeaua din fața ușii și fiind foarte concentrată își dădu seama cu o secundă întârziere că creierul secund intrase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
să participe pe aceste fronturi. Acestea au fost urmările despre care Miron Costin scria: ,, Ce sosiră asupra noastră cumplite acestea vremi de acum, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri. Și la acest fel de scrisori gând slobod și fără valuri trebuiește. Iată noi privim cumplite vremi și cumpănă mare pământului nostru și nouă (...) și letopiseț întreg să aștepți de la noi de om avea dzile și nu va hi pus prea vecinicul sfat puternicului Dumnedzău țării aceștiia țenchiu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Între oasele capului, ca Într-un ultim adăpost posibil, să fie cu adevărat cunoscuți; țineau ascunse Înăuntru toate abjecțiile pe care le vînturau În gînd, unele răzbăteau În afară, cînd se ivea un anume prilej; destui dintre aceștia chiar lăsau slobod totul, nu aveau nici o teamă; se mîndreau cu multe porcării pe care și le puneau, făloși, În seamă. Și deveneau așa și alții, tot mai numeroși. Mizerabili, criminali, stricați; cu ultimii mai ales avea ce avea. Antonia. Rusoaica. Cerkasova. Contesa
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fără a le spune cine este, cine sînt. Să Îi atingă. Pentru a se apleca Îndelung asupra cărților, ar fi trebuit de mult să ia o hotărîre. Kierkegaard renunțase pentru totdeauna la femeie pentru a fi cu mintea de tot slobodă. Andersen, la fel; gurile rele spuneau că din alt motiv. Citiseră mult; au scris pe urmă; și Thomas, poate, ar fi așternut cîteva sute de pagini, i se Întîmplaseră destule, ar fi avut ceva de spus. Hamlet renunțase la Ofelia
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se gîndească Într-un anume fel la regină sau să aibă vise erotice În care... Și nenumărate femei Își Închipuiau cum le-ar sta lor În patul conjugal regal sau visau o aventură cu prințul moștenitor. Mintea lui Thomas, la fel de slobodă, dezbrăcase din priviri, ca mai toți bărbații, atîtea femei; nu violase În gînd nici una, i se dăruiau virtual. De la un timp, așa ceva se Întîmpla tot mai rar. Nu prea mai era nevoie să tot despoaie, În minte, stoluri de fetișcane
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
coșmar; cei mai mulți nu scăpau niciodată. Se temeau de divorț, de pierderea agoniselilor comune, pe care trebuiau să le Împartă, de spusele celorlalți. Dar cel mai mult se temeau chiar de libertate. Nu era deloc lesne să te trezești, dintr-odată, slobod. Fără nevastă și prunci pe cap; fără bărbat, În cazul femeilor. Acestea ar fi fost În dezavantaj; unele, din simț matern; altele, de frică, și-ar fi agățat țîncii de poale. Acrite, cu trupurile, deseori, lăbărțate de nașteri, simțeau pericolul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Are aici o mulțime de bălți, răspunse tatăl, nu bea pentru că nu vrea, Dacă îl păstrăm, n-o facem ca să bea apă din baltă de parcă ar fi fără căpătâi, obligațiile sunt obligații. În timp ce Cipriano Algor se străduia să pronunțe fraze slobode, aproape fără sens, cu singurul scop de a-și obișnui câinele cu sunetul glasului său, dar unde dinadins, cu insistența unui refren, cuvântul găsit revenea în mod repetat, Marta aduse o strachină mare de lut, plină cu apă limpede, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]