1,004 matches
-
atâta încât ar vrea să-i ridice prin arta lui până la Dumnezeu. Mărturisirile din testamentul său sunt zguduitoare. O, voi oameni, care m-ați crezut dușmănos și mizantrop, strigă el, nu știți ce inimă înclinată spre bine și spre bucuria sociabilității am, dar boala mea, ca s-o ascund, mă desparte de voi! Și continuă într-o tânguială, sfâșietoare ca a lui Milton, că auzul stins l-a izolat de sonoritatea lumii și artei. Nefericirea surzeniei crește prin ursuzenia nevoită: „Dumnezeire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a capacității de relaționare datorată anxietății, fricii de necunoscut, conștientizării deficitului. Copiii cu astfel de deficiențe pot dezvolta un grad scăzut de responsabilitate la mediu, dar cu timpul educația specială poate compensa și reduce comportamentul; - tulburarea reactivă de atașament cu sociabilitate nediscriminativă și eșec social impune diagnostic diferențial cu tulburarea autistă, dar evoluția favorabilă odată cu acordarea de îngrijiri și suport emoțional infirmă diagnosticul; - schizofrenia infantilă necesită în primul rând discutarea acestei entități nosologice, care nu există ca atare în nici unul dintre
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan într-un articol publicat în 1979. În această profesie, poate mai mult decât în celelalte, cunoștințele și aptitudinile psihosociale sunt la fel de importante ca cele de specialitate. Personalitatea profesorului are o influență mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ești uneori apatică și poți deveni pesimistă. 3 - capacitate de exprimare, spirit, simți din plin bucuria de a trăi. Calități: îți place armonia, te domină dorința de a-ți manifesta talentele creatoare. Te caracterizează căldura sufletească, plăcerea de a conversa, sociabilitatea și comunicarea sinceră. Defecte: latura negativă a acestui număr poate conduce la un anumit tip de exces: poți deveni cu ușurință frivolă și superficială. 4 - ordonată, pragmatică, ai nevoie de dezvoltare continuă. Calități: ești o foarte bună organizatoare, excelent manager
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
izvorîte din viața socială, cele mai palpabile și mai comun accesibile sînt sentimentul puterii și gloria, fie ele realizate într-un fund de mahala ori pe continente întregi. Și aceste satisfacții groase sînt însăși condițiile psihologice cele mai generale ale sociabilității. Tipul eminent politic consideră ca subalterne orice alte activități în afară de a sa proprie: celelalte sînt meserii, numai a lui singură este o demnitate. În îngîmfarea, mai mult ori mai puțin prostește purtată, a celor mai de rînd părtași ai puterii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru ameliorarea calit??îi spa?iilor publice, rela?iile umane induse r?m�n s?race. Construirea a sute de mari ansambluri pe tot teritoriul acoper? aproape deficitul de locuin?e, dar ea este grevat? de profunde caren?e de sociabilitate. De aceea, �n cadrul unei planific?ri na?ionale de centre reziden?iale ?i de poli de produc?ie, un program de oră?e noi este lansat dup? modelul englez. El este baza Schemei directoare a regiunii pariziene (1965). �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deservesc. Trăsăturile temperamentale constituie, de asemenea, un domeniu important în activitatea de studiere și cunoaștere a copilului, deoarece ne ajută să înțelegem modul în care el recepționează, suportă și exteriorizează relațiile negative cu cei din jur, particularitățile privind comunicativitatea și sociabilitatea ca factori de succes în integrarea lor școlară și socială. în sfera relațiilor sociale, de cele mai multe ori, copiilor cu cerințe educaționale speciale le sunt afectate deprinderile de a se conforma, de a respecta și de a-și interioriza norme, reguli
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sub trei aspecte: aspectul temporal vârsta copilului și timpul petrecut de acesta în compania altor copii; aspectul instruirii nivelul care poate fi atins de copil în formarea și dezvoltarea unor deprinderi și capacități cu relevanță practică; aspectul socializării nivelul de sociabilitate, gradul de organizare și dezvoltare a autonomiei personale și sociale, perspectivele de profesionalizare ale copilului; planificarea și programarea evaluarea cerințelor copiilor integrați, stabilirea scopurilor și obiectivelor programului de integrare, structurarea curriculumului școlar, identificarea și alocarea resurselor, stabilirea strategiilor de monitorizare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlii etc.) sau care solicită o poziționare adecvată în clasă; atitudinea personalului din școala de masă față de această categorie de copii; posibilitatea folosirii instrumentelor de scris de către copiii care prezintă grave probleme de prehensiune; imaginea de sine și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; posibilitatea efectuării unor mișcări/activități într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular în cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în vreme ce euforia bunăstării își răspândește efluviile, fiecare are, mai mult sau mai puțin, sentimentul că n-a trăit cum ar fi vrut să trăiască, că este neînțeles, că este în marginea "vieții adevărate" [...] civilizația care bate la ușă nu abolește sociabilitatea umană, ea nimicește împăcarea cu sine și pacea cu lumea, totul petrecându-se ca și cum insatisfacțiile privind propria persoană ar progresa proporțional cu insatisfacțiile aduse de piață"21. La începuturile modernității fericirea era sinonimă cu progresul, însă "religia laică a progresului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
observările, convorbirile, jocurile didactice, memorizările. Grădinița permite prin programele sale, parcurgerea unor ansambluri de cuvinte, pronunția curentă, reproducerea de povestiri, poezii, familiarizarea cu situația de comunicare. În plus, la copiii supuși tratamentului corector, se ajunge la un grad sporit de sociabilitate, mai multă îndrăzneală, precum și reducerea simțitoare a manifestărilor de negativism. Toate aceste se datorează, în bună măsură, posibilităților crescânde de înțelegere și comunicare, ca și maturizării gândirii ca urmare a dezvoltării limbajului. Activitățile desfășurate cu responsabilitate profesională de educatoare ne
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
47 1.2.1 . Monarhia de drept divin. Filmer / 48 1.2.2 . Dreptul natural absolutist. Hobbes / 55 1.2.3 . Patriarhalismul moderat. Contra Hobbes / 64 1.3 . Tory contra whig. Reformarea hobbismului / 70 1.3.1 . Dreptul natural și sociabilitatea / 72 1.3.2 . Whig și tory. Criza Excluderii / 80 Capitolul 2. Conceptul whig de stare naturală / 89 2.1. Locke și hobbismul whig / 89 2.1.1. Biografia unui gentleman / 89 2.1.2. Locke și hobbismul / 97 2
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este Al doilea tratat despre guvernare. Locke propune aici o teorie a contractului social, plecând de la viziune optimistă asupra naturii umane capabile să asume în mod spontan drepturi și obligații. În societatea descrisă de el oamenii sunt mânați de imboldul sociabilității și de nevoia apărării proprietății și libertății, iar în acest scop ei fondează o autoritate civilă a cărei putere este în același timp supremă și limitată, lucru posibil numai prin rule of law. Astfel, teoria contractualistă a lui Locke se
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este naturală, dar nu este anarhică; ea este exprimată în convenții naturale care nu depind de autoritatea politică (familie, proprietate, schimb comercial, religie). Sensul contractului politic este tocmai de a garanta aceste convenții naturale, expresie a drepturilor naturale și a sociabilității umane. Autoritatea care le garantează trebuie să fie însă limitată și să nu-și depășească atribuțiile. În caz contrar individul are un drept de rezistență. Expresia "dreptatea ca libertate" concentrează toate aceste idei despre dreptate într-una singură. Pe de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
violent (homo homini lupus), dominat de pasiuni brutale care îi fixează scopurile, pe care le atinge prin forță și viclenie. Reflecția asupra condiției naturale a umanității l-a condus pe Hobbes la formularea ipotezei că nașterea societății nu este rezultatul sociabilității (cum considerase Grotius, inspirat de Aristotel și de scolastici), ci al unui calcul rațional al individului egoist lipsit de moralitate. Prin urmare, suveranitatea este convențională și nu naturală, ea este instituită de către oameni și nu este o monarhie de drept
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Hobbes, situația originală sau "condiția naturală a umanității" este o stare precară de insecuritate și anarhie (bellum omnium contra omnes), determinată de natura insociabilă a individului uman. Instituirea suveranității este rezultatul unei alegeri raționale în care cooperarea nu este rezultatul sociabilității, ci al tendinței naturale a individului egoist către maximizarea interesului propriu. Singurul mod de a crea o asemenea putere comună, capabilă să-i apere pe oameni de atacurile străinilor și de vătămările pe care le pot cauza este ca ei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
e dificil de susținut. [...] Doctrina legii naturale a fost formulată pentru a fi compatibilă cu teologia calvinistă a grației"79. În consecință, o întoarcere la premisele lui Hugo Grotius era cea mai bună soluție. 1.3.1. Dreptul natural și sociabilitatea Înaintea lui Hobbes, prima teorie modernă a dreptului natural a fost formulată de Hugo Grotius, în scrierea De jure belli ac pacis, din 1625. Scrisă în contextul conflictelor multidimensionale dintre state, religii și stări sociale (Războiul de 30 de ani
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
jus (1660). Sharock a reformulat teoria dreptului natural în așa fel încât ipoteza legii naturale să permită o morală în care acțiunea umană să rezulte din alte considerente decât teama de moarte și calculul utilitarist. Cum teoria lui Grotius despre sociabilitate nu oferea și o sursă convenabilă pentru obligația morală, Sharrock a mai făcut un pas înapoi, la Cicero, de la care a preluat ideea că onestitatea se definește prin ceea ce este util. Sociabilitatea este un bun exemplu în acest sens83. Scrierea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și calculul utilitarist. Cum teoria lui Grotius despre sociabilitate nu oferea și o sursă convenabilă pentru obligația morală, Sharrock a mai făcut un pas înapoi, la Cicero, de la care a preluat ideea că onestitatea se definește prin ceea ce este util. Sociabilitatea este un bun exemplu în acest sens83. Scrierea lui Sharrock a avut meritul de a scoate teoria dreptului natural din impasul la care a condus-o mai degrabă hobbismul decât Hobbes. Într-o oarecare măsură Sharrock l-a influențat direct
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ar fi legile comerțului sau cele care presupun natura decăzută (toate preceptele negative: să nu minți, să nu înșeli etc.), nu și-ar fi avut rostul în starea originară. Principiul teologic al conservării de sine este definit de Pufendorf ca sociabilitate universală a omului. Este foarte important pentru el să sublinieze demnitatea tuturor oamenilor a căror noblețe rezultă din liberul arbitru original, ceea ce face ca toți oamenii să fie demni de respect. Autoritatea politică nu se bazează pe dreptul divin, ci
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
acesta considera sclavia ca fiind naturală, dar totodată și pe Hobbes, care stabilea legea naturală în interesul egoist. Dar el consideră, în spirit aristotelic, că starea naturală nu desemnează o realitate istorică, pentru că viața patriarhală de la începuturi presupunea deja o sociabilitate. Important pentru el este faptul că independența naturală se caracterizează prin precaritate, căci nu lasă fiecăruia decât propriile sale forțe de a se apăra. Astfel, societatea civilă apare ca o instituție salutară ce se stabilește pe baza unui contract social
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ei. În ceea ce privește (d) raportul dintre legea naturală și societate, Locke, spre deosebire de Hobbes, face din legea naturală condiția necesară pentru existența oricărei relații sociale și a oricărei asocieri dintre oameni. Reînnoind tradiția antică a lui Aristotel și a stoicilor, el prezintă sociabilitatea ca pe un element esențial al naturii umane, dar admite că nu există societate umană în afara instituirii unui stat și a unui guvern. Așa cum rezultă din Eseurile despre legea naturală, Locke restrânge viața socială la viața în cadrul unui corp politic
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
naturală, Locke restrânge viața socială la viața în cadrul unui corp politic constituit în stat. Prin urmare, concepția filosofului englez asupra statului este amenințată de o tensiune interioară, și aceasta pentru că el atribuie statului două origini care se află în dezacord: sociabilitatea guvernată de legea naturală și constituirea artificială a statului, prin contract. Pe măsură ce structura etatică câștigă în necesitate, legea naturală își pierde forța și importanța. Asupra faptului că oamenii decid cu privire la acțiunile lor și dispun de persoana și averea lor în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
unificator. A încălca legea naturii înseamnă a devia de la regulile rațiunii umane și a decădea din condiția de om. Legea naturii este "justa regulă a rațiunii"38. Această identificare explicită nu exclude nici apelul la existența lui Dumnezeu, nici principiul sociabilității. Rațiunea naturală este "o regulă între oameni"39 și ea a fost dată oamenilor de către Dumnezeu "astfel încât să se folosească de ea pentru a dobândi cele mai mari avantaje pentru viața și interesul lor"40. Întrucât legea naturală nu vizează
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
atenteze la viața, sănătatea, libertatea sau proprietatea celorlalți, ea asigură conservarea întregii umanități. În societatea civilă, binele individual constituie scopul legii naturale, în măsura în care acesta este în acord cu binele public (păstrarea societății în pace și securitate). În starea naturală, însă, sociabilitatea este definită nu prin raportarea la o societate particulară, ci prin raportare la întreaga specie umană. Fiecare om, întrucât este rațional și sociabil, este "cetățean al umanității"41, conform legii naturale. A doua modalitate de cunoaștere a legii naturale este
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]