1,987 matches
-
mai 1921 și la Arad în 5 februarie 1929, având subtitlul „Ziar național-poporan independent”. Director și responsabil este V. Hotăran pentru numerele apărute la Sibiu, Eugen Goga pentru cele editate la București. Colaboratorii încearcă să surprindă cele mai importante evenimente social-politice și culturale de pe teritoriul României întregite. Cu o anumită regularitate sunt publicate articole cu un caracter informativ, precum Mișcarea culturală în Banat, Situația în Bucovina, Cultura românească în Basarabia, Propaganda culturală în Ardeal. În prima pagină se află articole de
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
profilul acesteia: „Fără să încetăm să dăm literaturii și artelor locul lor de căpetenie, nu vom neglija nici problemele politice și nici pe cele economice, de care depinde însăși existența noastră.” Sunt prezenți oameni de litere, precum și personalități ale jurnalisticii social-politice. Majoritatea numerelor publică pe prima pagină editoriale semnate de A.G. Grama și N.D. Cocea. Alături de aceștia se află, ca editorialiști, Zaharia Stancu, Gala Galaction. Aici Camil Petrescu colaborează de la primul număr, continuând cu materiale precum Marcel Proust - început de conferință
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
Publicația urmărește „încurajarea celor ce fac primii pași în literatură”, se spune în articolul-program intitulat Deslușire. Gruparea revistei, formată din reprezentanți ai noii generații bucovinene în curs de afirmare, dorește să cultive valorile artistice și literare necontaminate de influențele mediului social-politic, să ofere, așadar, „un bogat material informativ din domeniul beletristicei, științei și artei în general”. Această expresie a creației în libertate devenea, pentru tinerii bucovineni, o formă de afirmare națională în condițiile favorabile create prin revenirea la patria mamă. Încercarea
MUNCA INTELECTUALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
sfârșitul anilor ’30, în special activitatea clandestină a comuniștilor și reprimarea acesteia de oficialitățile vremii. Piesa se încheie cu procesul unui grup de comuniști, eveniment înfățișat ca o adevărată apoteoză a acuzaților care se transformă în acuzatori, vituperând energic rânduielile social-politice din epocă și prevestind răsturnări politice viitoare. „Drama” e un exemplu flagrant de artă explicit „angajată”, conformânde-se prin schematism și „mesaj” tezismului ideologic al momentului. Extrem de modeste valoric, prestațiile - târzii - ale lui M. în calitate de prozator nu prezintă vreun interes. Conștiințe
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
ei revizuită integral și adăugită în Cultura europeană în epoca luminilor (1974). Exegetul utilizează metodele comparatismului și tinde să sublinieze particularul național incluzându-l în spațiul filosofiei culturii. Literatura ocupă locul privilegiat, dar este studiată în conexiune cu gândirea filosofică, social-politică, estetică și critică. Dacă în filosofie afirmarea spiritului critic determină predominanța sistemelor practice, cu funcții educaționale, adică morala și pedagogia, în dauna celor metafizice, în estetica iluministă M. surprinde absența unor concepții autonome originale, aici vechile poetici clasiciste, mai stăruitor
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
și câteva articole în favoarea rapoartelor lui A. A. Jdanov. N. mai conține și impresiile din călătoria pe care G. Călinescu a întreprins-o în Uniunea Sovietică în 1946, împreună cu Cezar Petrescu, George Macovescu, Tudor Teodorescu-Braniște ș.a. În afară de paginile cu problematică social-politică și economică, periodicul are și o pagină literară, care contrastează prin calitatea și sobrietatea unor materiale. Se dau versuri, proză, cronici literare, dramatice și cinematografice, recenzii și informații din viața culturală. Al. Piru prezintă Anul literar 1946 și colaborează la
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
cu romanul Pana de gravitație, apărut în 2001, dar scris între 1970-1975, înainte de plecarea din România. Autorul mobilizează și de data aceasta ingrediente eterogene și pline de culoare, pe trama unui roman pseudopolițist, de fapt, un policier psihologic cu implicații social-politice și cu componentă erotică. Protagonistul este un ziarist care, intrat oarecum în grațiile unui membru al nomenclaturii, e martor la un suspect accident de vânătoare, devine apoi iubitul victimei accidentului (o balerină) și, pe de altă parte, un fel de
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
lui se desprinde un cult al prieteniei și al lucrurilor frumoase. În literatura epistolară românească N. ocupă un loc distinct. SCRIERI: Versuri, proză, scrisori, pref. Emil Gârleanu, București, 1909; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Emil Boldan, București, 1966; Scrieri social-politice, îngr. și introd. Emil Boldan, București, 1978; Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Corespondență, îngr. și introd. Emil Boldan, București, 1980. Repere bibliografice: George Missail, Constantin Negri, București, 1877; D. Teleor, Costachi Negri, București, 1909; Gh. N. Munteanu-Bârlad, Costache Negri, București
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991 va deveni
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
introd. edit., Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și cărți vechi, LR, 1979; Grigore Traian Pop, Entuziasm și rigoare, SLAST, 1988, 23 aprilie; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 94-97; I.C. Chițimia, „Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova, 1992, 87-92; Nicolae Bellu, Eminescu și Oltenia, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, Scriitori, 192-195; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, 235-238, II, 394-297, Petroșani, 2001-2002
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
sunt publicate în reviste de specialitate sau de cultură, precum „Analele literare”, „Arhiva”, „Curierul judiciar”, „Revista istorică”, „Revista generală de drept”, „Convorbiri critice” (unde în 1910 împarte direcția cu Mihail Dragomirescu), „Viața românească”, „Capitala”, „Masca” ș.a. Li se adaugă articole social-politice și pe teme literare, fragmente de piese tălmăcite și originale, găzduite de publicațiile „Patria” (la care e prim-redactor), „La Patrie”, „La Roumanie”, „La Revue roumaine”, „L’Indépendance roumaine”, „Opinia” (unde e director în 1912) ș.a. După război este prim-
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
paralele (1967), Prezențe poetice (1968) și mai ales în Destine și valori (1974). Această perspectivă nu este lipsită de îndreptățire, dar în momentul în care lasă loc unei atenții exagerate pentru unele elemente de tehnică literară sau chiar cedează comenzii social-politice, dominantă în epocă, se dovedește prea versatilă. O. a scris mai ales despre poeți, stăruind asupra unora dintre ei: Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Nina Cassian, Dan Deșliu, Tiberiu Utan, Gellu Naum, Aurel Rău. Când formulează „opinii
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
format din studenți ieșeni. Revista publică un supliment literar - „Biblioteca «Opinia»”, un număr dedicat centenarului Independenței și o ediție specială consacrată anului Marii Uniri. Marcată de ideologia epocii, O. s. ilustrează din această perspectivă viața studențească și configurează imaginea realității social-politice și culturale românești. Odată cu numărul 100/1987 își asumă existența unui „model «Opinia»”, care „se revendică din spiritul cel mai pur al tradiției gazetărești de dinainte și de după război” ( Aveți încredere în noi!). Publicația recunoaște potențialul cultural al vieții studențești
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
problemă. Variația calității vieții. Cercetările întreprinse în ultimul timp au scos în evidență existența unui număr foarte mare de factori care explică variația calității vieții între colectivități, între grupuri sociale și persoane: nivelul de dezvoltare economică, distribuția resurselor economice, opțiunile social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abandonarea unui program ineficace și căutarea unor noi tipuri de acțiune. * Sociologia are misiunea de a pune în evidență, în mod obiectiv, diversitatea de interese existente actual sau potențial într-o colectivitate și modul în care le afectează diferitele opțiuni social-politice. Este un nou tip de sociologie care, fie în ipostaza angajării, fie în cea a echidistanței, exprimă obiectiv diversitatea intereselor, sprijinind colectivitatea în căutarea soluțiilor de armonizare a acestora. Singura opțiune valorică în acord cu neutralitatea metodologică, cu obiectivitatea și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o involuție (Carneiro, 1973). Probabil că un proces similar a avut loc și în lunga perioadă a năvălirilor barbare în țara noastră. Comunitățile românești au avut ca singură șansă desupraviețuire dispersia lor în mici așezări, în locuri relativ ferite, dezvoltarea social-politică și culturală fiind probabil mereu frântă de secolele de năvăliri aproape continue. Întârzierea unificării sub formă de stat a fost probabil tocmai efectul condițiilor extrem de vitrege din acea perioadă. În teoria marxistă s-ar putea spune că este sugerat un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu Mân devine director, Alin Fumurescu redactor-șef, secretariatul de redacție fiind asigurat de Dan Pârcălab și Ovidiu Popa. Membrii redacției, în mare parte semnatari ai paginilor social-politice întitulate „Nu”, cuprinse în publicația studențeasca „Napoca universitară” (1974-1989), înțeleg să se delimiteze prin articolul-program Destul modelelor sovietice! de activitatea lor anterioară, afirmând tranșant: „Din momentul apariției acestui număr, revista « Nu» se declară o publicație liberă, care nu va accepta
NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
D. Trost. Echilibrând dialectica suprarealistă, teoriile lui Gellu Naum se înscriu într-o acțiune de evaziune totală, de navigare în vis, dar în același timp de eliberare a omului. Face, cu alte cuvinte, o conciliere între avangardismul estetic și cel social-politic [...]. Teribilismul său pornește din Rimbaud și Lautréamont, dar trece peste limitele estetice ale maeștrilor, cerând în mod total abolirea lucidității [...]. E un poet inteligent, uneori prea inteligent ca să poată atesta senzațiile directe în poezie. Și apoi, purificarea cuvintelor prin magia
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
rând fiecare dintre aceste opțiuni. Nu uitați, scopul discuției nu este o filozofie abstractă, ci o lecție practică, relevantă pentru proiectarea cercetării. Nu există prea mulți metafizicieni autoproclamați în ziua de azi. Totuși, multe cursuri care se ocupă de gândirea social-politică încep cu scrierile lui Platon și așa vom proceda și noi. Platon a susținut că lumea, așa cum ne apare observată prin simțuri, este incapabilă să ne ducă la cunoaștere. Am putea, de exemplu, studia câinii în toate formele și mărimile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
modul cum se comportă indivizii în lume. Modelele formale pot avea grade mari de abstractizare, cu structuri de joc complicate și numeroase opțiuni specificate de rezultate. Criticii se întreabă adesea cum ne pot ajuta toate acestea la aprofundarea înțelegerii situațiilor social-politice concrete. Indivizii și grupurile lor de apartenență fac alegeri în mod regulat, iar o știință socială validă ar trebui să ne ajute să explicăm ce alegeri fac aceștia și de ce. Limitele teoriei clasice a jocurilor sunt evidente. Totuși, există beneficii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
științele sociale. Trebuie să încurajăm inovațiile teoretice care mai pot apărea și trebuie să căutăm aplicații concrete ori de câte ori se poate. În al doilea rând, există multe situații în care teoria formală are relevanță imediată pentru unele subiecte importante de cercetare social-politică. Este adesea posibil să se specifice caracterul jucătorilor dintr-un joc și matricele de rezultate cu care se confruntă aceștia. Astfel, teoria jocurilor permite o analiză detaliată a jocului probabil, precum și derivarea de ipoteze specifice care să poată fi testate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pronostica rezultate unice. Valoarea sa vine din crearea unei imagini a modului în care își fac oamenii alegerile în contexte sociale diferite, recunoscând că modelul pe care îl dezvoltăm din punct de vedere analitic reflectă cadrul decizional implicit din lumea social-politică. Modelul ne permite să percepem de ce apar cu regularitate anumite tipuri de strategii în anumite situații date, chiar dacă ipotezele noastre nu se extind, de fapt, la o singură previziune de echilibru. Totuși, putem schița structurile de alegeri cu care se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
într-o inițiativă legislativă, iar eu aș putea avea posibilitatea să fac o concesie politică deosebit de valoroasă. Ați putea avea controlul asupra unui teritoriu foarte bogat în resurse, iar eu aș deține controlul accesului la acesta și al transportului. Lumea social-politică este constituită în mare parte din elemente negociabile. Este important să le putem modela ca parte a unei științe relevante a relațiilor umane. Cel mai cunoscut model de negociere (cu toate că nu este considerat astfel în mod obișnuit) este o variantă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]