7,470 matches
-
RDG, în contrast cu cel de Wessi pentru cetățenii din fosta RFG), adică drept un înapoiat căruia regimul comunist îi tulburase intuițiile ideologice, lăsîndu-le în stadiul de repulsie necondiționată față de marxism-leninism, și cu oroare evidentă față de orice adiere doctrinară ce semăna cu socialismul. Cînd mult mai înțelept ar fi fost, potrivit vest-germanilor, ca Joachim Gauck să privească cu îngăduință „micile“ crime comuniste, spre a se indigna numai de marile orori naziste. A fost unul din primele lucruri pe care Gauck le-a înțeles
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
de dreapta, cât și cele de stânga. "Lichidarea care profită de pe urma oricărui curent politic sau spiritual... Licheaua care este patriotică sau marxistă, după cum bate vântul... Fiecare partid este hotărât să predice un "românism" mai mult sau mai puțin atenuat, un "socialism" mai mult sau mai puțin sincer. Aceste partide sunt gata să înfăptuiască anumite reforme pe care le cer masele - dar este numai din demagogie, numai ca să-și păstreze simpatia "maselor"8 Cu peste un an și jumătate în urmă publicase
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
caracterial: Ionuț Săracu, Scumpu Eduard Nicușor, Clipa Gigi, Riscu Mirel, Mortu Aurel, Oscar Priceputu, Titi Vatră, Nae Lefterache, David Uluitu. E o galerie, s-o recunoaștem, ușor retenibilă, special forjată pentru a susține și biografeme fioroase, unele, portate din epoca socialismului „triumfător” și „sublimate” de căderea unui regim în elemente care dădeau încredere populației, căci, vorbind în termeni pedeștri, ce este mai de admirat decât un miliardar născut din nimic? Desigur, cariere de acest fel - cu „țepari”, analfabeți brutali, oportuniști cu
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
câteva luni din PNL și venită de curând în PDL, crede că sunt “fioros”. Un amic, deputat european și el, mă plasează în categoria “zgomotului produs de euri fără saț și de manevrele sulfuroase ale răzbunării”, care vor deschide calea socialismului în România". El mai scris că "șeful grupului parlamentar al PDL așteaptă să “retractez și să-mi cer scuze”". Însă, adaugă " Tuturor, le mai spun o dată: nu voi retracta nimic. Într-un partid normal, antipatiile sau simpatiile personale sunt cenzurate
Preda: "Cer membrilor BPN să-i ceară socoteală lui Blaga". Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37190_a_38515]
-
Sunt incluse interviuri și articole de Istrati și de adversarii săi, o mare parte din ce s-a scris în Rusia Sovietică și în Occident privitor la „defecțiunea” lui survenită după experiența călătoriei de un an și jumătate în țara socialismului victorios. Avusese de gând, la un moment dat, să se stabilească acolo. Dezamăgit, Istrati spune în Spovedanie pentru învinși ce văzuse cu adevărat în Uniune, își clamează dezamăgirea, contrarierile, revolta, atrăgându-și, ca reacție, dezaprobarea furioasă a multor foști prieteni
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
Mircea Dinescu a debutat, în anul Tezelor din Iulie (1971), cu un volum, Invocaț ie nimănui, ce nu se potrivea cîtuși de puțin noilor directive oficiale. Dinescu avea, altfel, dosar bun, sintagmă azi ininteligibilă tinerilor poeți, dar care în anii socialismului real constituia premisa unei cariere și, în multe cazuri, chiar garanția desfășurătorului ei. Scriitorii noștri din familiile de muncitori sau de țărani săraci prezentau (din fașă și pînă la buza gropii) mai multă încredere regimului decît colegii lor mai ghinioniști
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
atent, adaptate unei focalizări sau alteia. În poeziile erotice (precum Fără pretenții), ironicul e slab, pentru ca „fărîmiturile de hîrtie îndrăgostite de ebonită” și micile „blănițe încărcate cu electricitate” să poată ilustra o lege a atracției universale, dincolo de cenușiul existenței în socialism. În altele, în număr mai mare, sarcasmul ia culori de pamflet anticeaușist, poetul înscriind personajele în categorii și trăgînd concluzia dintr-un singur și inimaginabil vers: „preotul joacă table cu milițianul”, „preotul cu magnetofon sub sutană”, „n-ar mai fi
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
să aflu ce înseamnă să fii bărbat și am eșuat de fiecare dată. Am pierdut tată, bunic, tată vitreg, unchi, veri și prieteni. Dar bărbăția n-am găsit-o”. A regăsit, în schimb, gustul unei lumi pierdute, în care iluziile socialismului făceau casă bună cu iluziile copilăriei. Căci, dacă pentru Vasile Ernu filtrul copilăriei reprezenta un pretext pentru construirea unui discurs de tip nostalgic, romanul lui Doru Pop renunță la orice fel de tezism. Titlul n-ar trebui să înșele: O
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
fasoane livrești sau edulcorante à la Filip Florian. Prin transcrierea nudă a acțiunii și a limbajului de mahala (cartier?) din comunism, Doru Pop e mai apropiat, în schimb, de Dan Lungu din zilele lui bune, dinainte ca prozatorul să scoată socialismul românesc la export. Singurele momente „didactice” sunt intermezzo-urile de înțelepciune neaoșă ale finului Rebeleș, decupate de prozator contrapunctic, în momente de detensionare a acțiunii. În rest, narațiunea lui Doru Pop e pusă permanent pe fast forward, transformând o epocă
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
forță și o energie care nu veneau din carne, care nu veneau din trup. Aceea era femeia pe care o iubisem și o respectasem toată viața”. De altfel, pe măsură ce avansă m în roman (și eroul se maturizează), nu doar iluzia socialismului glorios e lăsată în urmă, ca una dintre nenumăratele iluzii ale copilăriei, ci și iluzia sensului ultim al lumii. Umorul se transformă pe nesimțite în sarcasm și ură, iar molipsitoarea bună-dispoziț ie lasă loc depresiei. Încă un semnalment, acesta, că
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
închiriat pentru niște clădiri avariate și părăsite. Ceea ce urmează să se ridice în locul lor și la capătul străzii Mircea Vulcănescu, unde se vor construi niște blocuri înalte, îi dă dreptate cuiva care spunea: Această stradă va deveni o Victorie a Socialismului.» Fiindcă mentalitatea celor care l-au servit cu credință pe Ceaușescu nu a dispărut.” Între alte defecte ale noastre care atârnă greu, nu trebuie uitat și acesta: ne ștergem trecutul noi înșine, parcă de bună voie și cu plăcere. Să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
unul dintre puținii care nu am făcut-o. Când văd că președintele executiv al PSD, vicepremierul și ministrul Liviu Dragnea, face un mic seminar de interpretare a însemnărilor nu mă pot abține să nu spun: al dracului de ciudat e socialismul românesc, sunt miloși, le e milă de familia Ponta sau Sârbu. Dar ele sunt bine, să le dea Dumnezeu sănătate, dar când vom plânge de familiile care nu au ce să dea de mâncare copiilor? Când vor plânge de mila
Antonescu, cuvinte dure după mesajul postat de Ponta pe Facebook by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37897_a_39222]
-
evoluției imediate a societății, autorul și-a însușit total dogma marxistă. "Una din aceste concepții, cea mai adîncă și cea mai vastă, e concepția materialistă. Acum patruzeci de ani, concepția aceasta a fost formulată de Karl Marx, genialul fondator al socialismului științific, împreună cu Fr. Engels, colaboratorul său. După concepția materialistă, factorul hotărîtor în mersul istoric al omenirei n-a fost nici intelectul, nici pornirile și pasiunile omenești, ci bazele materiale ale societăței, modul de producere și de împărțire a produselor trebuincioase
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
deșartă, nu un vis, ci o necesitate neînlăturabilă, provocată de procesul economic al societăței înseși" (Ibidem). Cît despre literatură - ea urmează să fie nu doar "oglinda fidelă" a societății, ea trebuie mai ales să militeze pentru "idealurile înalte", recte pentru socialism. Cea mai reprezentativă literatură a prezentului i se pare lui Gherea a fi literatura "naturalistă", numire vagă și oarecum improprie, sub care el înglobează toată literatura pe teme sociale. Obligat, totuși, să constate că, pe lîngă naturalism, există în literatura
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
măsura avansării în noul secol: înrudit acum cu Caragiale, legat strîns de familia acestuia, ca și de familiile altor intelectuali proeminenți din țară, el începe să vadă România din perspectivă mai degrabă caragialiană decît socialist-cosmopolită. Ceea ce gîndește acum Gherea despre socialism nu mai are mult a face cu proiectele lui socialiste din tinerețe. De altfel, în lupta de clasă, criticul n-a admis niciodată violența, văzînd în socialism doar un fel de instaurare pe pămînt a umanismului de origine renascentistă. A
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
România din perspectivă mai degrabă caragialiană decît socialist-cosmopolită. Ceea ce gîndește acum Gherea despre socialism nu mai are mult a face cu proiectele lui socialiste din tinerețe. De altfel, în lupta de clasă, criticul n-a admis niciodată violența, văzînd în socialism doar un fel de instaurare pe pămînt a umanismului de origine renascentistă. A respins de aceea categoric revoluția comunistă din Rusia, condusă de Lenin, iar formele concrete pe care "noua societate" le-a luat i-au repugnat hotărît lui Gherea
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Gicu, prin cunoștințele lui, a făcut rost de el din pivnițele Patriarhului, poți să bei liniștit cât vrei, mâine n-o să te doară capul“). Cu ironie și tandrețe scrie prozatoarea despre astfel de împrejurări ale vieții de fiecare zi din socialismul nostru real, cu ironie și tandrețe privește în general existența. E necruțătoare în notarea amănuntelor și merge, moral, până la a fi severă cu personajele. E totuși înțelegătoare cu ele, până la urmă, cu suferințele mici și mari ale unor oameni care
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
este sistemul sanitar sau învățământul de stat. Ce să mai vorbim de domeniile culturale, unde o lege a mecenatului bine făcută poate să asigure o finanțare mai consistentă decât cea venită din prea birocratizatelor instituții culturale de stat? Liberalism sau socialism? Mediul de afaceri ar fi principalul beneficiar al curii de slăbire la care ar trebui să supunem Statul. Și nu doar pentru că s-ar crea condițiile pentru reducerea fiscalității dar și pentru că astfel s-ar debirocratiza și relația dintre mediul
Semnal de alarmă tras de deputatul DC Popescu: România e prinsă într-un cerc vicios by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34219_a_35544]
-
bugetare inutile ci și corupție, trafic de influență, premise pentru evaziunea fiscală. Un Stat redus la serviciile esențiale, previzibil și inteligibil în legislația pe care o alcătuiește, devine inevitabil și un Stat corect. Rezumând, aceasta este provocarea: vrem liberalism sau socialism? Căci, chiar dacă suntem guverați acum de o alianță între socialiști și liberali, genul acesta de melanj nu duce decât la criză și la faliment”.
Semnal de alarmă tras de deputatul DC Popescu: România e prinsă într-un cerc vicios by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34219_a_35544]
-
sau cum se numea atunci, venea cu o brumă de respect - și nu eram singurul față de care el se purta așa, aduceți-vă aminte ce autoritate grozavă avea Geo Bogza. Care nu mai era Geo Bogza din primii ani ai socialismului, care făcuse nu știu câte lucruri, ci era acuma un purtător de torță. M.I.: V-ați referit la traducerea lui Faust. Aveați sentimentul că vă blindează cultura? Șt. A.D. : Da, într-un anumit fel, da. Adică știam că nu mi se mai
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
de obicei, ci aproape oricând. Ca reper, aș putea să enumăr contemporani onorabili, chiar străluciți, având dreptate în mai tot ce spun, însă lipsiți de atâta adevăr interior. De acord. Nu avem nevoie de un muzeu anticomunist al comunismului (al socialismului, cu atât mai puțin). Avem nevoie de unul al epocii comuniste. Ideea este viața din epoca aceea așa cum a fost, cu tot ce a cuprins. Încă o dată, de acord. Cu completarea că eșecul parțial al comunismului a constat în cea
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3187_a_4512]
-
capitalismul nu le oferă și pe care oamenii le regretă, însă facilități acordate de regimurile socialiste peste puterile lor slăbite de sistemul economic ineficient, ceea ce până la urmă le-a costat. Aflu din autobiografia lui Ion Ianoși că profesorul nostru de socialism „științific”, nu-i mai spun pe nume, era un reformist cu idei avansate. „Mai sunt unii - reacționari, adică - și în această sală” era vorba lui. Ne dădeam silința să ne facem nevăzuți și Mihai, și Anton (Kevorkian), și eu. N-
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3187_a_4512]
-
cinci variante, care au circulat (și încă mai circulă, într-un soi de folclor, printre cercetătorii literari) pe care Ilderim Rebreanu le detaliază la modul romanțat, desigur totul sub semnul probabilității și al improbabilității amănuntelor de intimitate; sunt depănați anii... socialismului, în care descendenții familiei Rebreanu duc o viață precară, cu anevoințe și puține speranțe de mai bine. În acest context, Fanny și Puia sunt aproape cu totul abandonate atenției, spații ample dobândind mai ales Tiberiu, înfățișat ca un continuator, în
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
altă punte. Cred că fără pământ un copac nu poate crește. Sunt severă cu mine și cu ceilalți. Am mai trecut de curând printr-o altă Încercare și dacă am scăpat este pentru că probabil mai am ceva de făcut. În socialism era cenzură, așa că am avut sentimentul că sunt un avion cu 4 motoare din care funcționa doar unul. Când românii au plecat din țară spre alte zări, aveau dorința să funcționeze toate cele 4 motoare.” De ce m-am oprit În
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
-se pe platforma pe care Paul Cernat o consideră, am văzut, „cea mai importantă inițiativă a ultimilor ani”. Din păcate pentru ei, platforma a rămas și va rămâne marginală, pentru că e radicală și iresponsabilă. Într-un moment în care vechiul socialism devine peste tot o social-democrație modernă, a proclama un nou leninism sau maoism nu e profitabil nici ideologic, nici politic. Iar Paul Cernat dă dovadă de o naivitate care mă lasă perplex descriind proiectul de la Critic/Atac în cuvinte înălțătoare
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]