1,210 matches
-
se repetă, aceste neregularități sunt autoreproductive, deci fractale. Nu susțin că aceste structuri ar fi simple, precum cele din figurile de mai sus. Dimpotrivă, complexitatea lor este atât de mare, încât cu greu ne putem imagina că fenomenele și structurile societale ar putea fi reprezentate grafic prin figuri intuitive. Forma de bază care generează structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
simple, precum cele din figurile de mai sus. Dimpotrivă, complexitatea lor este atât de mare, încât cu greu ne putem imagina că fenomenele și structurile societale ar putea fi reprezentate grafic prin figuri intuitive. Forma de bază care generează structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și structurile societale ar putea fi reprezentate grafic prin figuri intuitive. Forma de bază care generează structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și îmbracă forme deja cunoscute, însă la niveluri superioare. Evoluția societală nu înseamnă altceva decât restructurarea modelelor formale deja dobândite. Cercetarea diacronică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și îmbracă forme deja cunoscute, însă la niveluri superioare. Evoluția societală nu înseamnă altceva decât restructurarea modelelor formale deja dobândite. Cercetarea diacronică se poate reduce, după acest model, la cercetarea sincronică bazată pe morfogeneză. În ceea ce privește teoria catastrofelor, chiar dacă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și îmbracă forme deja cunoscute, însă la niveluri superioare. Evoluția societală nu înseamnă altceva decât restructurarea modelelor formale deja dobândite. Cercetarea diacronică se poate reduce, după acest model, la cercetarea sincronică bazată pe morfogeneză. În ceea ce privește teoria catastrofelor, chiar dacă Thom este matematician și folosește aparatul conceptual al științei matematice (inclusiv pentru aplicarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la condițiile inițiale. Teoria haosului prezintă un interes metasociologic deosebit mai ales prin faptul că se intersectează cu teoria haosului social și cu teoria dinamicii structurilor sociale. Intenția mea este să aplic această modalitate de abordare a structurilor sau formelor societale din perspectiva impredictibilității acțiunilor și mișcărilor sociale care conduc spre schimbarea socială. Nu în ultimul rând, teoria structurilor disipative ne poate oferi o grilă de interpretare a unora dintre procesele și structurile societale. Asemănarea dintre structurările umane și cele fizice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
modalitate de abordare a structurilor sau formelor societale din perspectiva impredictibilității acțiunilor și mișcărilor sociale care conduc spre schimbarea socială. Nu în ultimul rând, teoria structurilor disipative ne poate oferi o grilă de interpretare a unora dintre procesele și structurile societale. Asemănarea dintre structurările umane și cele fizice este și aici izbitoare, ca în celelalte teorii ale complexității. Prin aplicarea teoriei structurilor disipative în mediul gândirii sociologice, voi încerca să arăt că există fenomene de cooperare spontană prin care, în urma unor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici izbitoare, ca în celelalte teorii ale complexității. Prin aplicarea teoriei structurilor disipative în mediul gândirii sociologice, voi încerca să arăt că există fenomene de cooperare spontană prin care, în urma unor contracte sociale individuale sau colective tacite, sunt create structuri societale disipative, așadar constructe sociale potențial disipative (bazate, implicit, pe discrepanțe cu un anumit grad de risc conflictual) dar care tind să fie, la rândul lor, absorbite de structuri formale mai vaste. Mai mult, structurile societale necesită adeseori input-uri externe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
colective tacite, sunt create structuri societale disipative, așadar constructe sociale potențial disipative (bazate, implicit, pe discrepanțe cu un anumit grad de risc conflictual) dar care tind să fie, la rândul lor, absorbite de structuri formale mai vaste. Mai mult, structurile societale necesită adeseori input-uri externe, ale indivizilor sau ale altor structuri, pentru stabilizare și pentru formare. Este ușor să observăm și înaltul grad de aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se creează și re-creează continuu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decât reactivarea axiologică a unor segmente ale dezvoltării sociale ale lumii moderne clasice. Societatea contemporană tinde să devină izomodernă, cel puțin pentru motivul că fenomenologia actuală a sferelor geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente sau catastrofice care indică restructurări societale profunde. Putem trage concluzia că, în lumea contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi cel de cetățenie geopolitică globală, prin care individul este "absorbit" de conflictualitatea marginală a "frontierei" luate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ne putem îndoi de caracterul înnăscut de sociabilitate a omului. Pe de altă parte, ce mă interesează în această lucrare este felul în care conflictul (presupus de către mulți autori ca fiind inerent naturii umane) a permis totuși crearea de structuri societale funcționale, concomitent cu emergența de structuri politice și comunicaționale fără de care societatea nu s-ar fi constituit. Altfel spus, care este rolul actual al conflictului și cum poate exista astăzi un contract social stabil, fie el explicit sau tacit? Mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
adevărata stare naturală" (Locke, 1690/1979, p. [19] 13). Contractul social nu se poate referi, în aceste condiții, decât la delegarea puterii pentru o existență mai sigură, mai pașnică și mai confortabilă. Ceea ce conduce indivizii să se asocieze în structuri societale nu este calculul intereselor, ci însăși natura umană. Nu suntem capabili să ne furnizăm de unii singuri rezervele necesare pentru o viață pe care natura noastră și-ar dori-o, o viață potrivită demnității umane. "De aceea, pentru a corecta
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
compuse din indivizi aprioric identici care participă la generarea prin procese cooperante a unor noi ordini în interiorul structurilor de acest gen. Turbulențele în interiorul acestor structuri reprezintă conflicte înghețate care conduc la un nou tip de contract social. 5. 3. Contractul societal izomodern Contractul social actual desemnează mai mult decât forțe evolutive și fenomene obscure, difuze. El este constituit mai degrabă dintr-un conglomerat pe cale de structurare prin redefiniri instituționale și prin reorganizarea societății ca întreg. Actualul contract izomodern tacit, implicit, prezintă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conglomerat pe cale de structurare prin redefiniri instituționale și prin reorganizarea societății ca întreg. Actualul contract izomodern tacit, implicit, prezintă unele valențe diferite de ceea ce a reprezentat contractul social inițial, așa cum era acesta imaginat de "marii clasici". Mai mult, actualul contract societal tinde să absoarbă conflictualități inerente epocilor modernă timpurie și postmodernă. Sintetizând teoriile expuse mai sus și problematica ridicată de acestea, se poate afirma fără putință de tăgadă că valorile tradiționale, clasice, care au fundamentat democrația modernă se exprimă în continuare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și dezvoltarea exponențială a internetului, care produce devianțe în ceea ce se numește drept de autor sau drepturi de posesiune intelectuală. La fel ca multe alte fenomene izomoderne, discuțiile tot mai aprinse privind dreptul intelectual și pirateria prin internet ridică probleme societale majore, deoarece acestea pot conduce la tulburarea contractului societal prin pierderea identității individuale a proprietarilor de drepturi de autor și prin generarea de situații conflictuale specifice. Dreptul la egalitate Forme noi ale egalitarismului clasic nu încetează să apară: * Egalitatea de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ceea ce se numește drept de autor sau drepturi de posesiune intelectuală. La fel ca multe alte fenomene izomoderne, discuțiile tot mai aprinse privind dreptul intelectual și pirateria prin internet ridică probleme societale majore, deoarece acestea pot conduce la tulburarea contractului societal prin pierderea identității individuale a proprietarilor de drepturi de autor și prin generarea de situații conflictuale specifice. Dreptul la egalitate Forme noi ale egalitarismului clasic nu încetează să apară: * Egalitatea de șanse este una dintre acestea. Relevantă este, spre exemplu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau, mai degrabă, acest set de reguli bine-ordonate (conform definiției prezentate mai sus, aparținând lui John Rawls) nu constituie altceva decât reconstrucția, pe fundamentele discuției critice și ale deciziei raționale, a contractului clasic. Îndrăznesc să identific acest mediu drept "contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o astfel de comunitate vastă în lipsa unor elemente de control ca forțele de poliție sau de justiție? Comunitatea SL este coerentă potrivit unor standarde a căror încălcare conduce la excluderea (prin interdicția de participare viitoare a) userilor "infractori" din structura societală. Aceste standarde funcționează precum o Constituție, fără nevoia unor structuri de securitate sau de justiție specializate. Coordonatele acestor standarde sunt următoarele: "1. Intoleranța. Combaterea intoleranței reprezintă o patră de temelie a standardelor comunității Second Life. Acțiunile care marginalizează, depreciază sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu reprezintă altceva decât o formă de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea în populația compusă din indivizii apriori identici participanți la ciberspațiu. Formele societale sunt reflectate aici prin restructurarea cooperantă și prin atractori, definiți ca spații dinamice în care converg traiectoriile vecinătăților. Altfel spus, metaversul reprezintă un spațiu social de socializare "terțiară" în care conștiința participativă își arată importanța covârșitoare în mediul izomodern. 6
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
legate de mijloacele inedite la care recurg utilizatorii sistemelor computerizate de comunicare. Importanța, din perspectiva științelor socioumane, a fenomenului comunicării în ciberspațiu rezidă, printre altele, în conturarea unui nou stil de comunicare între indivizi aparținând unor culturi și unor structuri societale și mintale diferite, dar care apelează la aceleași "devianțe" lingvistice, în cadrul aceleiași rețele structurale de interacțiune. Programele de internet cele mai folosite pentru comunicarea scrisă sunt, cel mai probabil, "Yahoo Messenger", "Skype" și "Microsoft Messenger". Prin intermediul acestora, zeci de milioane
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
România secolului al XIX-lea. Aceste mixturi lingvistice sunt atât de frecvente încât le putem considera "naturale". Întrebarea subsecventă se referă la importanța lor morfologică sau, mai precis, la înrâurirea lor asupra structurilor de gândire și, de aici, asupra structurii societale. Nu cumva în lumea dominată de comunicarea de masă asistăm la apariția unui nou fenomen social, reprezentat printr-un strat comunicațional caracterizat prin propriul limbaj, cu propriile mijloace de interacțiune? Oare acest vortex comunicațional nu reprezintă nașterea unui nou tip
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în lumea dominată de comunicarea de masă asistăm la apariția unui nou fenomen social, reprezentat printr-un strat comunicațional caracterizat prin propriul limbaj, cu propriile mijloace de interacțiune? Oare acest vortex comunicațional nu reprezintă nașterea unui nou tip de structurare societală, de neînțeles pentru "externalitatea" ei? Mai mult, rămân cuvinte aceste elemente de catalimbaj? Sau înțelesul lor trimite, mai degrabă, către subînțelesul cuvintelor abreviate sau prescurtate? Iar în cazul "frazelor" lingvistice marcate de fenomenul atrofiei, devin acestea elemente de limbaj, chiar dacă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structuri este biunivocă. 2. La un al doilea nivel, coeziunea dintre structură și agenți fără de care societatea nu ar mai fi stabilă se explică prin jocul dintre structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de explicație, teoriile axate pe acțiunea socială cu teoriile care pun accent pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de explicație, teoriile axate pe acțiunea socială cu teoriile care pun accent pe structură. Stractificările societale reprezintă, în acest cadru conceptual, rezultatul îmbinării dintre act/acțiune și structură. Superveniența, în sensul definit de Healy, nu este în fapt unidirecționată, ci bidirecționată: așa cum structurile societale supervin acțiunilor agenților sociali, la fel acțiunile agenților supervin structurilor. Interdependența biunivocă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]